Бухгалтерский учет в крестьянских (фермерских) хозяйствах тема диссертации по экономике, полный текст автореферата

Автореферат диссертации по теме "Бухгалтерский учет в крестьянских (фермерских) хозяйствах"



r nÖÜiversitatea Agrarä de Si ai din Moldova

^ #

\

Cu til'u de iiianuscris CZU: 631.162:657.1

BABALAU RUSLAN GRIGORE

Contabilitatea în gospodäriile taraneçti

(de fermier)

Specialitatea 08.00.12 — Evidenta contabi!â,controlul çi

analiza activitatií economice

AUTOREFERAT

al tezei de doctor în çtiinte economice

CHIÇÏNÂIJ 2000

Universitatea Agrarä de Stat din Moldova

Cu titlu de manuscris CZU: 631.162:657.1

BÄBÄLÄU RUSLAN GRIGORE

"ontabilitatea in gospodäriile täräne§ti

(de fermier)

Specialitatea 08.00.12—Evidenta contabilä,controlul §i analiza

activitätii economice

AUTOREFERAT

al tezei de doctor in §tiinte economice

CHI§INÄU 2000

Teza a fost realizatä la catedra Evidenjä contabilä a Universitätii Agrare de Stat din Moldova.

Conducätor §tiinfific — A.I. Frecäufanu, doctor in §tiin{e economice, conferenciar universitär

Referen^ oficiali — V.G. Iacuçenco, doctor habilitai în çtiin^e economice, profesor universitär — A.A. Malai, doctor ín §tiin{e economice, profesor universitär

Instituya de profil—Catedra "Contabilitate" a Universitäjii Cooperatist-comercialä din Chiçinâu.

Susjinerea tezei va avea locv*la " ¿9 " ¿epfe rr)i?je 2000, órele /400 la çedinta Consiliului §tiin|ific specializatí>H.08.92.14ín cadrai Academiei de Studii Econimice din Moldova. Sunteti invitati säparticipati la discuta tezei pe parcursul sustinerii ei sau sä expediati recenzia Dvs. referitoi la continutul tezei pe adresa: 2005,Chi§inäu, str. Bänulescu-Bodoni 61, blocul A, et.3, sala Senatului.

Cu materialele tezei puteti face cunoçtintâ în biblioteca Academiei.

Autoreferatul a fost expediat la " Ç " /c/rt/e_2000

Secretar §tiintific al Consiliului

çtiintific specializat, dr., >- S

conferenciar universitär G. Belostecinic

I. CARACTERISTICA GENERALA A LUCRARE

Actualitatea temei de cercetâri

In procesul tranzitiei la economía de piatâ în República Moldova impune impecabil necesitatea vítala de restructurare a relatiilor de oductie çi proprietate ín economía nationalâ, inclusivîn agricultura. Anuí •93 este considérât drept punct initial de evolutie a formelor noi de (spodârire bazatâ pe proprietatea privatâ, printre acestea un loe de vazá artinând gospodâriilor târâneçti (de fermier).

Organizarea gospodâriilor târâneçti contribuie la stabilirea unei ncurente, disponibilâ sâ schimbe radical atitudinea individului fatâ de :ru çi proprietate çi ca rezultat deschide perspective noi în dezvoltarea cial-economicâ a gospodâriei rurale. In astfel de întreprinderi se utili-azà mai eficient resursele materiale (în primul rând fondul funciar) çi ca zultat se obtine o cantitate de productie dacâ nu totdeauna mai mare, 'oi în majoritatea cazurilor mai ieftinâ çi mai calitativâ.

Sporirea volumului productiei agricole contribuie la asigurarea ai deplinâ a populatiei cu produse alimentare, la mieçorarea volumului iportului, ceea ce la rândul sâu, reduce necesitatea în mijloace valutare ;stinate achitârii livrârilor din stràinâtate.

Odatâ eu utilizarea principiilor generale aie economiei de piatâ ocesul de restructurare a relatiilor de proprietate în agricultura çi dez-iltare a gospodâriilor târâneçti are çi particularitâti substantiale, care fiind :glijate pot avea urmâri nefaste, pentru situatia economicâ din tarâ çi velul de trai al populatiei.

Reformarea relatiilor de proprietate este un procès obiectiv, care i poate fi accélérai în mod administrativ çi necesitâ aplicarea unor pâr-iii bine chibzuite de gestionare a întreprinderilor eu diferite forme juri-ce de activitate.

Este cert faptul, câ asupra organizârii contabilitâtii în mare mâ-râ influenteazâ aspectele organizatorico-juridice aie formatiunilor eco->mice. Particularitâtile functionârii gospodâriilor târâneçti impun eu in-Jtentâ elaborarea unui sistem nou de contabilitate.

Pentru gospodâriile, producerea cârora este orientatâ preponderent re satisfacerea necesitâtilor interne, propunem de organizat evidenta în irtidâ simplâ, iar pentru unitâtile specializate, bazate pe relatii marfa-ini bine dezvoltate — în partida dublâ, care însâ în comparatie eu siste-ul în vigoare urmeazâ a fi simplificat.

Experienta reformelor promovate a demonstrat elocvent cä pà-mântul, necâtând la importanta sa majorä ca mijloc specific de productie, a încetat de a mai fi unica premisä pentru derularea eu succès a procesului de producere in sectorul agrar, chiar §i in conditiile diversificärii formelor de organizare §i proprietate. Unul din factorii decisivi la formarea gospodàriilor târàneçti a devenit dotarea acestora eu resurse tehnico-ma-teriale în procesul redistribuirii patrimoniului fostelor întreprinderi colective sau de stat. Cerintele §i conditiile de transmitere a avutului obçtesc în proprietatea formatiunilor noi sunt preväzute de Legea Republicii Moldova "Cu privire la gospodària täräneascä (de fermier)".

