Организация и планирование производственной деятельности крестьянских (фермерских) хозяйств в Республике Молдова тема диссертации по экономике, полный текст автореферата

Автореферат диссертации по теме "Организация и планирование производственной деятельности крестьянских (фермерских) хозяйств в Республике Молдова"

Universitatea Agrarâ de Stat din Moldova

Ca titlu de manuscris CZU: 631.114.13+ 631.115(478.9)

Ghenadic Mihai Timofti

ORGANIZAREA §1 PLANIFICAREA ACTIVITÂTII GOSPODÂRIILOR TÂRÀNEÇTI (DE FERMIER) DIN REPUBLICA MOLDOVA

Spccialitatca 08.00.05 - Economie çi management în ramurâ

çi domeniu de activitate

AUTOREFERAT al tezei de doctor în çtiinte economice

CHIÇINÂU - 2000

Tezä realizatä la catedra "Organizare çi planificare a producjiei agricole" a Universitäjii Agrare de Stat din Moldova.

Conducätor ?tiin{ific: Petru Jurcanu, doctor habilitai în çtiinte economice, profesor universitär

Refercnji ofíciali:

1. A. Timu? - doctor habilitat in §tiinte economice,

profesor universitär, membru corespondent al Academiei de §tiin{e din República Moldova

2. Iu. Hurmuzachi - doctor in $tiin(e economice

Instituya de profil: Academia de Studii Economice din Moldova, catedra "Management general"

Susjînerea va avea loc la lSHJj/fc&Wisj» Uf 2000, ora )}f00 In çcdinta Consiliului çtiin|ific spccializat DH 0&.92.2I de pe lîngâ Universilatea Agrarâ de Stat din Moldova, pe adresa: str. Mirceçti 44, Chiçinâu, MD 2049.

Teza poate fi consultatä la biblioteca Universität» Agrare de Stat din Moldova.

Autoreferatul expediat la ¿O DU-t^t^í /

2000.

Secretar çtiinfifical Consiliului specializat, doctor în çtiin(e economice,

conferenciar universitär N. Tcaci

I. CARACTERISTICA GENERALA A TEZEI.

Actualitntca tcmci de ccrcetarc.

Incercárilc de a ínfaptui rapid çi cllcicnt reforma sectorului agrar in República Moldova nu s-au încununat de succès. Dupà opt ani de tergiversare a reformelor, sectorul agrar a ajuns sä degradeze, devenind în cele din unnâ nerentabil, inclusiv çi astfel de ramuri strategice ca viticultura, pomicultura, tutunul çi sectorul zootehnic.

Pe fundalul celor expuse vom menjiona însâ cä activitatea gospodäriilor tàrâneçti (de fermier), deçi se afla în condi(ii grele de produc^ie, devine rentabilâ.

în acelaçi timp, pentru ca împroprietârirea sä adueä rezultatele scontate, este necesar de a crea un mecamsm viabil de subvencionare a (âranilor (fermierilor) din partea statului.

Schimbàrile survenite în sectorul agrar al Republicii Moldova în prezent ne impun cercetarea posibilitäjilor de eficientizare a produefiei gospodäriei {àrâneçti.

In condi[iile crizei economice relansarea sectorului agrar este posibilâ nu numai prin crearea gospodäriilor (ârâneçti, dar çi prin atragerea çi utilizarea cu maxim randament a unor investifii solide de capital autohton çi sträin.

Pînâ în prezent însâ lipseçte o metodä reuçitâ de organizare, planificare çi aprecicre a eficienjei economice a gospodäriilor Jârâneçti (de fermier).

Factorii enumera{i ne-au determinat sä alegem aceastà terna drept obiect de studiu çi cercetare çtiinjificâ.

Scopiil tezci consta în studierea bazelor teoreticc aie organizârii çi planificärii aclivitä(ii de produc(ie, în analiza stârii actúale a dezvoltärii gospodäriilor (âraneçti çi elaborarea mecanismului de perfeccionare a activitâtii economice în aceastâ catégorie de gospodârii.

Scopul tezei impune rezolvarca urmätoarelor obiective:

- argumentarea çtiinjificâ a con{inutului sistemului de productie din exploatajia familialâ;

- determinarea concepjiilor teoretice de strategii aie planificärii çi organizârii activitäjii gospodäriilor târâneçti;

- eviden|ierea eficientei economice çi evolutiei gospodäriilor {àrâneçti;

- fundamentarea metódica a indicatorilor eficienlci cconomicc a gospodäriilor Jârâneçti (de fermier);

- concretizarea managementului acti vitâtii de producere;

- proiectarea dimensiunilor çi aprecierea specializârii çi poten|iakilui de activitate;

- elaborarea unor propuneri privind perfec{ionarea actï vitâtii economice.

Scopurile çi obiectivele formúlate au determinat stmcturn lezei care cuprinde: introducere, trei capitole, concluzii çi propuneri, bibliografía çi ancxc.

