Теневая экономика и ее влияние на экономическую безопасность государства тема диссертации по экономике, полный текст автореферата

Автореферат диссертации по теме "Теневая экономика и ее влияние на экономическую безопасность государства"

Universitatea Tehnica a Moldovei

Consillul Stlintifíc Spoclalizst D.03.97.55

Cu titlu do manuscris CZU 333.222 (478)

MARCOVA ELENA Economía tenebrá § i impactul ei asupra securitátii economice a statului (in baza matoríalelor din República Moldova)

Spccialitatsa 03.00.05 - Economía si managamont in rsmura si domsniu ds acttvitata

AUTOREFERAT

al tezei de doctor In stiinte economice

CHíSINAU - 2000

Teza re a liza tä la Central do Studiere a Problemelor Piefei al Academia! de Çtiinje a Republicii Moldova §i a Ministerului Economie! çi Roformolor

Conducätor §tiinfific - Pavel Cojocaru, doctor in §t¡in}e economice, profesor universitär

Referenji oficial!: Anatol Caraganciu, doctor habilitât în

§tiin(e economice, profesor universitär Petra Roçca, doctor habilitât !n §tiin}e economice, profesor universitär Instituya de profil: Universitatea cooperatistâ de Comer} a Republicii Moldova

^ ¿— * «i-,';'

Sustinerea tezei va avea lac la • 2000, ora / ^_, in

§edinta Consiliui Çtiinjific Specializat D. 08.97.56 din cadrul Universität Tehnico a Moldovei, pe adresa: 2068, Ctii§inau, str. Straden{iior 11, bloc 5, sala 5-318.

Puteti participa la discutía tezei sau putefi expedía avizul pe adresa indicatá.

Teza poate fi consuitatä în biblioteca Universität Tehnice a Moldovei.

lâoa

Autoroferatul a fost expedlat la d-Li ■ . 2000.

Secretar §tiintific al Consiliuiui §tiin{ific Speciaiizat, doctor in §tiints economice //W ^ S. Gorobievschi

I. Característica generala a lucrárii

Actualitatea temei. República Moldova trece printr-o perioadá ¡storicá de cotiturá çi extrem de complicatá. In prezent ín República are loe procesul de formare a unu¡ nou tip de organizare economicé (ínlocuirea sistemului economic administrativ centralizat cu cel de pia|à). Drept rezultat se schimbá radical relatiile social-economice dintre institutia statului |i societate. Acest procès se caracterizeazà prin necesitatea de a íncetáteni noile relamí de piatà çi de a refonna radical instituya proprietátii ín conduite unei crize materiale - insufirien{a resurselor energetice çi a multor altor resurse proprii. De aceea gradul inalt oficial declarat de liberalizare a economiei Moldovei ín domeniile ce reglementeazá crearea noilor íntreprinderi, comertul exterior çi genurile de activitate ín procesul implementárii lor practice intâmpinâ nuineroase díficultáti, ceea ce conduce la creçierea unor tendinje condamnable de rnituire çi corupjie în rândurile íunctionarilor çi lucrâtorilor din organele de drept, ceea ce, la rândul sáu, face ca businessul legal sà deviná nerentabil. Astfel, unul din obiectivele prioritare ale politicii statului ín domeniul reglementârii activitâÇii economice este sarcina creárii unor asemenea conditii ín economie, ín care businessul tenebru sà deviná nerentabil.

Anume din aceste considérente la nivelul actual al dezvoltárii social - economice, existent in Moldova ín perioada de trecere de la economía planifícala la cea de piatà, o importantâ deosebitâ capàtà problema functionarii duplicitare a sistemului economic -economía oflcialá (partea vizibilá a activitàÇii agenjilor economici) §i economía tenebrà (partea invizibilá). Importan^ acestei probleme este determinatá de douà cauze.

Prima cauzá este condityonatá de necesitatea amestecului statjlui ín viata societáiii, care trebuie sà asigure funcfionarea eficientà a economiei de piatá, ín scopul satisfacerii cerin(elor actúale a sferei socialá. Imbinarea rationalá a functionarii eficiente a economiei §i satisfacerea cerintelor societátii determina viabilitatea statului contemporan çi asigura prosperarea acestuia.

Cea de a doua cauzá se explicá prin faptul cá activitatea economiei tenebre constituie o componentá fíreascá a existentei societátii. Aceastá economie nu poate fi, ín tóate manifestante ei, reglementatá sau lichidatá completamente de catre stat. Cu cât va fi gradul de reglementare a activitátii economice legale din partea statului e mai mare, cu atât mai mult se va extinde sectorul ei tenebru. Concomitent acest procès se aflà în dependerá directá de nivelul bogàtiei acumulate de societate sau, din contra, gradui

In lumina celor expuse mai sus este evidentà actualitatea deosebità çi importan(a practicâ pentru República Moldova a temei ce face obiectul prezentei ¡nvestigat¡¡ çtiïnÇifice.

Scopul çi earcinile cercetàrU. Scoput principal al prezentei lucrâri l-a constitué studierea procesului de evolutie al sistemului "sectoru/ tenebru al economiei Moldovei - institupa statuiui" §i impactul acestui procès asupra securitàtii economice a statuiui de pe pozi{iile teoriei macrœconomice contemporane.

Pentru atingerea acestui scop s-a încercat realizarea urmâtoarelor sarcini:

• Utilizând doctrínele neoliberale çi teoria keynesianà, au fost determínate bazele teonetice care condiÇioneazâ existenja sectorului tenebru Tn sistemul economic çi câile diminuàrii lui la macronivel;

• In baza informa^ei relativ accesibile, veridice din punct de vedere statistic çi consúltate régulât au fost determínate dimensiunile, structura çi tendinjele de dezvoltare a sectorului tenebru din economía Moldovei;

• Au fost stabilité sursoie de capital aie sectorului tenebru din economía Moldovei, care formeazá la etapa de tranzi{ie a Moldovei de la economía planifícate la cea de pia|â;

• S - a determinat gradul de periculozitate al acestui fenomen penfcu instituya statuiui sub aspectul sccuntâÇii economice atât a personalitátii, cât çi a statuiui în ansamblu, ceea ce permite asigurarea protectiei intereselor najionale;

• Au fost propuse màsuri pentru autoritàtile administrajiei de stat privind controlul çi reducerea dimensiunilor sectorului tenebru.

Obioctu! studiului. Il constituie sistemul economic al Republicii Moldova în ansamblu, precum çi sectorul tenebru al acestui sistem.

Tema prezentului studiu o constituie tendintele evolu(iei economiei tenebre în condi(iile actúale de reformare a sistemului de organizare a statuiui; tendin{ele de dezvoltare a sistemului economic al Republicii Moldova în condijiile de extindere a sectorului tenebru al economiei; precum çi impactul exercítat de economía tenebrâ asupra securitjii economice a statuiui.

Baza teoreticâ çi metodologicâ a investigafiei o constituie concopÇiile de bazà aie doctrinelor neoliberale çi teoria lui J. Keynes, precum çi metodele principale de analizà financiará. In calitate ds metode de cercetare au fost utilízate calcule grafice pe baza modelului "venitut national - produsul national", metoda monetarà de estimare a volumului sectorului tenebru al economiei, metoda "cheltuielílor", propusá de autorul

prezentei lucräri, precum çi procedeele de analizä financiará.

Baza informajionalä o reprezintá publicarle din períoada anilor 1960 -1998, dátele ale Guvemului Republicii Moldova §i European Expertise Service, ale Ministeoilui Economiei çi Reformelor al Republicii Moldova, ale Departamentului Analize Statistice çi Sociologies al Republicii Moldova çi rapoartele financiare ale Ministerului FinanÇelor al Republicii Moldova.