Actualitatea problemei vizând dezvoltarea gospodàriilor târaneçti, importanta strategicä a creârii formatiunilor noi în agricultura în corelatie eu necesitatea elaboràrii çi aprobärii practice a unor modalitâti eficiente §i flexibile de tinere a evidentei în gospodäriile tàrâneçti au determinat tema tezei de doctorat.

Scopul lucràrii

Obiectivul cercetärilor efectúate constä în elaborarea unui sistem nou de contabilitate pentru gospodäriile tàràneçti în conditiile tranzitiei la economía de piatä.

Realizarea obiectivului formulât este imposibilà farä solutionarea urmätoarelor cerinte:

a) studierea particularitâtilor de activitate a gospodàriilor târâneçti §i influentei acestora asupra organizàrii contabilitàtii;

b) aprecierea criticà a experientei de organizare a contabilitàtii în gospodäriile tàrâneçti din tärile dezvoltate, determinarea posibilitätii §i oportunitätii folosirii ei în gospodäriile similare din República Moldova;

c) analiza obiectivä a metodologiei §i practicii organizàrii contabilitàtii în gospodäriile täräne§ti din tarä;

d) elaborarea §i argumentarea recomandärilor vizând folosirea metodei de contabilitate în partidä simplä sau partidä dublä în íiinctie de specializare, dotarea tehnicä §i alti factori ai gospodàriilor täräne§ti;

e) formularea conceptiei de automatizare a contabilitàtii în gospodäriile täräne§ti çi asociatiile de fermieri.

Structura lucrârii

Disertaría are urmâtoarea structura: introdocere, trei capitole, icheiere, bibliografie. Ea contine 10 tabele, 14 desene çi 12 anexe.

In capitolul 1 "Dezvoltarea gospodâriilor târâneçti (de fermier) ca p nou de activitate çi rolul contabilitâtii în gestionarea lor" se urmâreçte armarea §i dezvoltarea gospodâriilor târâneçti în República Moldova; se aracterizeazâ rolul informatiei contabile ca o fiinctie de conducere a nitâtilor economice; se specificâ principiile çi factorii care influenteazâ rganizarea contabilitâtii în gospodâriile târâneçti.

Capitolul 2 "Analiza sistemului contabil în gospodâriile târâneçti le fermier) " cupriride urmàtoarele întrebâri:

— experienta organizàriii contabilitâtii în unele tari dezvoltate;

— dezvâluirea practicii contabilitâtii în târile CSI;

— característica stârii contabilitâtii în gospodâriile târâneçti din .epublica Moldova;

— scopul gestiunii contabile în gospodâriile târâneçti.

In capitolul 3 "Perfectionarea contabilitâtii în gospodâriile târâneçti ie fermier)" sunt abórdate urmàtoarele problème: esenta çi ôrdinea rganizârii contabilitâtii în partidâ simplâ; elementele contabilitâtii în artidâ dublâ reeçind din particularitâtile gospodâriilor târâne§ti; necesitatea importanta automatizârii contabilitâtii.

Metodología metodele de cercetare

Ca obiect de cercetare a servit practica în vigoare a contabilitâtii l gospodâriile târâneçti din República Moldova §i din strâinâtate, în spécial in târile membre aie CSI. în procesul de cercetare au fost folosite date aie ridentei contabile çi operative, ai diferitor agenti economici, anuare atistice, rezultate aie sondajelor, precum çi materiale colectate çi prelucrate ;mijlocit de autor.

De asemenea au fost folosite surse literare pe diverse aspecte aie Dntabilitâtii, analizei economice, organizârii producerii çi gestiunii în în-eprinderile agricole, prelucrârii automatízate a informatiei economice, ateríale ale conferintelor çi simpozioanelor pe întrebârile contabilitâtii controlului în gospodâriile târâneçti.

Ca bazâ teoreticâ çi metodologicâ de cercetare au servit actele gislative çi normative privind organizarea çi functionarea gospodâriilor râneçti çi, în primul rând, contabilizarea activitâtii acestora, lucrârile sa-intilor în materie çi experienta acumulatâ în acest domeniu.

In procesul indeplinirii lucrárii au fost folosite urmátoarele metode de cercetare: monográfica, abstract lógica §i metoda de sistema, cu includerea procedeelor de grupare a informatiei, compararea §i analiza ei.

Noutatea §tiintifica

Noutatea §tiintificá a cercetárilor efectúate de doctorand consta in elaborarea §i argumentarea notiunilor teoretice §i recomandarilor practice vizánd organizarea contabilitátii in gospodáriile táráne§ti in dependentá de suprafatá, volumul productiei comercialízate, valoarea mijloacelor fixe etc., cu dreptul patronilor acestor gospodárii de a selecta de sine státátor política contabilá.

ín rezultatul efectuárii cercetárilor se concep §i se fundamenteazá modalitáti noi de abordare a problemei, gratie cárora au fost facute propuneri §i concluzii cu noutatea §tiintificá urmátoare:

a) elaborarea formularelor de registre contabile §i argumentarea utilitátii lor pentru gospodáriile fáráne§ti;

b) argumentarea posibilitátii folosirii unui plan de conturi sim-plificat; -

c) propunerea unui sistem mai perfect de contabilitate a patrimo-niului, veníturilor §i cheltuielilor gospodáriilor táráne§ti;

d) fundamentarea sistemului de indicatori ai dárii de seamá pentru fermierii autohtoni.