în primiil capitol - "Bazelc tcorcticc aie organizârii çi planificfirii activitâ(ii gospodâriilor (ârâneçti (de fermier) sunt cercctate csenta çi confinutul sistemului de produefie din exploatafia agrícola, no(iunea, principiile çi scopul organizârii, planificârii çi managements activitâfii de producjie a gospodâriilor (ârâneçti (de fermier).

Capitolul doi — "Starea actúala a dezvoltârii gospodâriilor (ârâneçti (de fermier)" include dezvoltarea gospodâriilor de fermier in alte (an aie lumii, evolufia gospodâriilor (ârâneçti (de fermier) çi eficienta economicà a dezvoltârii lor în República Moldova.

In capitolul trei - "Organizarea, planificarea çi câile de perfeccionare a activitâfii gospodâriilor {ârâneçti (de fermier)" se argumenteazà principiile organizârii gospodâriilor (ârâneçti (de fermier) în conditiilc Republicii Moldova, etapele planificârii activitâfii çi sunt prezentate câile principale de perfeccionare a activitajii lor.

Tema cercetârii: aspectele teoretice, metodlogice çi practica activitâtii gospodâriilor (ârâneçti (de fermier).

Obicctnl investiga(iilor este sectorul agrar al Republicii Moldova çi, în particular, gospodària (ârâneascâ "Valentín Franf" din comuna Coteala, judetul Edine(.

Suportul metodologic çi teoretico-çtiinfific al Iucrârii îl constituie teoría planificârii çi organizârii çtiin(ifice a produc(iei agricole, publica(iile savanfilor economiçti din (âri strâine cît çi autohtoni cum ar fi: G. Uorren, M. Bachet, A. Chandler, F. Botea, G. Doil, A. Ciaianov, I. Sîrbu, E. Hriçcev, V. Topor, S. Caçla, P. Jurcanu, Gh. Bànâteanu, E. Burcea, O. Parpalâ, L. Zahiu, N. Cornâteanu, C. Popescu, V. Umane{.

In baza acestor cercetâri autorul çi-a format anumite conceptii teoretice çi metodologice asupra organizârii çi planificârii activitâtii gospodâriilor (ârâneçti (de fermier).

Scopurile çi problemele cercetate au determinat çi metodele de studiere utilízate: analiza çi sintezâ, analizà monograficâ, economico-statislica, grupârile çi alte modalitâ(i de studiere.

Noutatea stiinfificâ. Elementóle de noutate çtiinjificâ:

- s-a precizat concepfia teoreticâ a organizârii çi planificârii activitâtii gospodâriilor (ârâneçti;

- s-au eviden(iat tendin{ele de dezvoltare a gospodâriilor (àrâncçli;

- s-a determinat locului gospodâriilor (ârâneçti (de fermier) în economía sectorului agrar;

- s-a concretizat conjinutul çi defini(ia gospodâriei (ârâneçti çi de fermier;

- se argumenteazâ çtiinjific metoda stabilirii dimensiunilor optimale aie gospodâriilor fârâneçti (de fermier).

Vnlonrca aplicativâ a invcstigatici. Importarla practica a tezci consta

în:

- analiza activitâfii gospodâriilor (ârâneçti (de fermier);

- introducerea în circuitul çtiinjific noi indicatori de aprecíele a eficenjei economice a activitâjii gospodâriilor de fermier;

- precizarea câilor de perfeccionare a activitâÇii gospodâriilor târâneçti (de fermier).

Principiile teoretice aie tezei çi recomandârile metodice pot fi utilízate în activitatea fermierilor çi în cadrul unor prelegeri pentru studentii eu profil economic.

Aprobaren lucnlrii. Tezele çi rezultatele principale aie investigatiei çtiin{ifice au fost expuse la diverse conferirle din cadrul Universitâtii Agrare de Stat din Moldova.

Cuvintele - cheie ale lucrârii: organizare, planificare, prognozare, management, eficienjâ, cooperare, integrare, business.

Publicafii. Tezele principale aie lucrârii au fost elucídate în mai multe articole çtiin|ifice eu un volum total de 2,3 c.a.

II. TEZELE FUNDAMENTALE PREZENTATE PENTRU SUSJINERE. 1. Esenfa çi conjinutul sistemului de produefie din cxploatafia agrícola.

Refonna agrarâ conduce la restructurarea întreprinderilor de stat, colective, la dezvoltarea proprietâjii private çi, implicit, la dezvoltarea relatiilor de piatâ. La rîndul sâu, relajiile de piajâ creazâ un mediu, în care gospodâriile târâneçti (de fermier) pot funcjiona liber, pornind de la interesele personale.

Studierea pârerilor economiçtilor contemporani çi a Legii Republicii Moldova eu privire la gospodâria {àrâneascâ (de fermier) demonstreazâ cà între nofiunea de gospodârie jâràneascâ çi de fermier practic nu este nici o deosebire.