Noutatea çtiin^ifîcà. Conform obiectivului de studiere în compex a sistemului "economía tenebrä - statul", ce presupune unitatea a douâ pàr\\ în interactiune, în teza de doctorat:

• este analizatä çi generalizatâ experienja mondialâ privind la interdependenta dintre indicatorii macroeconomici, cum nr fi creçterea economicá în sens opus (negativa), creçterea infla{iei, a deficitului bugetar, çi extinderea sectorului tenebru al economiei;

• se argumenteazâ faptul câ esenja fenomenului "économie tenebrä" constitute o reacÇie la acceptarea sau inacceptarea de càtre gospodáriile casnice çi firme a amestecului statului în économie;

• se argumenteazâ faptul câ, conform teoriei lui J. Keynes, consumul autonom çi este sectorul tenebru, márimea câruia poate fi stabilità eu un grad suficient de precizie pe baza informafiei ce se confine în conturile nationale. De asemenea eu ajutorul acestui model poate fi determinatà structura macroèconomicâ a sectorului tenebru al economiei;

• se demonstre azà câ sursa principáis de formare çi acumulare a capitalului în sectorul tenebru al economiei Moldovei o constituie pierderile fictiv exagerate aie agentflor economic!, ceea ce conduce la creçterea indicelui preguntar, la amplificarea proceselor de inflame a cheltuielilor,

• se propune metoda de estimare a cifrei de afaceri a sectorului tenebrn pe baza modelului de înlocuire a resurselor rare - "metoda cheltuielilor";

• se demonstreazà cà reducerea volumului oficial de vânzâri al agentilor economici din República Moldova concomitent cu creçterea paralelé a volumului tenebrn de vânzâri constituie, un pericol direct pentru instituya statului §i conduce la permutarea centrelorde putere în structurile tenebre;

• se argumenteázá cá nerespectarea de cätre stat a intereselor de securitate economicá a Personalität» conduce la amplificarea sectorului tenebru al economiei çi deci, la distmgerea institutiei statului;

• sunt determinate principalele pencóle de ordiri extern çi intem pentru securitatea

economicâ a Moldovei.

Valoarea aplicativa a lucrârii constâ în:

• determinarea uneia din princlpalele surse de formare a capitalului în sectorul tenebrn al economiei Republicii Moldova;

• elaborarea unei metode simple de estimare a dimensiunilor sectorului tenebru dupä cheltuieiile agenjilor economici ai Republicii Moldova §i aie Çarii în ansamblu;

• argumentarea justejei conceptului eu privire la corespunderea nojiunii "consum autonom" cu nopunea de venit tenebrn;

• propunerea unei serii de màsuri, necesare pentru consolidarea securitâ{ii economice a Moldovei.

Rezultatele prezentei iucrâri pot fi utilízate la elaborarea modificárífor respective de reglementare prevàzute de Codul fiscal al Republicii Moldova, la organizare a sarviciului de securitate economicâ na|ionalä în cadrul sistemului ds securitate najionalá a Moldovei, precum §i de câtre Ministerul Economiei §i Reformelor al Republidi Moldova la elaborarea planurilor de dezvoltare economicâ pe termen lung a Republicii Moldova.

Aprobares lucrârii. Tezele de baza §i rezultatele cercetârilor efectúate au fost prezentate la Conferirla practico-çtiintificà republicanà cu tema "Criminalitatea organizatâ çi economía tenebroasà în República Moldova", organizatä de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Academia de Police "Çtefan cel Mare" fi Asociaba Independentâ de Criminalística în februarie 1999, au fost elucídate în 9 Iucrâri §tiïn|ifice într-un volum de 10,93 coli de autor. Prezenta tezâ de doctorat a fost discutatâ la consiliul çtiintific al Centailui de Studiere a Problemelor Pie(ei al A.S.M. si M.E.R. RM în octombrie 1999, la çedinja catedrei "Economie si management în industrie" a Universität Tehnice a Moldovei în noieinbrie 1999 si la seminarul metodologic organizat de catedra "Economie política §i doctrine economice* a Academiei de Studii Economice din Moldova în decembrie 1999.

Structura lucrârii a fost determinata de scopul si sarcinile cercetârilor. Ea constá din introducere, trei capitole, încheiere si bibliografía lucrärilor de referinÇâ.

In introducere se arata starea de lucruri privind economía tenebra în República Moldova si se argumenteazä actualitatea cercetärii întreprinse.

în capitolul întâi "Economía tenebrä ca obíect de studiu ai çtiinjei economice contemporane" sunt examínate procesele de globalizare a sectorului tenebrn al economiei mondiale, precum §i rolul statului în conduite actúale ale economiei de píajá multisectoriaie, sunt analízate investigarle actúale în domeniul unei direcÇii speciale à

5tiin{ei economice mondiale, ce se ocupä de studierea sectorului tenebai al sistemului economic. Sunt caracterízate succint tipurile activitäjii economice tenebre. Este descrisä amploarea sectorului tenebrn In diverse {Sri ale lumii. S-a men|ionat cá reglementarea de stat contemporanä este ineficientá in conditiile de creyere stabilä a sectorului tenebrn al economiei. Este examinatä problema evolutiei economiei tenebre ca pericol direct pentni stabilitatea institutiei statului din cauza degradärii bru?te a principalilor parametri macroeconomici, cum sunt cre§terea economics, deficitul bugetar, inflaba.

In capitolul al doüea "Analiza macroeconomicá a sistemului "economía tenebrä -statul" dupä exemplul Republicii Moldova" este redatä fundamentarea macroeconomicá a naturii sectorului tenebrn al economiei pe baza modelului rotatiei veniturilor ?i produselor. Au fost studiate tendinjele de dezvoltare a sistemului "economía tenebrä -statul", s-au determinat märimea $i structura macroeconomicá a sectorului tenebru din economía Moldovei cu ajutorul construcliilor grafice dupä modelul lui J. Keynes "venitul national - produsul na(ional\ avändu-se In vedere posibilitadle de reglemenare ale statului. A tost Inaintatä $i argumentatä justejea postulatului cä consumul autonom este sectorul "tenebru" al sistemului economic, ce ia amploare sau diminueazä ca reactie la mäsurile de reglementare ale statului. Se aratä cä economia Moldovei a ínceput deplasarea spre inflate incä In anul 1997. S-a efectuat estimarea cuantumului necesar de investp In scopul de a stopa inflaba §i a orienta economia Moldovei spre starea de echilibru. Tendinjele de dezvoltare a economiei Moldovei, determinate cu ajutorul modelului "Venitul national - produsut national", sunt confírmate prin analiza principalilor indicatori macroeconomici ai economiei Moldovei din perioada anilor 1991-1998. Drept dovadä a faptului cä calcúlele grafice objinute sunt corecte este corespunderea lor cu estimärile volumului tenebru al economici Moldovei, obtinuto cu ajutorul metodei general cunoscute a coeficientului circulapei monetäre (currency - ratio method) ?i metoda nou elaborate a cheltuieiilor, bazatä pe teoria Tnlocuirii resurseior rare.

fn capitolul al treilea "Economia tenebrä securitatea economicä a statului" este examinatá problema securitájii economice a personalitätii §¡ securitátii economice a Republicii Moldova ca stat. S-a efectuat analiza reducerii gradului de securitate economicé a persoanei §'i a influente! acestuia asupra crejterii sectorului tenebru din economia MoldOvei. Sunt examínate principalele criterii social-economice, care determina securitatea economicä a statului. Este analizat procesul de crejtere explozivá a corup\iei, impactul acesteia asupra securitátii economice a Moldovei. Sunt determinate principalele pencóle pentru securitatea economiei nationale a Moldovei §i mäsurile de

evitare a lor.

in incheiere sunt generalízate rezultatele cercetärilor In cadrul sistemului "economía tenebrä - statul", sunt formúlate conceptele macroeconomice principale referitoare la esen^a obiectului de studiu, sunt determínate tendin(ele de dezvoltare a sectorului tenebru din economía Moldovei, sunt propuse o serie de másuri, ce contribuie la asigurarea securitäjü economice a persoanei §i statului.