Importanta practica

Importanta tezei de doctorand consta ín aceea, cá elaborárile teoretice s-au soldat cu concluzii §i recomandári concrete, care pot fi folosite pentru organizarea rationalá a contabilitátii §i analiza activitátii de producere a gospodáriilor táráne§ti din República Moldova.

Metodología complexá de evidentá a activitátii gospodáriilor tárá-ne§ti, propusá de autor precum §i recomandárile vizánd perfectionarea sistemului contabil existent, inclusiv in baza locurilor automatízate de mun-cá cu utilizarea compiuterelor, pot fi folosite in procesul gestionárii gospodáriilor nominalizate.

Concluziile §i recomandárile efectúate pot fi folosite de asemenea in procesul didactic pentru pregátirea speciali§tilor cu studii superioare in domeniul contabilitátii §i auditului.

Cuviníele-cheie ale lucrárii: contabilitate, gospodárii táráne§ti, informatia contabilá, gestiunea contabilá, asociatii de fermieri.

Aprobarea lucrärii

Tezele principale §i rezultatele cercetârii au fost prezentate la impozioanele internationale çtiintifice a UASM "Prognozarea cheltuielilor îanageriale în gospodàriile târàne§ti" din 1995 §i "Contabilitatea ospodáriilor târâneçti (de fermier)" dinl998. Materialele au fost utilízate e larg la predarea corsului "Evidenta contabilâ în agricultura", specialitâ-le: management, marketing §i REI.

Publicatii

i

Continutul de bazâ al tezei a fost publicat în 18 lucrâri çtiintifice §i îateriale didactice.

H. CONTINUTUL PROBLEMELOR PRINCIPALE ALE CERCETÄRH

Reforma agrarä în Republica Moldova a demarat odatä eu adopta-;a de cätre Parlament a legii "Cu privire la privatizare" din 4 iulie 1991 §i odului iunciar al Republicii Moldova din 25 decembrie 1991, care a Ltrat în vigoare la 1 ianuarie 1992 împreunâ cu alte acte legislative §i ormative.

In baza acestor acte legislative de importantä majorä au fost elabo-ite "Programul de Stat de Privatizare" pentru anii 1993-1994 §i Legea epublicii Moldova "Cu privire la programul de Stat de Privatizare" pentru îii 1995-1996. Traducerea în viatä a acestor legi, privatizarea çi reor-inizarea gospodâriilor agricole au fost transmise sub egida Departa-lentului Privatizârii §i Administrärii Proprietätii de Stat.

în conditiile dezvoltärii relatiilor de piatä formarea gospodâriilor râneçti în cadrul complexului agroindustrial reprezintäun procès binevenit obiectiv. Conform Legii Republicii Moldova "Cu privire la gospodäria räneascä (de fermier)", gospodäria täräneascäreprezintä o formä organiza-irico-economicä pentru obtinerea productiei, bazatä pe munca benevolä unei persoane, familii sau grup de oameni, care fiind proprietari sau îufructuari ai pâmântului, utilizeazä mijloacele proprii sau arendate pentru cinerea productiei, care la rândul säu este folositä pentru necesitätile oprii çi/sau comercializatä .

Trebuie de menfionat, cä privatizarea în agricultura deruleaz neuniform çi contradictoriu. în conformitate eu legislatiaîn vigoare, formell privatizärii, ritmul desfaçurârii, participantii çi alti factori sunt determinat în mare mäsurä nemijlocit de unitäfile agricole. Drept sursä de finantare ¡ privatizärii çi reorganizara servesc mijloacele proprii. Pentru comparad* se poate mentiona cä reorganizarea întreprinderilor industríale în Societä} pe actiuni a fost finantatä de organismele internationale. Majoritate; gospodäriilor agricole nu pot distribui de sine stätätor certificate d< proprietate asupra cotelor valorice din simplul motiv, cä nu dispun d< mijloace bâneçti pentru multiplicarea çi perfectarea acestor acte.

In întreprinderile agricole nesupuse înca reorganizärii se efectueazi inventarierea çi evaluarea patrimoniului, o mare parte din care, spre regrel este delapitat sau détériorât.

Evaluarea corectä a stärii economice çi evidenta strictä a tuturo proceselor în gospodäriile fârâneçti este imposibilä farä date veridice. L procesul de activitate se prelucreazä numeroase date çi comunicäri, car ilucideazä modificarea sistemului de gestiune în corespundere eu particu laritätile lui.

'a t

In opinia noasträ, producta agncolä obtinutä §i folositä de cätr gospodäriile târâneçti pentru satisfacerea necesitätilor personale transmiterea ei angajatilor în calitate de platä în naturä, arendatorului îi contul achitärii plätii de arendä sau diferitor organizatii pentru serviciil prestate (prelucrarea solului, irigarea, recoltarea etc.) se constaté ca veni al gospodäriilor târâneçti, cu conditia, cä anterior produetia datä n-a fos luatä la evidentä.

9

Gospodäria täräneascä, numärul mediu anual de angajati al cärei depâçeçte 75 oameni çi volumul produetiei obtinute (comercializate constituie 2 mil. lei, tin evidenta în conformitate cu Planul de contui contabile al activitätii economico-financiare a întreprinderilor, perfecteaz fórmele registrelor contabile, întocmesc çi prezintä rapoartele financiare preväzute în S.N.C. 5 "Prezentarea rapoartelor financiare".