Noi nu susfinem aceastà pârere, motivînd astfel prezenta deosebirilor csen{iale între aceste doua tipuri de gospodârii, tabelul 1.

Deci, gospodâria {àrâneascâ este o gospodârie naturalâ care foloscçte producía ob|inutà pentru consumul individual, avînd un nivel scâzut de mecanizare çi dimensiuni mici. Gospodâria de fermier, în primul rînd, produce pentru piafa, dispune de capitalul necesar, folosind tehnologii moderne çi munca vie.

Tabelul I

Confinutul çi particularitäfilc gospodäriilor (ànincçti .5i de fertnicri

TipuI de gospodâric Con(inutul Particularitâ|ilc

färäncascä (familialâ) 1. Dimensiunea pentru 2-3 persoane apte In munca: 2,6 - 3,8 ha. 2. Consumul de timp constituie 20-30% din fondul anual al famíliei. 3. Peste 90% din producía ob|¡nutá se folose$te ín familie pentru neccsitSji personale. 4. Familia ¡irán casca se folosejle de serviciilecooperativelor de deservire (executare a lucri-rilor mecanízate). 5. ín peste 70% din timpul anual de muncá familia activeazá in alte ramuri ale economiei na|ionale. Gospodâria tfiràneascà este de dimensiuni inici. inajori-tatca produc|ici se consuma de membrii laniilici.ci$tigul de bazâ se objinc prin activitatea în alte raniuri aie economiei nationale.

De fermier 1. Dimensiunile oscileazá de la 4 - 50 ha (in dependenjá de specializare). 2. In fermele cu dimensiunile 4-8 ha pina la 50% din producía obfinutá se consuma ín familie. 3. Din trei membri ap|i de muncá unul activeaza in alte ramuri ale economiei na|ionale. 4. Gospodária dispune de tehnica ncccsara. 5. Mai mult de 70% din venitul familiei se obline din activitatca in agricultura. Gospodâria de fermier poate fi creatà în baza gospodâriei (ârâncçli prin arendarea pâmintului. produclia obtinutâ devenind maria.

2. Nofiunea, principiilc çi scopul organizärii çi planifícárii activitäfii gospodäriilor de fermier

Cercetärile efectúate demonstreazä cä pentru o activitate rentabilä a gospodäriilor de fermier este necesar ca acestea sä respecte principiilc: dezvoltârii, planicitäfii, proporfionalitäjii, excluderii riscurilor, formulärii scopurilor concrete, organizärii executanjilor pentru îndeplinirea sarcinilor çi principiul eficientei organizärii produefiei agricole. Dar pentru o activitate reuçitâ a gospodäriilor de fermier mai trebuie create çi respectate anumite condifii:

- recunoaçterea de cätre stat egalitäjii în drepturi în activitatea gospodäriilor de fermier aläturi de alte forme de gospodärire;

- facilitât la crearea çi încetarea activitá(i¡ lor;

- comunitatea de interese ale lucrätorilor çi stâpînului;

- transmiterea pe bazâ de concurs a pâmîntului în folosirea personalâ;

- separarea avujiei çi independent deplinâ in activitatea de producjie çi alegerea canalelor de desfacere a producfiei;

- protecfia çi susfinerea financiara de catre Stat;

- nivelul ridicat al riscului economic, dependenfa de venitul obfinut din rezultatele finale ale muncii;

- crearea fondurilor proprii de acumulare, lârgire çi consum;

- responsabilitatea prin avufie pentru índeplinirea obligafiunilor de contract;

- dezvoltarea capacitâfii de concurenfâ çi întreprindere.

Organizarea activitâfii gospodâriilor de fermier cere o determinare argumentatá a direcfiilor de baza çi proporfiilor de dezvollare a procesului de producfie cu evídenfierea surselor materiale de asigurare a cererii pietei, adicâ planificarea activitâfii de producfie.

Dupa párerea noastrá, esenfa planiflcárii se manifestà ín concretizarea scopurilor dezvoltárii gospodâriei de fermier pe o perioadá stabilità de timp, determinarea problemelor, mijloacelor de obfinere a lor, a termenilor çi posibilitâfilor realizârii, scoaterea la ivealá a resurselor materiale, de muncâ çi financiare necesare pentru rezolvarea sarcinilor puse.

De rînd cu planificarea curentâ çi previziunea ín procesul de producfie fermierul trebuie sa se ocupe cu planificarea strategicà çi tacticâ

Specific pentru etapa actúala este procesul neíntrerupt de ¡novare, care cere noi çi noi investifii, însâ nu întotdeauna ele pot fi objinute pe contul mijloacelor proprii aie fermierilor.

Deci, atragerea investitorilor este posibilâ numai prin elaborarea çi susjinerea convingâtoare a unor proiecte de perspectiva çi înaltâ rentabilitate. Adicà, se cere planul de afaceri.