II. Confinutul de baza al lucrärii

Din momentul aparifiei institufiei statului sisternul economic mondial íntruchipeazá unitatea çi lupta ín contradictoriu dintre cele douá componente ale sale: cea tenebrä çi cea oficialá. Instituya statului este promotorul sectorului oficial al economiei. Totodatá ea este forja chematá sä men(inä echilibrul coraportului dintre aceste douá sectoare.-Concomitent sarcina primordialà a statului constä ín díminuarea sectorului tenebru çi, respectiv, maximizarea sectorului oficial al economiei.

In decursul ultimului secol scopul final al amesteculuí statului ín via{a societá^ii a constat în atingerea unei distribuai cât mai echítabiie a bunurilor sociale. In legäturä cu aceasta fungia statului în întreaga lume s-a lárgit esencial. In consecinjä, dimensiunile çi sferele de actívitate a guvernelor lumii în cea de a doua jumátate a secolului XX, de asemenea, sau extins considerabil, ceea ce a necesitat creçterea cheltuielilor de stat. Creçterea cheltuielilor statului a générât creçterea poverii fiscale. La rândut sâu, aceastâ tendinfá a contribué la permutares accentului de pe rolul instituée! statului privind amestecul sâu în économie pe eficienta util'izârii Tncasàrilor fiscale çi structura cheltuielilor de stat, care, în grad maximal, trebuie sä reflecte necesitóle popula{iei.

Populatia tárilor dezvoltate are o atitudine mai loialá fa{á de impozitele mari, datoritâ faptului câ cheltuielile de stat, alócate pentru necesitájile sociale sunt în continué creçtere.

însà în (arile în curs de dezvoltare cheltuielile de stat pentru necesitóle sociale s-au redus în permanent, fiind nevoite sà cedeze locul cheltuielilor pentru acoperirea datoriei de stat, aflate într-o permanentä creçtere, §i pentru deservirea acesteia. Ca urmare, a apärut un cerc vicios - cetätenii §i companiile, ca râspuns la înràutâtfrea deservirii sociale, se eschiveazá de plata impozitelor, iar aceasta, la rândul sàu, conduce la reducerea în continuare a serviciilor sociale acordate de stat. Drept rezultat se observà-o creçtere intensä a sectorului tenebru, scade colectarea impozitelor, ia amploare compta în aparatul de stat çi societate în ansamblu.

Analiza lucrárilor cercetátorilor economiei tenebre permite sá afirmám cá la momentul actual cea mai completa clasificare a activitá^ii economice neoficiale a fost propusá de J.J. Thomas, iar procesul de funcionare §i dezvoltare a sectorului tenebnj cu mai mare precizie a fost descris in modelul analitic elaborat de Gershuny §i Pahl. Dupá J.J. Thomas, economía tenebrá se compune din patru sectoare, Tn care se desfá§oará diverse genuri de activitate tenebrá, de care nu se fine cont la estimarea produsului nacional, dintre care sectorul gospodáriilor casnice §i sectorul criminal sunt general cunoscute, iar sectorul neforrnal - sectorul angajárii neínregistrate Tn cámpul muncii §i cel neregulat, in care In procesul de produc\ie ?i / sau distribuiré se incatcá legile fiscale §i alte legi, existá In cadrul formelor cunoscute de business. !n contextul modelului analitic de funcionare a economiei tenebre elaborat de Gershuny ?i Pahl indicatorul predeterminant la stabilirea dimensiunilor economiei tenebre evolu^iei ei TI constituie echilibrul ín schimburile pozitive §i negative de resurse de produc^ie Tntre sectoarele formal §i tenebru ale economiei, ce au loe Tn funche de rentabilitatea activitájii Tntr-un sector sau altul.

Pentru prima datá problema scurgerii resurselor din sectorul oficial al economiei Tn sectorul tenebrn s-a acutizat §i a fost identificatá in S.U.A. Problema dezvoitárii economiei neoficiale Tn tóate manifestárile ei, ca prezentánd nemij'ocit pericol pentru stabilitatea statului, a atras temeinic atenjia economijtilor americani Tn anii 1970. Analiza economiei S.U.A. a arátat cá cre$terea ratei inflajiei §i a deficitu.ui bugetar Tn \ará la finele secolului XX sunt indicatorii cre?terii substancíale a sectorului tenebru al economiei. Practic a devenit ciar, cá deficitul mare al bugetului de stat se explicá nu prin cheltuieliie prea man, ci prin faptul cá sectorul tenebru al economiei, Tnláturándu-I pe cel oficial, consumá serviciile sociale fárá a pISti pentru ele, adicá nu pláte§te impozite.

Analiza principalilor indicatori macroeconornici ai dezvoitárii sistemului economic mondial Tn cea de a doua jumátate a secolului XX, efectúate! in baza cercetárilor Institutului de Analizá Economicé A.?.R., cum sunt cre§terea economicé, inflaba si deficitul bugetar, permite sá conchidem, cá ánume sectorul tenebru ce s-a extins esta unul din factorii determinanti de instabilitate a economiei mondiale la finele secolului XX §¡ exercitá un impact distrugátor asupra institutiei statului, ceea ce se manifesté Tn cre§terea deficitului bugetar, devalorizarea valutelor nationale §i cre?terea ?omajulu¡ oficial ínregistrat, adicá factorii care, la rándul lor, conduc la slábiroa securitátii economice a personalitá^ii §¡ statului. Concluzia datá a servit drept fundamentare a necesitá(ii de studiere a gradului de influenza a sectorului tenebru. asupra institutiei

statului, de pe pozifüla teoriei macroaconomico actúale.

Pentnj eviden|ierea naturii macroeconomice a economiei tenebre a fost examinat modelul elementar al rotajiei fluxurilor. Modelul de economie care nu presupune amestecul statului constituie modelul sistemului economic desävör^it. Divizarea economiei in eectoarsla «oficial» §1 ctanebru* sie loe atunci, cánd In model so introduce instituya ctaiului. In cazul cánd statu! nu utilizeazä corect instruméntele economice (bunäoarä, majore azá impozitsie sau reduce nu stabilere real domanlile de subvonfionaro §1 transfaruri), atunci, cu toate cä schema de bazä a intsracfiunli dintre deciziile gospodäriilor casnice cu privire la cheltuieli §i deciziile firmaior cu privire la producta rämSn neschimbata, participarca statului la rotaba veniturilor §1 cheltuielilor to reduce, deoarece ca räspuns la reglementarea inaccaptabilá gocpodáriila casnice §1 fírmela decid sä nu pläteascä impozitele, din care cauzä subsidiila transís rurile din partea statului se reduc $1 mal mult. In conseclnfä sectonil tcncbai al economiei croóte, iar cel oficial se resträngs. Astfei, esan|a fanomcnulul «economie tsnabrä» este slmplá - ea constituie reaefia la aeeeptarea sau Inaccoptaroa da cätro gospodSriila casnice §i firme a amestecului statului in economie.