Gospodäria täräneascä cu numärul mediu anual de angajati de 1 20 pâna la 75 çi volumul produetiei obtinute (comercializate) în valoar de la 1 mil. pänä la 2 mil. lei utilizeazä Planul de conturi contabil simplificat. însâ dupä dorintä, patronul gospodäriei târâneçti poate sä tin evidenta completä.

Gospodäria täräneascä cu numärul mediu anual de angajati pänä 1 20 persoane çi volumul produetiei obtinute (comercializate) în valoare d

ana la 1 mil. lei poate aplica Planul de conturi, sá perfecteze regístrele Dntabile, sá íntocmeascá §i sá prezinte rapoartele financiare elabórate §i ropuse ín tezá.

Situatia precará din economia nationalá a tárii din ultimii patru-nci ani ne demonstreazá elocvent, cá nu toti lucrátorii sunt disponibili sá 2vina íntreprinzátori §i sá activeze de sine státátor, la fel cum §i nu tóate Ltreprinderile pot sá-§i continué activitatea in limitele statutului vechi. árgirea autonomiei pentru únele gospodárii este un obiectiv complicat, r adeseori chiar irealizabil. De aceea apare necesitatea elaborárii unui igulament ín vederea trecerii treptate (pe etape) la forme juridice noi de itivitate fará vre-o constrángere administrativá. Pentru asemenea conditii 'opunem o variantá de constituiré a asociatiilor de gospodárii táráne§ti lesenul 1).

Desenul 1. Structura organizatorica de conducere a asociatiilor de gospodárii taráne§ti (varianta propuso)

Dupä pärerea noasträ, acest model de asociare dispune de aceleaçi drepturi ca §i întreprinderile agricole, deoarece devine proprietär çi ordonator al averii cu tóate consecintele organizatorico-economice çi sociale, fondatori de bazä râmânând însâ gospodäriile taràneçti.

Asociatia de gospodärii {àràneçti prezintä o uniune benevolä a färanilor împroprietàriti cu scopul activitätii în vederea sporirii venituriloi tuturor membrilor acesteia prin folosirea diferitor forme de cooperare în domeniul producerii, prelucrärii §i comercializärii rezultatelor muncii sale, consolidarea §i perfectionarea bazei tehnico-materiale çi infrastructurii sociale, protejarea drepturilor çi intereselor legale. Rezumând cele expuse, asociaba în cauzä poate fi creatä pe douä cäi — prin unirea gospodä-riilor târâneçti autonome çi prin reorganizarea întreprinderilor existente (colhozuri, sovhozuri etc.) în baza deciziei adunärii generale.Veriga initiale a structurii organizatorice o constituie gospodäriile faràneçti detaçate anterior de la întreprinderile colective sau de stat.

în componenda cheltuielilor gospodäriilor tàràneçti, ce se iau îr considerare la întocmirea declarafiei çi determinarea märimii venitulu: impozabil, nu se includ pierderile condiciónate de ploile torentiale, secetä grindinä çi alte calamitäji naturale (deoarece aceasta ar însemm numärätoarea dublä), cheltuielile pentru necesitadle personale (procuraren îmbràcâmintei, încâltâmintei, produselor alimentare, obiectelor de lux etc.) pentru binefacere çi investifii capitale (fiindcä ele se efectueazä din contu venitului impozabil obtinut de tärani), pentru pregätirea cadrelor § publicitate asupra normelor preväzute de legislare çi alte anumite felur de cheltuieli. Totuçi consideräm, câîn scopul evitärii divergenfilor çi avâni în vedere instabilitatea legislajiei fiscale ar fi rational de înregistrat în "Re gistrul evidentei veniturilor çi cheltuielilor gospodâriei tàràneçti" toat( cheltuielile çi consumurile (pe elemente, feluri, articole sau directii) ci exceptia cheltuielilor pentru necesitadle personale. în primul rând, aceast; va facilita întocmirea declaratiilor çi verificarea lor de cätre organele fiscale iar în al doilea rând, la intervenirea modificärilor în legislatia fiscalä vi permite în mod operativ çi autentic de stabilit märimea efectiva a diferito feluri de cheltuieli (mai ales, cä aceste modifican adeseori se introduc îi mod antedatat çi se pun în aplicare nu din momentul adoptärii sau publi cärii în organele de informare în masä respective, ci mai devreme).

Evidenta consumurilor çi cheltuielilor în gospodäriile târaneçti est< prezentatä în desenul 2.

Desenul 2. Evidenta consumurilor §i cheltuielilor in gospodäriile täräne§ti

ín flecare gospodärie täräneascä numärul furnizorilor §i cumpärä-)rilor, de regula, este mic, iar operatiile efectúate au un caracter unic. De :eea nu-i obligatoriu de rezervat in "Situatia evidentei decontärilor ospodäriilor täräne§ti" pagini (conturi analitice) aparte pentru flecare agent ionomic. Aceasta economise§te timpul §i reduce consumul de härtie. La iceputul anului urmätor documéntele de decontäri, care au rämas nestinse i sfar§itul anului gestionar, sunt inregistrate intr-un exemplar nou al tuatiei. Súmele cu termenul expirat de prescriptie a actiunii urmeazä a fl iportate la venituri sau cheltuieli. Stingerea (compensarea) reciprocä a atoriilor §i creantelor ale diferitor agenti economici nu se admite.