Planul de afaceri este descrierea multilateral a afacerii çi a mediului în care ea se desfaçoarâ, precum çi a sistemului de dirijare necesar pentru atingerea scopului afacerii.

In lucrare esre propus un model concret de elaborare a planului de afaceri pentru gospodâriile {àrâneçti.

Dupa pârerea noastrâ, planul de afaceri este un document analitic, instrument de bazâ în activitatea fermierului, care reflecta direc{iile de dezvoltare a producfiei agricole conform cererii piejii la produse concrete, çi care urmâreçte scopul atragerii investijiilor necesare pentru sporirea volumului de vînzâri.

3. Managementul activitâfîi de producfie

Fiecare fermier îçi propune anumite scopuri. Problema conducerii consta în atingerea acestor scopuri. Orice întreprindere agricolâ trebuie sâ dispunâ de trei genuri de resurse principale: capital, pâmînt çi forja de muncâ.

Peste tóate aceste elemente se suprapune managementul, adicâ dirijarea, conducerea cu toate metodele çi procedeele sale.

O mare important în activitatea fermierului îi aparfine modului de luare a deciziilor privind specializarea, adicà concretizarea direcjiei de productie.

O influenza deosebitä în alegerea produsului o exercitâ concordanta dintre domeniile separate ale activitâfii de producçie. Cele din urmà se pot afla în rela{ii de concurenjâ, cuplare çi completare. In afarä de aceasta, ele pot fi antagoniste sau aleatorii.

Conçurent apare în situaba, cînd doua produse se alimenteazä în acelaçi timp din acelaçi izvor de resurse. Presupunem cä la ferma se produc cartofi çi sfeclä pentru zahàr. Moment critic în timpul colectärii devin brätele de muncâ. Dacä sporirea producfiei de cartofi atrage dupä sine scäderea producjiei de sfeclä pentru zahär, atunci aceste douä produse concureazä între ele.

Dacä pentru producerea a douä produse sunt necesare resurse independent, atunci ele se aña în rela(ii de supliment. Aça dar, dacä ferma agrícola se specializeazä în directa producerii cärnii avînd drept bazä furajerä orzul çi porumbul, atunci construcfia încàperilor suplimentare çi atragerea suplimentarä a forjei de muncä poate sä nu influenjeze asupra lucrului sectorului fitotehnic. Insä dacä aceastä directe va fi dezvoltatä foarte activ, atunci poate aparea concurenta cu alte genuri de activitate.

Atunci cînd producerea unui produs influenteazä pozitiv producerea alttii produs, ele se numesc produse cuplate. Sunt cunoscute exemple de întrebuintare a frunzelor çi a borhotului de sfeclä pentru hränirea vitelor çi atunci introducerea culturilor intermediare devine foarte avantajoasä. Productia lor poate sä se märeascä astfei, încît apare concuren(a cu alte genuri de activitate.

Situaba produselor colaterale apare atunci, cînd producerea unuia dinlre ele depinde de producerea altuia. Aça, de exemplu, producta de lapte c imposibilä farä ob(inerea tineretului; ocupîndu-te cu oieritul pop ob|ine lîna. Cu alte cuvinte, produsele ínsofitoare reprezintá alte procese de producerc.

Problema antagonismului între produse apare atunci cînd ele nu nuinai concureazä pentru dreptul de a folosi resurse, dar çi pentru aça-zisele boli fundamentale. Producerea unuia poate agrava problemele celuilalt. Dacä fermierul nu cunoaçte aceste probleme, deciziile luate în privinta specializárii pot fi greçite, aducînd pierderi.

Deci, stabilirea strictä a specializárii çi dependenjei între produsele agricole nu-i o problemä simplä çi cere cunoçtinfe economice profunde la luarea deciziilor de catre fermieri vizínd opera(iuntle de combinare optima între ramuri, produse, activitä(i.

4. Activitatca gospodäriilor de fermier în alte färi.

In SUA sunt 272 mii de întreprinderi agricole, din ele 187 mii sunt parteneriate, 73 mii - corpora(ii, 12 mii - alte tipuri de întreprinderi.

Gospodäriilor de tip familial çi corpora|iilor agricole le apanine un loe important în sectorul agrar. în S.U.A. fermelor de tip familial le revine 54,1% încasâri din comercializarea produc(iei agricole, 48,7% - venituri globale çi

59,4% - profit, iar fermelor corporative le revine, respectiv 45,9% - incasäri, 51,3% - venituri globale çi 40,6% - beneficii. Fermele de tip familial valorificà circa 71,6% tcrenuri agricole, 70,8% - lerenuri arabile, circa 70,0% - mijloacc fixe cu destinare agrícola. Ele produc 69,8% cereale, 76,8% tutun, 63,7% -lapte, 63,1 - carne de suine, circa 60,0% - produse avicole çi de ovine.