Din cele expuse mai sus se vede ciar cá procesul de extindere sau restrángere a sectorului tenobpu al economiei constituie reacia la únele sau áltele dintre másurile reglementárii de stat a economiei. In legäturä cu aceasta studierea ín continuare a sistemului «economía tenebrá - statuS» a fost efectuatá pe baza modelului «venitul national - produsul national», elaborat de J. Keynes, care t¡ne cont de posib¡iitá(ile reglatorii ale statului. »Caí coa lui Keynes» üustreazá impactul modificárii cheltuielilor autonome (consumului autonom) asupra nivelului ds echilibru al venitului national. Valoarea constantä denumitá «consum autonom» reprezintä o componentá a cheltuielilor generale planifícate, asupra cäreia modificares veniturilor nu influonfeazá. Do fapt, consumul autonom este reflsetarea componsntei tanebro a sistemului economic.

Aplicarea fa\á do economía Moldovei a modelului «venitul nacional - produsul national» ne-a permís sá argumentäm juste^ea prevedeñi faptului cá consumul autonom este anume a ce) sector «tenebru» in cond¡t¡iie modelului complicat al rotador, care se extinde sau se restringe ca räspuns la mäsunls de reglamentare ale statului.

In rezultatul constructor gráfico dupá modelul «venitul national - produsul national» au fost obfinute valorile consumului autonom atát In cadnjl economiei nationale In

ansamblu. cät §1 pe sectoare: consumul privat, de stat §i investijional. Valorile consumului autonom mediu In economía Moldovei ob(ínute vor f¡ valabile pentru tntreaga perioadá de evolujie constantá a economiei din anii 1995-1998. Este necesar sä men{ionäm cä In condijiile actúale de tranzifle de la economía planificatä la cea de pia{ä existä probleme serioase privind veridicitatea datelor, din care cauzá rezultatele obfinute admit un anumit grad de eroare.

Conform constnjctiilor g ra fice dupá modelul «venitul national - produsul national» nivelul de optimism fntemeiat al populafiei din Moldova raferitor la starea viitoare a economiei este In mod exclusiv scäzut, iar consumul autonom din sectorul privat a constituit 4,1 - 4,43 mild, lei In pregunte anului 1998. Procesul de utilizare a mijloacelor fiscale de cátre stat este íntr-o anumitä mäsurä mai eficient tnsä se vede, de asemenea, cä tendin|a de modificara a eficíentei cheltuielilor statulul sunt aceleaji ca §i fn cazul tendinjei de modificare a eficientei cheltuielilor gospodáriilor casnice §i ale firmelor. Ea se soldeazá cu unul ?i acela?i rezultat - reducerea venitului, reducerea volumului de márfuri §i servicii In República Moldova. In baza faptului cä cheltuielile In sectorul de stat se reduc noi am presupus cá $i consumul autonom trebuie sá fie mai míe decát cel mai mic dintre bugete, adicá nivelul cheltuielilor autonome nu trebuie sá depá§eascá 2,05 - 2,27 mild, lei In prejurile anului 1998. Aceastä sumä (aproximativ de aceeaji märimea), trebuie sä fie cheltuitá pentru necesitáis statului indiferent de venituri. Adicá §i sectorui de stat are de asemenea aspect «tenebru» In activitatea sa, care nu aduce venit cetá^eniior. Acest fenomen se expücä prin faptul cä consumul autonom al statului constituía deserví rea masei monetäre (Tn lei) a sectorului tenebru, ce func(ioneazä färä a multiplica venitul declarat pentru impozitare. Una din cele mai importante componente a cheltuielilor societáfü o constituie investidle, tnsä economía tenebrá nu-?i poate permite, alocajíí investi^íonale deschise In capítalul fix. Sunt posibile numai alocatii investí(ionale indirecte, prin procura rea de ac{¡uni. Dupá cum aratá calculul empiric, sectonjl tenebru produce alocajii investitionale, dar acestea sunt neesenjiale §i poartá caracter de scurtá duratá. Adicá sectorul tenebru al Moldovei nu poate asigura consecvent procesul economic de dezvoltare. Conform calculelor, consumul autonom (tenebru) mediu In domeniul alocaflilor investitionale este egal cu aproximativ 0,38 - 0,54 mild, leí In prefurile anului 1998.

Astfel, conform constructiilor grafice consumul autonom mediu, sau märimea medie a celei de a doua economii, In anii 1994 - 1998 a constituit In Moldova 2,5 - 2,7 mild, lei in prejurile anului 1998, ceea ce constituie respectiv 57% §i 65% din PIB oficial al anilor

1994-1995 §¡ 76% - 79% - Tn anii 1996-1998.

Afirmaba, cá rezultatele ob{inute sunt veridice, se bazeazá pe corespunderea lor estimárii dimensiunilor sectorului tenebru al Moldovei, calculat cu ajutorul metodei cunoscute a coeficientului circulatiei monetare §¡ a metodei cheltuielilor. Tendin|ele de dezvoltare a economiei Moldovei, delimítate cu ajutorul modelului numit mai sus, se confirmé de analiza principalilor indicatori macroeconomici. Analiza dezvoltárii economice a Moldovei a fost efectuatá pentni íntreaga perioadá de formare a Republicii Moldova ca stat independen!, din anuí 1991 páná ín anuí 1998. Tóate calcúlele, In cadrul analizei date, dacá nu sunt stipulate suplimentar, se dau pe cap de locuitor, tn preturile anului 1991.

Practica mondialá de promovare a reformelor vorbefte despre faptul cá relansarea economicé Tncepe dupá trei ani de liberalizare consecventá, la etapa de promovare a politicii de stabilizare a economiei. S-ar párea cá §i Tn Moldova ar trebui sá se íntámple ceva asemánátor, dar dinamica evolujiei principalilbr parametri macroeconomici demonstreazá cá eriza ia amploare. Spre exemplu, PIB din anuí 1998 a constituitín total 52% din PIB-ul anului 1991.

Pentru solujionarea problemelor bugetare Guvemul Republicii Moldova a folosit creditele Báncii Nationale. !n perioada din anuí 1994 páná Tn 1997 s-a observat o scádere lentá a volumului mijloacelor creditare pe cap de locuitor, iar Tn anuí 1998 din nou a avut loe o crejtere bruscá, fapt care se explicá Tn temei prin majorarea creditului pentai Guvernul Republicii Moldova. ín anuí 1998 creditul acordat Guvemului nu numai cá a fost majorat cu peste 40% Tn comparafie cu anuí 1997, ci a §i depájit nivelul anului 1993 cu 36%.

Pentru men|inerea ratei scázute a infla(ie¡ monetare a avut loe alimentaria permanentá cu credite din exterior. Intr-adevár, íncepánd cu anuí 1993, adicá din momentul apari{¡ei datoriei externe a Republicii Moldova, §¡ páná la finele anilor 1990 datoria extemá pe cap de locuitor a crescut de mai mult de 4 ori. Jinánd cont de faptul cá cursul de schimb mediu Tn anuí 1997 a fost de 4,61 lei pentru 1 dolar S.U.A., suma totalá ce trebuia sá fie achitatá (creditele plus dobánzile respective) era de 342,31 dolari S.U.A. sau 1578,05 lei pe cap de locuitor, ceea ce constituie 64,67% din PIB curent al anului 1997 pe cap de locuitor, dar cre§terea"cursulu¡ de schimb cátre finele anului 1998 páná la 8,53 lei pentru 1 dolar S.U.A., ín timp ce PIB-ul §i suma datoriilor aproape cá nu s-au schimbat, schimbá radical tabloul: datoria externá §i deservirea ei au constituit deja 110%.

Política uneí datorif de stat fn permanenjá creçtene poate fi justificatá numai Tu cazul cre§terii constante a veniturilor din contul ¡nvesti(i¡lor pe termen lung Tn fondurila fixe. In acest caz statul poate da un imbold initial procesului de relansare economicé, bineînÇeles, dacá se utilizeazá eficient mijloacele creditare pentni investi^ capitale. Insá, cu toatâ creçterea datoriei exteme çi interne, mijloace reala pe termen lung practic n-au fost investite In República Moldova niel în sectorul privât, nici în cel de stat, ceea ce a condus la aprofundarea crizei economice.