Insä in practicä asemenea cazuri totu§i au loc (§i nu numai in ospodäriile täräne§ti), conflrmänd mai degrabä nu ne dorinta, ci inca-icitatea unitätilor economice de a§i onora obligatiile reciproce. Se resimte s asemenea lipsa unui mecanism eficace de percepere fortatä a datoriilor.

Pentru evidenta timpului lucrat propunem "Lista de decontäri §i latí". Conform unei traditii seculare pentru acordarea ajutorului la cecutarealucrärilor urgente (pra§ila, recoltarea etc.) sunt invítate in special idele. Plata pentru timpul lucrat nu se efectueazä, iar in schimb in caz de scesitate patronul §i membrii familiei lui acordä servicii similare sau de tä naturä. Cheltuielile supórtate pentru hranä se considerä ceva firesc §i a-s luate de nimeni in consideratie. In cazul angajärii temporare a altor icrätori märimea §i modul remunerärii lor se stabilesc prin intelegerea

reciprocä a pärfilor, iar salariul este plätit zilnic sau dupä încheiere* lucrärilor. E curios faptul, cä la rugämintea personalului angajat märime; plätii muncii nicäieri nu se înregistreazâ. Scopul acestei acfiuni — eschi' varea de la achitarea impozitului pe venituri çi värsämintelor în fondul d( pensii — este absolut evident §i ilicit. Dar, spre regret, asemenea stare d( lucruri convine ambelor pärfi: persoanelor angajate—fiindcä le permite ¡ beneficia de întreaga sumä stipulatä din timp, iar stäpänilor (patronilor gospodäriilor täräne§ti—fiindcä îi scuteçte de obligatii suplimentare vizânc finerea evidentei §i efectuarea pläjilor in favoarea organelor financiare § sociale.

Patrimoniul gospodäriei Järäne§ti include trei elemente de bazä lotul de pâmant, mijloacele fixe §i activele cúrente. Lotul de pämänt est< folosit de proprietär ín baza "Certificatului cu dreptul de proprietate asupn pämäntului" sau contractului de arendä, ambele acte urmând a fi înregis trate de organele publice. în viitorulapropiat ca bazä juridicä pot servi § documéntele de vânzare-cumpârare. în documéntele nominalizate se indici suprafata terenului de pâmânt în hectare §i característica lui succintä. D< aceea propunem de broçat §i pästrat aceste documente în mape special* farä a efectúa înregistrârile respective într-un compartiment special al "Re gistrului de evidenjä a imobilului gospodäriei täräne§ti".

Obiectele procúrate se înregistreazâ cantitativ §i valoric în baz¡ documentelor de decontäri, dispozitiilor de platä, facturilor de expeditie cecurilor etc. Construcjiile çi edificiile ridicate în gospodärie în regie pro prie, animalele crescute, plantatiile perene sädite, fântânile, drumurile § alte obiecte construite se iau la inträri la costul efectiv, pornind de 1¡ cheltuielile supórtate sau la valoarea unor obiecte similare create în condifi asemänätoare. Se poate recurge de asemenea la serviciile comisiei di experti.

Lichidarea (reducerea) mijloacelor fixe are loc în baza deciziei pa tronului (stâpânului) gospodäriei täräne§ti. Obiectul se caseazä la scoate rea din functiune din diverse motive çi când nu se preconizeazä în viitor de 1; acesta un avantaj economic. în aça caz spre deosebire de luarea obiectelo la inträri documente justificative nu se perfecteazä.

Meritä atentie valoarea de bilant a mijloacelor fixe, care poate í modificatä doar în cazul reevaluärii (care pentru gospodäriile {ârâneçti ari un caracter benevol), reconstruirii, lärgirii, reînzestrârii tehnice sau lichidäri partiale.

Reevaluarea se efectueazâ prin expertiza estimativa de catre spe-cialiçti (estimatori) calificati, iar în cazul lipsei valoarii venale ea bazâ pentru reevaluare poate servi valoarea de recuperare. La reevaluarea mijloacelor fixe este necesar de calculât çi suma uzurii acumulate a aces-tora la data reevaluârii.

Valoarea activelor cúrente se formeazà, pornind de la preturile de cumpârare, adaosurile comerciale, eomisioanele plâtite, cheltuielile de transport, expeditie çi descârcare, alte cheltuieli directe çi indirecte. Pentru simplificarea evidentei, propunem ca cheltuielile de transport (inclusiv lucrârile de încârcare-descârcare) efectúate nemijlocit de gospodâria târâneascâ sa fie raportate direct la consumuri de productie dupa apartenentà (retribuirea muncii, cheltuieli materiale etc.) farâ includerea lor prealabilâ în valoarea resurselor materiale.

în conditiile evidentei în partida simplà, deschiderea unor registre spéciale pentru contabilitatea miçcârii patrimoniului nu-i un lucru de prima necesítate. Pentru simplificarea evidentei çi reducerea consumurilor de muncà este suficient de efectuat anual inventarierea bunurilor materiale eu reflectarea rezultatelor la cheltuieli (prin înregistrâri suplimentare).

Plâtile din contul de decontare se efectueazâ în baza documentelor ordonatoare aie gospodâriilor târâneçti (cecul bânesc, earnetul de cecuri eu limita de suma, dispozitia de plata) sau cererilor-dispozitie de plata ale partenerilor de afaceri.

Cecul bânesc servente ca bazâ pentru ridicarea mijloacelor bâneçti în numerar de la contul de decontare, iar prin intermediul dispozitiei de platà se efectueazâ transferarea mijloacelor bâneçti farâ numerar pe contul altor organizatii, întreprinderi, institutii, inclusiv achitarea impozitelor çi plâtilor în Fondul social.