în ultimii ani în S.U.A. s-a schiinbat rolul fermelor de tip familial çi al celor corporative. Pe parcursul ultimului deceniu în S.U.A. rolul fermelor a diminuât, iar al celor corporative a crescut. Numârul fermelor de tip familial pe parcursul perioadei 1982 - 1992 a scâzut eu 292 mii, iar numârul fermelor corporative, din contra, a crescut eu 23 mii (de la 50 la 72 mii).

In Elve(ia în anul 1996 au fost înregistrate 110 mii ferme eu suprafa(a medie de pâmînt de 40 ha, care întreÇineau în mediu 20 vaci mulgâtoare. Se socoate mai rational de avut 25 - 38 vaci cu o produeti vi täte de 6500 - 7000 1 lapte.

In Germania suprafaja de pâmînt a gospodäriilor {ârâneçti constituie în medie 17 ha. La o ferma mare de tip familial specializatâ în producerea laptelui çi a cârnii de bovine se întrefin circa 200 cápete, din care 60 - vaci mulgâtoare. Suprafa(a de pâmînt constituie 209 ha, din care pe 123 ha se cultiva culturi cerealiere, pe 86 ha - ierburi furajere.

în anul 1997 in Australia se enumerau 15,3 mii gospodärii de fermier, care dispuneau în medie de cíte 17 cápete de vite mari comute, inclusiv 7 vaci mulgâtoare. Productivitatea anualâ a unei vaci constituía 4653 kg de lapte.

Dimensiunile medii ale fermelor în Danemarca sunt: suprafafa de terenuri agricole - 50 ha; efectivul de animale: bovine - 50 de cápete, suine - 2000 cápete.

în Canada se considera gospodärii de fermier rnici acelea care dispun de o suprafafä de teren agricol de 60 hectare çi 60 cápete de bovine. La fermele de lapte çi carne, suprafata de teren agricol constituie 92 ha, care asigurá întrefinerca a 30 vaci mulgâtoare çi a 30 cápete de tineret.

în Japonia, la fermele care întrec putin'pe cele de dimensiuni medii se íntrejin 32 de vaci mulgâtoare çi 25 de vifei. Din cauza lipsei paçunilor, animalele sunt întrejinute anul întreg în boxe separate. Hrânirea çi muisul sunt complet mecanízate. Tot lucrul este indeplinit de catre membrii familier.

In China restructurarea gospodäriilor sàleçù a începul în anul 1978, cînd a fost introdusâ o nouâ formâ de organizare a muncii - lucrul în grup. Mai tîrziu au apârut echipe de antreprizâ, iar în anii 1980 - 1982 a fost introdusâ anlrepriza individúala çi de familie çi, chiar arenda, care la sfirçitul anului 1984 a cuprins circa 96,6% din (ârani.

in Polonia exista aproximativ 3 min de gospodärii individúale mici. Dimensiunile medii ale unei ferme de fainilie constituie 5,2 ha cu o specializare îngustâ.

în concluzie, definind unele aspecte generale despre gospodâriile de fermier din diferite }âri çi continente aie lumii putem constata urmâtoarele:

- paramétrai fermelor çi fórmele ei trebuie sa reflecte atît conditiile obiective (pedo-climaterice), cît çi cele subiective (sociale, economice, juridice, culturalc etc.), condi(iile çi parlicularilâ(ile Jârii sau regiunii date;

- înzestrarea eu mijloace tehnice çi tehnologice, maçini çi utilaj agricol; asigurarea eu seminjc çi specii de animale de elitâ sunt organízate în mare parte de catre stat sau cu interven(ia acestuia.

5. Evolujia gospodâriilor fârâneçti (de fermier) în República Moldova.

In urma privatizarii çi reorganizârii gospodâriilor de stat çi coopérative au apàrut çi funcjioneazà mai multe forme organizatorico-juridice de exploatafii eu m ar fi: gospodària {àrâncascâ, asociajia gospodâriilor {àrâneçti (de fermier), cooperativa de produc{ie, cooperativa de consum, cooperativa de productie çi consum, societatea eu ràspundere limitatâ, societatea pe ac(iuni, coopérative de deservire a gospodâriilor de fermier. Cele mai numeroase sunt gospodàriile {âràneçti, numârul cârora la 01.06.2000 a atins 134762 unitâfi, ceea ce constituie 98,6% din numârul total al agenjilor economici din agricultura.

Un ait indicator principal, care caracterizeazâ evolufia gospodâriilor târâneçti (de fermier) este mârimea çi structura suprafefelor ocúpate de ele. Analiza acestor date ne permite sâ tragem urmâtoarele concluzii:

- în perioada 1997 - 1999 suprafafa totalà ocupatâ de aceste gospodârii s-a mârit de la 210 pînâ la 506,7 mii hectare, ceea ce constituie un spor absolut de 241,3%;

- în structura suprafefelor (anul 1999) terenul arabil constituía în medie pe República Moldova 78,9%; livezile - 8,7%; viile - 9,3%, alte suprafeje -3,1%;

- o creçtere esen(ialâ a terenurilor care revin gospodâriilor târâneçti (de fermier) are loc çi pe zonele Republicii Moldova. Astfel, în perioada analizatâ în mediu pe zona de Nord s-a atins un spor mediu de 393,9%; pe zona de Centru - 191,4% çi pe zona de Sud - 279,4%. Aceste date demonstreazâ çi ritmurile neuniforme de reorganizare a întreprinderilor.