Analiza aloca fttor ¡mestiponala Tn fondurile fixe a arátat cá, dacá ín anuí 1991 investidle au constituit aproximativ 3917 lei pe cap de locutor, apoi ín anii 1995-1998 aceastà sumá a constituit Tn medie mai pufln de 10 lei. La acestea se adaugS scáderaa eficienfei de utilizare a fondurilor fixe. Astfel, tn anuí 1997 rentabilitatea utilizárii fondurilor fixe a constituit 0.1%, iar ín 1998 a avut deja valoare negativá. Dat fiind faptul cá uzura fondurilor fixe depâçeçte 80%, o asemenea potítícá investitionalá conduce la creçterea ín continuare a sectorului tenebru din cauzà câ populaba nu doreçte sà pláteascá nlçte datorii, ce nu sunt avantajoase din punct de vedere social.

Coeficientul A = (PIB/FF) x 100%, acceptât de Standardele europene, permite determinarea valorii númenes a factorului utilizárii fondurilor fixe çi caracterizarea procesului de relansare economicé. Conform datelor statisticii mondiale nivelul înalt al dezvoltàrii economiei se observé cu condijia, cá factorul A > 100%, Tn stare de depresie, apare când A < 100%, adicá atunci când capitalul fix nu se recupereazà. Conform analizei efectúate depresia în Moldova a început deja în anul 1991 (A=98,8%), iar punctul culminant Moldova l-a atins în anul 1996, când acest coraport s-a apropiat de colapsul economic (A=15,4). Anal'izând fenomenul dat, devine evident cá scáderea bruscá a coeficientului este legatá de majorarea artificíala a valorii capitalului fix, cu alte cuvinte, de procesul reevaluárii din anul 1996, are a deschis accesul larg la diverse maçinatii financiare în procesul de estimare a utilajului çi prin aceasta, de asemenea, a contribué la extinderea sectorului tenebru al economiei.

Trebuie sà atragem atenfla asupra creçterii concomitente a ritmului de sporire a deficitului bugetar pe cap de locuitor în acelaçi an 1996. Acest indice a constituit 0,44 on în raport eu anul precedenL Acest an serveçte într-un fel drept hotar pentru to{i indicatorii, dupá care în economía republicii au început sâ se amplifice fenomenele de crizà.

Experienta diverselor {àri eu économie de piafâ arata câ stabil'izarea economicà e posibilà, dacá rata inflajiei nu depàçeçte valoarea de prag, care e de aproximativ 40%

anual. In caz contrar dezvoltarea economiei incetineçte brusc. Se çtie câ relansarea economiei, bunáoará, ín Lituania çi Cehia, a survenit dupä reducerea infla(iei páná la 28 çi 10 la sutá respectiv, iar in Letonia, Polonia ?i Estonia acest procès a tnceput chiar §i cánd rata inflajiei era de 42-45%.

Insá lipsa efectului de stabilizare a economiei Moldovei nu cadra cu existent ratei scäzute, a inflatiei ce se ínregistra atunci. In anii 1995-1998 rata medie a inflajiei a fost mai micà de 25%.

Aceastä necorespundere a servit drept cauza principalà a afirmajiei precum cà existé cel de al doilea sector, tenebru, al economiei, care atrage in sine atât resursele materiale, cât çi cele monetäre çi cauzeazä necorespunderea economiei practice eu prevederile teoriei macroeconomice. O asemenea discrepanjâ între teorie çi fapte a servit de temei pentru studierea ipotezei privind existera unui alt spajiu economic (sectorul tenebru), care este deservit de aceeaçi masá monetará.

In prezenta lucrare s-a aplicat o metodä simplificatá - «currency ratio method», cu ajutorul câreia a fost estimatâ cu aproximare märimea sectorului tenebru al economiei Moldovei. Rezultatul analizei este märimea sectorului tenebru al economiei Moldovei, exprimatä ca procent din PIB. Aceastä márime reprezintá devierea cantitájii reale de bani de la nivelul preconizat sau normal ín cazul venitului national dat.

S-a stabilit cä in anii 1991-1992 venitul acumulat in sectorul monetär tenebru al Moldovei a fost destul de mic din cauza lipsei valutei nationale sau a substituenjilor ei. In anuí 1993 in Moldova a fost pus ín circulare cuponul, ín calitate de valutá provizorie, çi ín noiembrie 1993 - leul moldovenesc, ca valutá na(ionalä a Republicii Moldova. Anume de aceea ca perioadä de bazá - perioadá a aparijiei sectorului tenebru in Moldova - a fost luat primul trimestru al anului 1993. tn aceastá perioadá raportul dintre numerarul aflat in circulatie §i depozite a fost de 23%, in timp ce cátre finele anului era de 48%. In anuí 1996 acest coraport era deja de 141%. De menjionat cä, ín conformitate cu experienja mondialá, valoarea normalá a acestui coraport este de aproximativ 25%. Venitul sectorului monetär tenebru al economiei Moldovei din anuí 1993 páná in anuí 1995 inclusiv a avut o tendinjá evidentá de creçtere, ulterior, cu excepfia anului favorabil pentru jará 1996, PIB al economiei tenebre a constituit, stabil, ceva mai mult de 80% din cel oficial.

Insá valorile venitului din sectorul tenebru al economiei Moldovei sunt doar orientative. Conform díverselor surse diapazonul de presupuneri privind volumul sectorului tenebru al economiei Moldovei variazà între 15% çi 106%. In buletinul

informativ «Moldovan Economic Trends January-March 1998» sunt redate estimárile Departamentului Statistic« ai Republic« Moldova: tn 1993 - 12,7% din PIB, In 1994 -14%, 1995 - 15%, 1995 - 15%-18% §i ale Centnjlui de Cercetári Strategice ?i Reforme: martie 1998 - 55%-€5%. In lucrárile economijtilor din Moldova sunt prezentate urmátoarele aprecien: In 1994 - 40% din PIB ?i In 1995 - 55%. Pre$edintele filialei Moldovene?ti a Academiei Internationale de Informatizare de pe lángá O.N.U. profesorul Victor Bor?evici a estimat sectorul tenebru al economiei Moldovei ca fiind de 106% din PIB In anul 1998, iar ministrul afacerilor interne al Moldovei Victor Catan - de 60%.

Pentru precizare, In lucrare, de asemenea, a fost efectuat calculul márimii sectorvilui tenebru al Moldovei cu ajutorul metodei nou elaborate «a cheltuielilor». Metoda datá se bazeazá pe invariabilitatea structurii cheltuielilor in perioada anilor 1991-1997, cre$terea neadecvatá a cheltuielilor de produce in raport cu volumul profitului, a profitului planificat in raport cu eel objinut real, stabilitatea coeficientului de rotate a rezervelor de produce ?i produselor finite. Metoda e apiicabilá atat pentru República Moldova In ansamblu, care a fost luatá ca agent economic unic cu o documentare de gestiune contabilá unicá, cát §i pentru agentiieconomici aparte.

ln calcul s-au luat douá sectoare mari - de productie §i financiar.