Fârâ documéntele ordonatoare aie gospodâriilor târâneçti mijloa-cele bâneçti pot fi ridicate (retrase) din cont în baza cererilor-dispozitie de plata, perfectate de parteneri çi vizate de gospodârie. în anumite cazuri (nerespectarea clauzelor contractului, comercializâri incomplète etc.) cererea-dispozitia de platâ poate fi abandonatâ în baza declaratiei de refuz de la accept.

în baza cererii-dispozitie de platâ, banca retrage mijloacele bâneçti din cont farâ consimtâmântul gospodarului.

Controlul asupra miçcârii mijloacelor bâneçti pe conturile bancare se efectueazâ de titulari în baza extraselor respective parvenite periodic de

la banca. Extrasele în cauzà cu documéntele justificative anexate se broçeazâ într-o mapâ specialâ în ordine cronologicâ, ceea ce simplifica lucrul ulterior cu ele.

Datoritâ faptului, câ în majoritatea gospodâriilor târâneçti volumul operatiilor bancare este redus, nu-i racional de deschis un registru (situatie) spécial pentru evidenta mijloacelor bâneçti.

Odatà eu determinarea formei de evidenta gospodària târâneascâ, trebuie sa ia în consideratie necesitâtile de productie çi conditiile efectuàrii operatiilor economice, respectând urmâtoarele principii obligatorii aie contabilitâtii în partida dublà: reflectarea tuturor operatiilor economice în registre contabile în baza documentelor primare; fixarea oricâror sume simultan în débit çi crédit; corelarea datelor evidentei sintetice çi analitice; acumularea çi sistematizarea informatiei vizând procesele economice cu evidentierea indicatorilor necesari pentru adoptarea deciziilor çi perfectarea gestiunii contabile.

Pornind de la cele expuse çi luând în consideratie continutul, structura çi particularitâtile utilizârii unor conturi contabile, pentru gospodâri-ile târâneçti din República Moldova, care vor selecta varianta de evidenta în partida dublâ, autorul propune folosirea urmâtoarelor conturi sintetice în corelatie eu conturile prevâzute în nomenclatorul conturilor contabile, care poate fi complétât (tabelul 1).

Dupa cum se vede din tabelul 1, Planul de conturi poate fi redus semnificativ, conturile recomandate (râmase) pentru gospodâriile târâneçti fiind optimale.

Baza materialâ de functionare a gospodâriilor târâneçti o constituie mijloacele fixe, care initial se evalueazâ la valoarea de intrare. Pentru evidenta existentei çi miçcârii mijloacelor fixe este prevâzut contul de activ 123 "Mijloace fixe". Evidenta analiticâ a obiectelor de inventar, propu-nem de tinutîn "Registrul de evidenta a mijloacelor fixe". în el se noteazâ denumirea fiecârui obiect, característica lui succintâ, dar univoeâ çi valoarea de bilant. Registrul dat nu are un plafón anumit de utilizare çi poate servi pe parcursul a mai multor exercitii financiare, pânâ la epuizarea tuturor paginilor. Aparte se înregistreazâ în registru cheltuielile conditionate de cultivarea plantatiilor perene, îmbunâtâtirile fundare çi alte investitii capitale. Pentru flecare obiect nefinalizat (în curs de executie) se deschide un cont analitic autonom: "Constructia depozitului de profil larg", "Constructia grajdului pentru bovine" etc.

Tabelul 1

Corelarea planului de lucru (redus) al gospodâriilor fârâne$ti eu nomenclatorul conturilor contabile prevâzute de planul de conturi

Conturile

utilízate în

sistemul Conturile de gradul întâi prevâzute în planul de conturi

gospodâriilor

târûnesti

A 1

123 111, 112,121, 122, 123, 125

124 113, 124,214

211 211,213

212 212

215 215

216 216,217

221 131, 136,221, 223, 224,225,227,228,229

241 241

244 131, 132,231, 232, 242,243,244,245,246,251,252

311 311,312,321,322, 323

333 331,332,333

351 351

411 411,412,413,511,512,513

521 521,522, 537, 539

531 531,532, 533,538

534 534, 535, 536

611 611,612, 621,622, 623

711 711

713 712,713,714,721,722, 723,731

811 811,812

813 141, 142,813

La înregistrarea mijloacelor fixe procúrate contul 123 "Mijloace fixe" se debiteazâ în contrapartida cu creditul contului 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale". în continuare la achitarea sumelor respective se debiteazâ contul 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" §i se crediteazâ contul 244 "Conturi spéciale la bânei".

Suma uzurii calculatâ a mijloacelor fixe eu destinatie de productie utilízate în gospodàrie se înregistreazâ în debitul contului 813 "Consumuri indirecte de productie" în contrapartida cu creditul contului 124"Uzura mijloacelor fixe".

Comercializarea productiei obtinutâ în gospodârie se reflecta prin debitarea contului 711 "Costul vânzârilor" §i creditarea contului 216 "Produse". Inregistrarea venitului în cazul achitàrii ulterioare se efectueazä prin debitarea contului 221 "Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale" în contrapartida cu creditul contului 611 "Venituri din vânzâri".

Casarea creantei odatä cu primirea mijloacelor bâneçti la contul gospodäriei se efectueazä prin debitarea contului 244 "Conturi speciale la bänci" si creditarea contului 221 "Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale".