Al treilea indicator ce caracterizeazâ evolufia gospodâriilor târâneçti (de fermier) este cota terenului arabil çi plantafiilor multianuale ce le revine acestor gospodârii în suprafaja lor totalà pe República Moldova çi cota productiei globale.

Gospodàriile (âràneçti (de fermier) ocupînd 22,7% din suprafa(a terenului arabil çi 26,4% din suprafejele plantafiilor multianuale produc doar 12,4% din suma totalà a produc{iei globale a Republicii Moldova.

Ponderea mica a productiei agricole globale ce revine gospodâriilor {ârâneçti (de fermier) poate il explicatâ prin scâderea investijiilor în aceste categorii de gospodârii.

în acelaçi timp cota producfiei agricole ce revine gospodâriilor agricole individúale çi (ârâneçti (de fermier) în producía globalâ totalâ a sporit de la 20% în anul 1990 pînâ la 60,7% în anul 1999, dar în perspectiva aceste forme de proprietate vor ocupa locul principal în asigurarea populafiei eu produse agricole çi în completarea bugetului de stat.

6.Eficien{a economicâ a activitâ(ii gospodâriilor (ârâneçti (de fermier).

In literatura economicâ exista diverse pâreri în privin{a indicatorilor eficienjei economice a întreprinderilor agricole. Cercetârile efectúate demonstreazâ câ unii dintre aceçti indicatori nu întotdeauna caracterizeazâ obiectiv eficienla economicâ a gospodâriilor noi formate.

Evaluarea numérica a eficienfei gospodâriilor fàrâneçti (de fermier), dupa pârerea noastrâ, se poate face eu ajutorul unui sistem de indicatori, printre care pot fi: 1. Rata profitului. 2. Profitabilitatea acjiunilor. 3. Potentiealul de dezvoltare (creçtere). 4. Perioada de rambursare a datoriilor. 5. Rota{ia stocurilor etc.

Pentru condijiile Moldovei pot fi propuçi urmâtorii indicatori ai eficientei economice a gospodâriilor de fermier, schéma 1.

a) §

cd

> .O u

_ 3 *î3

s -g .§

<U " 3

Ejicien(a economicâ a gospodâriilor í(ira il est i (de fermier)

I z

ra

w o

c

3

s

ïncasàri

o U o

>cd a

3 a>

C C ■cd

D 3 H

n al -1 >rt

a

3 3 il

«î J3 l-J u

P r o f i t u 1, lei

La 1 lucràtor La 1 hectar La 1 om-zi

C o s t il I la. Ici

u >-t >cd m id O. o

-a u

Ë id U

0

Pl. <L> d v

1

>

<u XI

<D

E

ra U

Q

u V

Q

Rentabilitatea, %

Suma acumulàrilor pentru o persoanâ din familie, lei

Sarcina la un lucràtor, hectare, cápete

Rambursarea datoriilor

Schéma 1. Indicatorii eficientei economice a gospodâriilor de fermier.

Un alt indicator al eficienfei economice a gospodariilor fáráne§ti (de fermier) este nivelul rentabilitá{ii (tabelul 2).

TabeluI 2

Rentabilitatea activitáfii gospodariilor taranesti (de fermier) din República Moldova pe anii 1997 - 1999

Indicatorii în total pe República Moldova:

1997 1998 1999

Incasàri de la comercializarea produc|iei agricole în total, % 100,0 100,0 100,0

inclusiv: -încasàri de la comercializarea produc}ie¡ végétale, % 38,8 35,9 69,59

-încasàri de la comercializarea producjiei animal iere, % 61,2 64,1 30,41

Profitul, mi i lei 58698,2 68666,0 43677.9

Nivelul rentabilitä(ü,% 90,04 57,18 11,56

In baza acestor analize ajungem la urmátoarele concluzii:

- activitatea gospodariilor Jâràneçti este rentabilâ; deçi în descreçtere în anii 1998-1999 fa(â de anul 1997;

- profitul pe República Moldova a scâzut de la 58698,2 lei în anul 1997 pînâ la 43677,9 lei în anul 1999. Aceste schimbàri se refera çi la zone, exccptie facînd doar zona de Nord;

- începînd eu anul 1999 în structura încasârilor în gospodàriile tSrâncçti producjia vegetalà ocupà sub 70%, cea animalierâ - circa 30%, pe cînd în anii precedenfi observàm o situare inversa.