Analiza structurii cheltuielilor Republic» Moldova, ca agent economic agregat, a arátat cá cre§terea pre(urilor la materia primS, principalele materiale ?i resurse energetice nu constituie elementul determinant in crejterea prejurilor cu amánuntul. Cota cheltuielilor materiale In prejul de cost integral al producfiei fabricate practic nu s-a schimbat In anii 1995-1997, cota cheltuielilor pentru resursele energetice s-a redus aproximativ cu 3%, ccta profitului planificat pentnj obtinere a crescut brusc, in timp ce cea a profitului real objinut a scázut páná la zero. Jinánd cont de faptul cá nivelul impozitSrii In Moldova este destul de stabil, cre§terea márimii cheltuielilor de la vánzare productiei odatS cu reducerea volumului real oficial Inregistrat de vánzare se poate explica numai prin cre§terea substantial a volumului tenebru de vánzare a mSrfurilor §i prestare a serviciilor, nedeclarat pentru impozitare. Mai departe, dacá In anul 1994 rentabilitatea de utilizare a míjloacelor circulante In ansamblu a depájit procentul profitului net, apoi In 1995 procentul profitului net §i rentabilitatea de utilizare a mijloacelor circulante s-au egalat, iar in anul 1997 rentabilitatea de utilizare a míjloacelor circulante in genere a devenit negativa, tn rezultatul analizei efectúate privind utilizarea mijloacelor circulante se poate trage concluzia, cá principela sursá, din care economía tenebrá I§¡ scoate resursele o constituie pierderile fictive. Mijloacele eliberate In modul

acesta de controlul din partea atát a organelor fiscale, cát $¡ a proprietarilor legitimi ai intreprinderilor, permit producerca volumului neTnregistrat de márfuri ?i servicii, ?i ulterior, se compenseazá parcial din contul profitului ob}inut din volumul de vánzári declarai pentru impozitare.

1n temaiul tuturor celor expuse ma¡ sus considerám drept argumentatá existen{a sectorului tenebru In economía Moldovei ?i sursa stabilitá de mijloace circulante necesare acestui sector, precum modalitatea transvazárii lor din sectorul oficial al oconomiei In cel tenebru.

Estimaroa márimii ?i randamentul mijloacelor In sectorul tenebru al economiei Moldovei, tn care íntrá agan|ii economiei Inregistrati, In anii 1991-1997 a demonstrat urmátoarola rezultate. Este evidentá cre§terea volumului global camuftat de realizare: dacá tn anii 1994-1995 volumul camuflat se menflnea la nivelul de 48%-55% din volumul vánzárilor oficial Inregistrat, apoi In anuí 1996 el constituía deja aproape 60%, iar In 1997 - aproximativ 65%.

Procentul dat reflectá activitatea camuflatá numai a agenplor economiei ínregistraji §i nu {ine cont de «comefyil stradal» tóate celelalte genuri de activitate (prostituta, comerful cu stupefiante §i armament) neirvegistrate de organeie fiscale $i care sunt ilegale, Insá participá de asemenea la procesul de creare a valorii adáugate. Jinánd cont de aceastá activitate neínregistratá, rezultatele est'-rnárii prin rnetoda «cheltuielilor» coincid cu cele ob;¡nute prin metoda coeficientului monetar.

Utilizarea Tn continuare a venitului camuflat aduce profit substancial activitátii in sectorul tenebru. In cazul dat partícipantul la acest preces dispune atát de mijloace báne?ti iettine pentru circuitul economic, cát §i de reducerea esonjialá a cheltuielilor pentru desfájurarea businessului din contul neachitárii impozitelor §i atribuiré a cheltuielilor sumare numai la activitatea oficial ínregístratá.

In baza tuturor celor expuse mai sus se poate afirma cá íntreaga activitate economicé desfá§uratá pe teritoríul Republicii Moldova !n anii 1995-1998 de fapt a fost Tmpárjitá In douá (100% PIB oficial §i 70-®0% din PIB oficial - Tn sectorul tenebru) Intre sectorul oficial §i sectorul tenebru. Anums de acsea In situaba creatá In prim plan iese problema securítájii economice a cetá^enilor Moldovei §l securitáfii economice a Moldovei ca stat

In fa^a populatfei din Moldova a apárut problema alegerii Intre plata serviciilor «necalitative» ale statuluí, care nu face fa{á rolului sáu de apárátor §i reglator al economiei ?¡ organizárii sociale a viejii societátii, §¡ pericoíul foametei. Totodatá ?i

jospodàriile casnice, çi fírmele aleg evaziunea fiscalâ, edicá renunjá la rinanfarea nstitu|iei eu denumirea «stat», trecând la schimbul direct, ceea ce face imposibilà nfluenja statului asupra principalelor elemente ale rotaÇiei veniturilor çi produselor.

ín lucrare s-a efectuat estimarea stârii securitàfii economice a Moldovel, bazatà pe interpretarea notiunii de securitate nafionalà a fàrii ca fiind o asemenea stare a acesteia, când este asiguratà lichidarea sau neutralizarea pericolelor pentru interesele ei nationale de stat fundaméntate çi existera a însàçi instituai statului, Jinându-se cont de interesele securitá (¡i economice a persona/itâÇii.

în Moldova, ca çi în alte Jári cu économie trarizitorie, problema asigurârii securitàjii de tnuncà a personalitápi în ultimii ani a câpâtat un carácter amenintStor, ce evclueazà intr-o epozi^ie deschisâ între popor çi putere a de stat. Cauza principalà a acutizàrii problemei este stagnarea producjiei industríale çi agricole. în agriculturá, în perioada 1994-1997, numârul lucrâtorilor s-a redus de 1,76 ori, concomitent cu reduce rea de 2,28 orí a cheltuielilor reala ale statului pentru économie. Adicà are loe tendinta de restrângere pe termen lung a locuriior de muncá într-o ramurá ce prevaloazà în economía Moldovei. S-ar párea eá cava mai satisfácátor este situaba în industria Republicii Moldova. Din anul 1994 pânâ în 1997 numârul lucrâtorilor din industrie s-a redus doar de 1,42 ori, însâ trebuie sü svem în vedere cà, în anul 1997 bunâoarâ, în concediu din iniciativa administrajiei se aflau 74,1 mii de oameni, existând concomitent lendínja de reduce re treptatá a investijiilor capitale sis statului. fn domeniul învàjàmântului general, de asemenea, se observa tendinfa de déclin periculos. Cheltuielile reate ale statului pentru învâ{àmânt în anul 1997 au constituit doar 61% din suma cheltuielilor efectúate în anul 1994. De men(ionat cá !n majoritatea Járitor din Occident cheltuielile de stat în acest domeniu constituie mai mult de 5% din PIB çi peste 10% din íntreaga sumâ a cheítuíefílor statului. însâ trebuie sá nu uitâm cá în járile industrial dezvoltate PIB calculai la un locuitor e de 41 ori mai mare decât în Moldova, în Járile din Europa de Est çi C.S.I. - de 4,5 ori. O situare criticà se creazâ In domeniul asigurârii medícale a cetájenilor. Mijloacele de stat, alócate pentru necesitâtile ocrotirii sánátátii în anul 1997 s-au redus comparativ eu anul 1994 aproape de douà ori.

Râspunsul populatiei Moldovei la reducorea cheltuielilor statului, pentru asigurarea nevoilor de prima necesítate, adlcà în condiçiile când lipseçte protecjia intereselor vitale aie cetàjenilor, slstomul de dezvoltare socialâ §i protecjie socialá a personalitâjii, esta continuarea extinderil de proporfii a soctorului tenebru al economioi. Aparijia çi extindarea ssetorului tenebru în economía {árii confirmé

faptu! cá precum securitatea oconomlcá a personslitájii depinde integral de socuriutea oconomlcá a fárii da política social-economicá a statului, tot astfel socurilatea economicé a statului depinde de sacuritatea economicé a personalitátii. In caz contrsr se declan$eazá mecanismul de ingiriere a sectorului oficial al economiei de cátre cel tonebru.