Evidenta tuturor speciilor de animale §i päsäri se tine la contul 212 "Animale la creçtere §i îngrâçat". Spre deosebire de practica generalä de organizare a contabilitätii în acest cont se tine evidenta tuturor animalelor, inclusiv animalele productive adulte §i de tractiune. Evidentei analitice este destinât "Registrul de evidenta a animalelor çi pâsârilor". In el pentru flecare specie de animale §i päsäri se deschide un cont analitic aparte (una sau mai multe pagini), în care consecutiv se efectueazä înregistrârile vizând evolutia çeptelului sub aspectul numärului de cápete, masei vii §i valorii lor.

La cumpärarea animalelor de la gospodärii terte se debiteazä contul 212 "Animale la creçtere §iîngrâ§at" §i se crediteazä contul 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" la suma contractualä. Achitarea se reflectä prin debitarea contului datoriei create anterior în contrapartida cu creditul contului 244 "Conturi speciale la bänci".

Pentru evidenta consumurilor vizând fabricarea productiei sunt propuse conturile 811 "Productia de bazä" §i 813 "Consumuri indirecte de productie". In debitul acestor conturi se înregistreaza toate consumurile , iar în credit — trecerea consumurilor în costul produselor fabrícate §i serviciilor prestate sau la cheltuielile perioadei de gestiune.

Calcularea retribuirii muncii lucrätorilor ocupati la fabricarea productiei are loc prin debitarea contului 811 "Productia de bazä" §i creditarea contului 531 "Datorii fatä de personal privind retribuirea muncii".

Evidenta cheltuielilor se tine la conturile 711 "Costul vânzârilor" çi 713 "Cheltuieli generale §i administrative".

La calcularea retribuirii muncii lucrätorilor contabili se debiteazä contul 713 "Cheltuieli generale §i administrative" §i se crediteazä contul 531 "Datorii fatä de personal privind retribuirea muncii".

In baza perfectärii statelor de platä §i la ridicarea salariilor de cätre lucrätori se debiteazä contul 531 "Datorii fatä de personal privind retribuirea muncii" §i se crediteazä contul 241 "Casa".

La înregistrarea plusurilor de valori materiale constatate eu ocazia inventarierii se debiteazá contul 211 "Materiale" §i se erediteazâ contul 611 "Venituri din vânzàri".

Veniturile se înregistreazâ în mod asemânàtor eu cheltuielile. Veni-turile bâneçti calcúlate, dar încà neîncasate în casa sau contul de decontare, se înregistreazâ de douâ ori: prima data—în rubricile 4-8 aie "Registrului evidentei veniturilor çi cheltuielilor gospodâriei târâneçti", iar a doua oarâ — în rubrica 4 a "Situatiei evidentei decontârilor gospodâriei târâneçti". Pe lângà valoarea produselor realizate (lucrârilor executate, serviciilor prestate) la preturi efective de desfacere în componenta veniturilor gospodâriilor târâneçti se includ de asemenea încasârile din vânzarea mijloacelor fixe inutile, învechite moral sau fizic, dobânda obtinutâ afe-rentâ conturilor de depozit, súmele compensârii de asigurare pentru semânâ-turile afectate, patrimoniului détériorât sau recolta insuficientà, sanetiunile (amenzile) percepute de la agentii economici §i alte încasâri.

Evidenta veniturilor çi cheltuielilor în gospodâriile târâneçi este prezentratâ în desenul 3.

Desenul 3. Evidenta veniturilor §i cheltuielilor în gospodâriile târâneçti

Problema principalá, care apare odatá cu elaborarea unei sisteme automatízate Tn contabilitate, este repartizarea rationalá a functiilor Tntre beneficiar §i ma§iná. Prelucrarea datelor in conditiile automatizárii permite de a folosi compiuterele la tóate etapele (de laínregistrare pana la objinerea datelor in formularele gestiunii). Aceastá problema include aspecte vizánd reducerea documentelor §i simplificarea circulatiei lor. Bazele de date se transpun ín memoria compiuterului, asigurándu-se accesul permanent §i creativ al consumatorului. Examinarea, controlul §i corectarea bazelor de date se efectueazá destul de simplu, mai ales, de catre persoanele cu pregátire specialá.

Implementarea mijloacelor de automatizare a evidentei in gospo-dáriile de fermieri, §i mai cu seamá, in asociatiile de gospodárii táráne§ti va permite de asigurat:

a) sporirea productivitátii muncii personalului contabil;

b) ameliorarea asigurárii utilizatorilor externi cu informatii;

c) accelerarea schimbului de informatii intre administrate §i sub-diviziuni;

d) sporirea operativitátii calculárii rezultatelor financiare;

e) ridicarea prestigiului specialitátii — contabil-revizor.

In prezent gospodáriilor de fermieri organízate in baza reorganizara gospodáriilor agricole colective, cu ímpártirea patrimoniului invechit, le este difícil de implementat automatizarea contabilitátii. ínsá asociatiilor de gospodárii táráne§ti le propunem conceptia automatizárii locurilor de muncá, deoarece asocierea mai multor gospodárii táráne§ti permite inzestrarea cu compiutere, mai mult ca atát cá pretul lor se mic§oreazá pe an ce trece.

Deci, automatizarea ín gospodáriile táráne§ti §i in asociatiile de fermieri este binevenitá §i necesitá o atentie deosebitá, pentru rezolvarea obiectivelor nu numai ín contabilitate ci §i ín intreaga activitate.

Schematic documéntele contabile la prelucrarea automatizatá a informatiei sunt prezentate in desenul 4.