Pentru studierea mai aprofundatâ a eficienfei economice a gospodâriilor (àràneçti (de fermier) noi am efectuat gruparea lor dupa dimensiuni çi am ajuns la urmátoarele concluzii (tabelul 3):

- în medie pe República Moldova unei gospodârii {âràneçti îi revine 1,3 hectare de pàmînt, inclusiv 41% din numàrui acestora dispun de suprafete a cite 0,7 hectare, 35% au suprafete cu dimensiunea medie de 1,5 hectare, 15% - 1,9 hectare çi 9,0% au suprefeje medii de 2,7 hectare;

- cele mai rentabile sunt gospodàriile din grupa a IV, adicà cele mai mari çi cele din grupa I - adicà cele mai mici.

Astfel, situafia se explica prin faptul cà în gospodàriile de dimensiuni mici tóate operable tehnologice se îndeplinesc manual çi la timp, iar în gospodàriile de dimensiuni mari, opera(iunile tehnologice principale sunt mecanízate çi se îniàptuiesc de câtre cooperativele de deservire a gospodâriilor târâneçti care sporesc rentabilitatea.

Tabelul 3

Influença suprafcÇci ocúpate în mediu pe o gospodârie {ârâneascâ (de fermieri) în República Moldova la modificarea eficienjei producfiei agricole pe anii 1997-1998

Indicatorii Grupe de gospodârii (ârflneçti dupa suprafa[a ocupatâ medie pe o gospodârie, ha In mediu pe República Moldova

I Pînàla 1,3 II 1,3-1,8 III 1,8-2,3 IV mai mult de 2,3

Ntimârul de raioane 10 12 8 8 X

în grupe.

Numârul de gospodâ- 76160 64230 27490 17271 I85I5I

rii ¡arSneçti în grupe*

Suprafaja medie la o 0,7 1,5 1,9 2,7 1,3

gospodürie, ha

Incasârile totale, lei:

-la 1 ha; 748,5 601,4 575,2 700.8 645,9

-pe 1 gospodârie; 509,2 893,8 1066,0 1879.5 853,9

Costul complet, lei:

- la 1 ha; 389,9 399,7 511,70 218,3 386.6

la o gospodârie 265,3 594,0 948,4 585,5 510,6

Profitul, lei:

- la 1 ha; 358,6 201,7 63,5 482,5 259.3

la o gospodârie 243,9 299,8 117.6 1294,0 342,5

Nivelul rentabilitâfiî, % 91,9 50,5 12,4 221,0 67,1

• numârul gospodâriilor fârâneçti incluse în raportul centralizat (inclusiv çi cele neînregistratc)

7.0rganizarea gospodâriilor {âràncçti (de fermier).

Organizarea gospodâriilor fâràneçti se începe eu stabilirea dimensiunilor lor. Dimensiunea gospodâriilor fâràneçti din punct de vedere organizatoric prezintâ o modalitate de îmbinare a calitâfii çi cantitâtii pâmîntului, muncii çi capitalului. Cunoscînd factorii ce determina dimensiunea acestor gospodârii, dupa pârerea noastrâ, este necesar de elaborat proiectul fundamentârii gospodâriei ¡âràneçti, schéma 2.

Una din cele mai complexe problème în argumentarea proiectului gospodâriei de fermier este stabilirea specializârii ei. In lucrare este propusâ çi argumentatà evaluarea comparativa a eficientei economice a diferitor culturi agricole çi combinârii lor la un hectar.

Schéma 2. Elaborarea proiectului gospodàriei fâràneçti .

Analiza datelor demonstreazà, câ pcntru fermier îi este convenabil în situapa studiatâ de autor sa se specializeze în producerea orzului, grîului de toamnâ 51 a cârnii de bovine.

O altâ problema de baza este argumentarea dimensiunii gospodàriei (âràne§ti (de fermier), ea este bazatâ pe potenfialul de muncâ (PM) al familiei, eare poate fi calculai prin relaya:

PM = ZA - ZO - ZS - SC - ZB, în care: (1) ZA — zilele calendaristice pe an; ZO - zilele de odihnâ; ZS - zilele de sârbâtori; ZC - zilele de concediu;

ZB - zilele cînd lucrâtorul poate ft bolnav (2-3).

Potenfialul de muncâ al unui lucrâtor depinde de durata sâptàmîinii de

lucru.

Dacä gospodäria järäneascä (de fermier) se va specializa in oblincrea produc(iei, la care forja de muncä in timpul anului se folose?te in propor(ii egale, atunci dimensiunea gospodäriei se va slabili folosind formula:

Dg = (Z / j) = (Tj x Tjm) /1, in care: (2)

Dg - dimensiunea gospodäriei (äräne$ti, ha, capete; Tj - durata lucrului (j) lucrätorului in timpul anului, zile; Tjm- durata minimalä a zilei de muncä in timpul anului, ore; t - cheltuielile de muncä la un hectar, animal, om-ore. sau,

Dg = PM : t (3)

Bazindu-ne pe metoda expusä, stabil im dimensiunile gospodäriei (äräne?ti (de fermier), specializatä in producerea diferitor produse, tabelul 4.