Se poate afirma cá in condiple de crizá generalá, prin care trece Moldova, la tóate criteriile §i la toji indicatorii privind starea societát» s-au atins orí au fost chiar depájite valorile critico (pragului de jos) ale parametrilor securitá|ii na(ionale. In tabelul 1 sunt expuse dátele referitoare ta unii paratnetri social-economici.

Toji coefirienjii ce caracterizeazá cvoluta social-economicá a Moldovei fie cá s-au apropiat maximal, fie cá au depá§it valorile prognozate.

Tabelul 1

Corcportul indicilorciitici-maximsli si dezvo!t¿iii social • economice a Republic!! Moldova In anui 1S97 ">

Indicli Valoarea maximal-criiJcS a indicelui tn practica mondialá Vstosroa indicelui respoctiv In anuí 1S97 In tloldova

Rata anualá medie a inflajiei (%) 5-6 12

Ritmul da sporiro a PIB real (1991=1), ($) 0.5-1.5 . -0.02

Cota in PIB a slocafitor da stat perttru 5tiin?á,(%1 2 0.004

Corcportul dintre saiariul minim $i cel medíu 3:1 12:1

Coefictentul zecimal 10:1 10:1

Coeficientul Gini. (%) 15-17 34,4

4 Sursa: Доклад о развитии человека за 1998г. ПРООН. Нью-Йорк, Оксфорд, ШЗ; World Development Report - 1SS3, Kncr*tedge for Development, IBRD/WB, 1893; Экономическая скадемия имени Плехзноаа Г.В. "Основы экономической безопасное™", Москва, 1ЭЭ7.

In condipo economiei contemporane directa prioritará a securitájii economice, in cel mai mare grad este determinatá de tipul economiei «monetare» tenebre crimínale care exístá tn fiocare stat luat aparte. Pentai Moldova de astázi cele mai periculoase sunt infracjiuníle economice: o parte din profitul de pe urma lor se intrebuinjeazá pentru mitu;roa funcjionariíor, care contribuía la cre§terea In continuare a numárului de infraejiuni economice. Drept rezultat, o ráspSndire largS a cápStat luarea da mitá §i corupjia. Cauzele crejterii explozive a corupjiei In Moldova rezidá in starea de crizá a economiei, procesu! care a Inceput do redistribuiré a pro pristan de stat §¡ formare a noilor proprietari, instabilitatea politicé a sodetajii, oxistenja in legislaba {Srii a numeroasslor lacune.

Pc baza color expuse mai sus se poato afirma cá economía Moldovel nu dlspune do posibllltatea sá asigure condal! decante pentru WaÇa $1 dezvoltarea personatitâçii, pracum çi pentru stabilitatea soclal-economlcá a socfetá{fi çi statului. In preîent în Moldova lipseçte nu numai protegía staticá a intereselor economice nationale, ci çi pregàtirea çi capacitatea ¡nsti fuslor puterii de a crea mecanismele de realizare çi protege a intereselor nationale în ce priveçte dezvoltarea economiei nationale çi menjinerea stabilitátii social-politice a societátii.

Pe baza tuturor celor expuse pânâ aici au fost formúlate pericolele de naturá interné §i extemá cele mal grave pentru sequritatea economicá a Moldovei, precum çi au fost propuse o seria de másuri necesare pentnj menflnerea securitátii economicá a personalitá(ii çi statului.

III. Conciuzii §1 propuneri

1. Cátre finele secolului XX economía tenebrá devine un fenomen ce face parte organic din economía de once tip, atât în Çârile dezvoltate, cât çi în cele în curs de dezvoltare. Globaiizarea çi liberalizarea ecenomiilor nationale cátre finele secolului XX au condus la globaiizarea çi creçterea sectorului tenebru, ceea ce, la rândul sâu, a générât slâbirea institutiei statului. A fost formuiatâ ipoteze despra faptul cá reglementarea de stat actualà este inefitientâ în conduite creçterii stabile a sectorului tenebru. A fost investigatâ dinamica évoluai proceselor economice din economiile nationale în cea de a doua jumátate a secolului XX. S-a admis câ tendinjele negative aie dezvoltárii economiei mondiale în cea de a doua jumàtate a secolului XX în multe privinte sunt determínate de creçterea esenjialà a sectorului tenebru;

2. S-a propus fundamentarea teoreticà a existente! sectoruiui tenebru în cadrul sistemului economic, ce în mod firesc decurge din modelul clasic al rotatiei veniturilor çi produselor. Introducerea în sistemul economic a institutiei statului conduce la divizarea acestui sistem în douà sectoare: neoficial (tenebru) §i oficial. Reglementarea de stat a economiei, inacceptabilà din anumite cauze pentru gospodâriile casnica çi firnie, conduce la amplificarea sectorului tenebru çi implicit la slâbirea institutiei statului;

3. Rezolvarea graficà a ecuafiilor de calculare a consùmului, cheltuielilor de stat çi investi'tiilor cu utilizarea datelor empirice pe baza modeluiui elaborat de J. Keynes Venitul national - produsul nationar permite determinarea constantei aditive a fiecârui termen çi stabilirea structurii macroeconomice a sectorului tenebru al sistemului economic analizat. Analiza structurii macroeconomice a sectorului tenebru al economiei

Moldovei a domonstrat cä suma maximalà a mijloacelor alócate revine consumului particular, lar suma minimalä • alocatiilor investi(ionale;

4. Luarea Tn considerare a componentei tenebre a sistemului economic la analiza modelulul "venitui na{ional - produsul national" permite sä se prognozeze veridic probabilitatea atingerii stärii de echilibru a sistemului economic pe termen lung. Analiza economiei Moldovei, efectuatä }inându-se cont de componenta tenebrä, a arätat cà deplasarea sistemului economic din sfera recesiunii in cea a infla^iei a avut loe deja în anuí 1997. Luarea In considerare a acestei componente a permis sä se prognozeze din timp fenomenele infiajioniste din anii 1998-1999;

5. A lost elaboratä o nouä metodS de estimare a dimensiunilor activitâ|ii tenebre -metoda cheltuielilor. Metoda datä a permis sá fie determínate märimea çi structura componentei tenebre a activitâ^ii agentului economic Inregistrat de once nivel: firmä, ramurâ, stat Drept rezultat al analizei activ¡tá(ii statului República Moldova, ca totalitate a agenfilor economic) InregistraVi, s-a constatât cä sursa principalä de formare a capitalului circulant Tn sectorul tenebru din economía Moldovei o constituie pierderile fictive de pe urma practicàrii businessului legal;

6. Estimarea dimensiunilor sectorului tenebru, prezentatâ ca procent din PIB oficial Inregistrat, a fost efectuatä prin urmâtoarele trei metode: metoda monetarà, apticatâ pe scarâ largä In practica mondialä, adicä metoda coeficientului monetär, metoda cheltuielilor, propusâ de autorul prezentei lucrâri, precum §i metoda de rezolvare graficä a principalei identitä{i macroeconomice. Compararea rezultatelor obfinute, {inându-se cont de specificul fiecârei metode, a scos în profil o anumità coinciden^ a valorilor objinute;

7. Estimàrile mârimii sectorului tenebru din economía Moldovei oferà o imagine clarä a tendintei de evolume a procesului. Estimarea dimensiunilor sectorului tenebru din economía Moldovei, efectuatä cu ajutorul metodei coeficientului monetär çi a metodei de rezolvare graficä a principalei ¡dentitá{¡ macroeconomice, permite sä afirmäm cä In anul 1994 venitul economiei monetäre tenebre a Moldovei In ansamblu a constituit aproximativ 48%-56% din PIB oficial Inregistrat, iar In anii 1997-1998 - deja 80%-85%. Cota volumului canouflat al vânzàrilor efectúate de agen^ii economic» Inregistraji oficial, calculatä dupä metoda cheltuielilor, a constituit în anul 1994 - 48,3%, In 19.95,- 50,8%, In 1996 - 59,4%, In 1997 - 65.8% din volumul de vänzäri oficial înregistrat. Dátele obtfnute vorbesc despre extinderea activitájii tenebre a agenßlor economici din Moldova;