Desenul 4. Documéntele contabile laprelucrarea automatizatâ a informatiei

Considerâm cà sugestiile expuse în lucrare ar putea constituí un is important spe ameliorarea sistemului contabil în gospodâriile târâneçti, i numai pentru a putea supravetui în noile conditii de piatâ, dar §i pentru deveni o forma efectiva de producere.

CONCLUZII ÇI RECOMANDÂRI

în rezultatul efectuârii cercetârilor se poate de formulât urmàtoarele »ncluzii çi propuneri:

1. Pentru gospodâriile, producerea cârora este orientatâ preponde-nt spre satisfacerea necesitâtilor interne, propunem de organizat conta-litatea în partida simplâ, iar pentru unitâtile specializate, bazate pe relatii arfa-bani bine dezvoltate — partida dublâ, care însà în comparatie eu jtemul în vigoare urmeazâ a fi simplificat. Dezvoltarea gospodâriilor râneçti permite formarea locurilor de muncâ pentru populatia de la ora§, rând relatii directe eu satul. Aceasta contribuie la atragerea cadrelor lificate suplimentare, necesare reorganizârii satului.

2. în conditiile economiei de piatâ sistema de gestiune în »spodâriile tàràneçti trebuie sâ includâ cel putin doua formulare: bilantul declaratia despre venituri §i cheltuieli.

3. în tezâ este argumentât, cà circulatia documentelor în gospodâriile râneçti se efectueazâ în baza formelor tipizate existente a documentelor

primare. în afarâ de aceasta sunt elabórate cârti pentru evidentâ çi este propusâ metodología de utilizare a lor, сееа ее reprezintâ o contributie practica la dezvoltarea contabilitâtii în gospodâriile târâneçti.

4. Patronilor gospodâriilor târâneçti li se propune tinerea contabilitâtii în partidâ dublâ çi simplificatâ. Insuçirea sistemei date este accesibilâ pentru toti fermierii, deoarece majoritatea lor au studii medii çi superioare.

5. Reieçind din volumul redus a operatiilor economice în gospodàrii târâneçti nu-i necesítate de a folosi toate conturile care sunt prevàzute în nomenclatorul conturilor contabile. De competitor este elaborat un plan de lucru simplificat çi recomandat pentru aplicare, care include 21 conturi sintetice.

6. Propunem ca plata funciarâ sà devinâ un impozit unie pentru gospodâriile târâneçti çi sâ includâ în componenta sa impozitul pe venit, fiind perceput pentru flecare hectar.

Lista

lucrârilor publicate la tema tezei

1. Prognozarea cheltuielilor manageriale în gospodâriile târâneçti. Simpozion international çtiintific, volumul 1, Chiçinâu, 1995, p. 112-114 (0,1 c.a.).

2. Учет в крестьянских хозяйствах Молдовы // Экономика сельскохозяйственных и перерабатывающих предприятий, 1997, №11, р. 51-55 (0,8 с.а.).

3. Evidente contabilâ în unitâtile agricole contemporane. Chiçinâu, 1997, 215 p. (13,5 c.a.).

4. Evidente contabilâ în agriculturâ. Cliiçinàu, 1997,187p. (11,75 c.a.).

5. Contabilitatea gospodâriilor tàrâneçti (de fermier). Lucrâri çtiintifice volumul 6, Chiçinâu, UASM, 1998, p. 26-37 (1,0 c.a.).

6. Gestiunea contabilâ în gospodàrii târâneçti (de fermier). Lucrâri çtiintifice, Chiçinâu, tipografía UASM, 2000, p. 216-217 (0,2 c.a.).

7. Estimarea comparativâ a contabilitâtii consumurilor çi cheltuielilor.

Annotation

to the research thesis for the scientific title of doctor in economic science on theme: " Bookkeeping in Farm Enterprises"

The research thesis for the scientific title of doctor in econimic sciences ; dedicated to the theoretical and practical study of bookkeeping organition in ioldova's farm enterprises.

From this point of view the bookkeeping problems in farm entreprises, leir particularities as a new form of enterprise in villages, are examined. It is Iso shown its place, role and perspectives in the agrarian sector of economix.

A new approach is taken to define the methodology of reflecting the conomic operations in the system of accounting designed to simplify the rocess of generalising the input and getting data to make right economic ecision in management.

The application of recommendations contained in this thesis will allow > create a well founded bookkeeping system for farm enterprises, will give le possibility to use a simplified bookkeeping working plan to improve the 'stem of bookkeeping of farm enterprises property incomes and expreses.

АННОТАЦИЯ

к диссертации на соискание

ученой степени доктора экономических наук на тему: "Бухгалтерский учет в крестьянских (фермерских) хозяйствах"

Диссертация на соискание ученой степени доктора экономических наук посвещена теоретическому и практическому изучению организации бухгалтерского учета в крестьянских (фермерских) хозяйствах Республики Молдова. В данном аспекте рассматриваются проблемы бухгалтерского учета в крестьянских (фермерских) хозяйствах, их особенности как новой формы предпринимательства на селе, показаны место, роль и перспективы в аграрном секторе экономики.

По новому трактуется методология отражения хозяйственных операций в системе счетов, направленная на упрощение процесса обобщения данных первичного учета и получение информации для принятия правильных экономических и управленческих решений.

Внедрение рекомендации, содержащихся в диссертационной работе позволит создать обоснованную систему бухгалтерской отчетности для крестьянских (фермерских) хозяйств, возможность и целесообразность использования упрощенного рабочего плана счетов бухгалтерского учета, усовершенствованная система учета имущества, доходов и расходов крестьянского (фермерского) хозяйства.