8. A fost anaiizatá dinamica indicatorilor principal! ai economiei tranzitorii a Moldovei

în perioada anilor 1991-1998, eu scopul de a releva particularitâtile de comportament aie economiei (àrii in condrila extinderii stabile a sectorului tenebru. Analiza comportamentului sistemului "economía tenebrà - institujia statului" ne permite sâ afîrmàm cà drept consecint a reglementàrii de stat inacceptabile în conditiile trecerii de la economía centralizatà la economía de piatà a avut loe deplasarea echilibrului din sistemul economic spre predominarea sectorului tenebru, ceea ce s-a manifestât in accelerarea esenjialâ a procesului de inflatie, creçterea deficitului bugetar, reducerea PIB în comparare eu nivelul natural al acestora;

9. Drept rezultat al administrárii de stat ineficiente în perioada de tranzitie de la sistemul economiei planifícate la economía de pia|â, în Moldova s-a créât o situatie criticà în domeniul securitâ(ii economice a personalitàtii, ceea ce a servit drept accelerator al procesului de extindere a sectorului tenebru din economía Járii çi. drept consecinjà, s-a détériorât gradul de securitate economicé a Jârii;

10. S-a argumentât faptul cà în prezent în Moldova lipseçte nu numai protectia statícá a intereselor economice nationale, ci çi pregàtirea çi capacitatea institutiilor puterii de a crea mecanismele de realizare çi proteose a intereselor nationale, de dezvoltare a economiei nationale çi menjinere a stabilitâÇii social-politice în societate.

11. S-a aràtat cà existà o interdependent directà intre protectia economicâ a personalitàtii çi protecÇia economics a statului. Amplifica rea sectorului tenebru vorbeçte despre slàbiciunea ¡nstitujíei statului în sfera exercitârii de cátre acesta a functiilor sale de protecfie a personalitàtii, ceea ce conduce la deplasarea cen'relor puterii în sfera tenebrà;

12. Màsurile elaborate çi orientate spre lichidarea pericolelor pentru securitatea economicé a Moldovei, impiementarea càrora ar contribuí la ridicarea esentialà a gradului de securitate economicâ çi socialâ a personalitàtii statului în ansamblu. Pot servi drept fundament pentru elaborarea conceptiei de securitate economicâ a Republicii Moldova.

IV. Lista lucrârilor publicitate la tenta tezei

1. Marcova E. Particuiantâtile de apreciere a proporpor economiei tenebre prin metoda coeficientului circulatiei monetäre II revista "Economie si finante", N4, Chiçinâu -1999. 0.25 c. a.

2. Marcova E. Economie tenebra si securitatea economica a statului II i.C.S.l.T.E. din Moldova, certificat de depunere N 1645 - M99, data depunerii 02.03.1999, 0.25 c. a.

3. Маркова E. Макроэкономическое обоснование природы теневой экономики и тенденций развития совокупности теневого и официального сектора экономики Молдовы на основе модели "национальный доход - национальный продукт" II МОЛДНИИТЭИ, сертификат депонирования N 1646 - М99, дата депонирования 02.03.1999,0.25 с. а.

4. Маркова Е., Кожокару П., Федотова Н. Теневая экономика и основы экономической безопасности молдавского государства II Conferinja çtiinjifico-practica repubiicana "Criminalitalea organizata si economia tenebroasä in Republica Moldova", februarie 1999, 0.6 с. a.

5. Маркова E., Кожокару П., Федотова Р., Федотова H. Переоценка основного капитала экономических агентов Молдовы и ее влияние на процесс экономического спада II МОЛДНИИТЭИ, Кишинэу-1998, 3.42 с. а.

6. Маркова Кожокару П., Федотова Р., Федотова Н. Анализ эффективности использования оборотного капитала экономическими агентами Молдовы в 1996г.// МОЛДНИИТЭИ, Кишинэу-1997,2.33 с. а.

7. Маркова Е„ Кожокару П., Федотова Р., Федотова Н. Тенденции динамики себестоимости в условиях становления рынка // журнал "Экономика и Социология", N3, Кишинэу -1997, 0.65 с. а.

6. Маркова Е., Кожокару П., Федотова Р., Федотова Н. Анализ финансово-экономического состояния предприятий пищевой промышленности Молдовы за 1993-1995г.г.//МОЛДНИИТЭИ, Кишинэу-1996,2.73 с. а.

9. Маркова Е., Кожокару П., Федотова Р., Федотова Н. Анализ особенностей эффективности использования оборотных средств в народном хозяйстве Молдовы II журнал "Социоайализ",N2(2), Кишинэу -1996,0.45 с. а.

ANNOTATION

on the thesis for doctor degree in economic sciences on the theme "Shadow economy and its impact on the economic security of the state " (on the basis of Moldova Republic example)

Over the second half of the XX century the mankind throughout the world has dash with the problem of confrontation between the shadow economy and the state. Especially sharp this problem has extended in developing countries where the state can not allow the public services with the satisfied quality and as a result the peoples reduce themselves their payments, through the taxes, to the state.

Due to this phenomena and changes, the thesis investigates the shadow sector of the united economic system, substantiates the shadow economy nature and defines the new method of the trends analysis of the aggregate shadow and official sectors of the economy. This method is allow to forecast the development of the united economic system (shadow official sectors) and as a consequences to define timely the direction and appropriate tools of the state intervention to the economy.

A special attention is given to the appreciation of the influence of big shadow sector existence in the economy on the main macroeconomic indicators of RM, as well with the helping of the different methods the Moldova shadow sector size is estimated.

In this thesis are also analysed the interrelations between the shadow sector growth and the economic security and protection of the personality and of the state reduction in Moldova. Here are apparently analysed economic security of the state and economic security of the personality.

Basing on this analysis are defined the main internal and external threats for the state economic security. The system cf measures aimed on the Moldovan state and Woldovan citizens economic security strengthening i3 elaborated.

АННОТАЦИЯ

диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук на тему: "Теневая экономика и ее влияние на экономическую безопасность государства " (на материалах Республики Молдова)

Во второй половине XX века человечество повсеместно столкнулось с проблемой противостояния теневой экономики институту государства. Особенно остро эта проблема стоит в развивающихся странах, где институт государства нз в состоянии предоставить социальные услуги должного качества, и в результате чего граждане самостоятельно сокращают свои выплаты, через налоги, государству.

В этих целях в диссертации исследован теневой сектор единой экономической системы, обоснована его природа и предложен новый метод анализа тенденций-развития совокупности теневого и официального секторов экономики. Этот метод позволяет прогнозировать развитие единой экономической системы (теневой + официальный сектора), и как следствие своевременно определять направление и соответствующие инструменты вмешательства государства в экономику.

Особое внимание в диссертации уделено исследованию влияния существования большого теневого сектора экономики на основные макроэкономические индикаторы РМ, а также с помощью различных методов определена величина теневого сектора РМ.

Наряду с этим в диссертации рассматриваются взаимосвязи роста теневого сектора и снижения экономической безопасности 11 защищенности личности и государства в РМ. Отдельно" проанализированы экономическая безопасность государства и экономическая безопасность личности.

На основании проделанного анализа определены основные внешние и внутренние угрозы экономической безопасности Молдовы. Разработаны меры направленные на укрепление экономической безопасности Республики Молдова и ее граздан.