Tabelul 4

_Stabilirea dimensiunilor gospodäriilor täränegti_

Spcdalizarca gospodäriei Pcrsoaneapte in muncñ PM, orc/om t, ore D,

capctc hapenlru furaje

Lapte, 1 1953 117 17 -

productivitatea 4t11 2 3906 117 34 -

3 5859 117 50 -

4 7812 117 67 -

5 9765 117 83 -

'Gospodária nu produce furaje.

Necesarul in suprafefe pentru furaje se calculeaza reie$ind din grcutatea vie , norma de consum pe an la o vaca cu productivitatea de 4 t lapte ?i recolta posibilá a furajelor de pe un hectar. Conform normelor $tiinfifice in medie pe an la o vaca cu grcutatea in masa vie de 550 kg $¡ productivitatea de 4 t laplc trebuie de consumat furaje (q) in urmátoarele cantitáp: -fin-10,8; -concéntrate - 10,0; -rádácinoase - 18,4; -hraná verde - 27,6; -siloz-32,0.

Deci, la o vaca vom avea nevoie de urmátoarele suprafeje de culturi furajere, ha:

-fin = 10,8 : 50 q/ha = 0,2 ha; -concéntrate = 10,0 : 48 q/ha = 0,2 ha; -rádacinoase = 18,4 : 600 q/ha = 0,04 ha; -hraná verde de pe pá$uni naturale = 27,6 q

-siloz = 32,0 :450 q/ha = 0,07 ha.

ín total suprafe{ele de culturi fiirajere la o vaca = 0,2 + 0,2 + 0,04 + 0,07=0,51 ha. Conform calculelor efectúate, cheltuielile de muncá pcntru producerea necesarului de furaje pentru o vaca pe o suprafatá de 0,51 ha vor constitui 175 om-ore.

Deci, dimensiunea gospodáriei {árane$ti (de fermier), care produce lapte furaje poate fi calculatá prin formula (Dg):

Dg = PM : t + ti, in care: (4)

ti - cheltuielile de muncá la producerea furajelor de pe 0,51 lia pcntru o vaca cu productivitatea de 4 t lapte pe an..

In cazul dat dimensiunea acestei gospodárii va fi: (tabelul 5)

Tabelul 5

Stabilirea dimensiunii gospodáriei fáráne?ti (de fermier) care produce lapte §¡ furaje

Persoane apte PM, t, ore la ti,orc!al ha DE=PM:t+ti

tic munci ore 0 vaca furaje cipcte

1 1953 117 175 7,0

2 3906 117 175 13,4

3 5859 117 175 20,0

4 7812 117 175 26.7

5 9765 117 175 33,0

Deci, o gosp'odárie cu o persoana apta de muncá poate sa deserveasca 7 vaci 5i sá producá nutrefuri pentru ele pe o suprafaja de: 7vaci x 0,51 ha = 3,57 ha, iar o familie de 5 persoane apte de muncá corespunzátor: 33 vaci 5i sá producá furaje pentru ele pe o suprafajá de: 33 vaci x 0,51 ha = 16,83 ha. Metoda propusá poate fi folosíta pentru tóate gospodárii le taránc^li specializate la producerea producfiei animaliere.

Pentru gospodáriile ¡árane^ti, care au drept scop sá producá diversc produse pe anumite suprafe{e, se stabile§te dimensiunea ei, conform numárului de persoane necesare apte tn muncá, tabelul 6.

Metoda propusá nu exelude angajarea suplimentará in muncá in perioade incordate (recoltarca produc(iei) $i a altor persoane.

Tabelul 6

Stabilirea dimensiunii gospodáriei táránejti (de fermier) Valentín Fran(, s.Coteala,jude{ul Edinet, pe anuí 2000

Cultura Suprafaja, lia Recolla, cylia Clieltuicli la un lia, om-orc Gieltuieli tobile, om-orc Potenfialul anual de munca laopereoona. om-orc Dimcnsiu-nca luaíitori

Gúuic taurina. 12 36 127 1524 X X

Orzdetoninna. 5 32 130 650 X X

Ponjmbtwibe. 1 45 295 295 X X

Floarca-soaielui. 4 26 184 736 X X

Ccapo. 1 150 830 830 X X

Vará 1 250 573 573 X X

Morcov. 1 260 613 613 X X

Harhiji (pcpcni). 0,5 300 317 159 X X

Legiine. 0,5 250 588 294 X X

Livadá 1,5 72 359 539 X X

TOTAL 27,5 X X 6213 1953 32

8.Planificarea activitáfií de producfie.

Una din íntrebáríle - cheíe ale planificárii activitáfii gospodáriei {Sráne$ti (de fermier) este corelarea argumentatá programelor de producjie din fitotehnie, tabelul 7.

Tabelul 7

Devizul generalizat de consumurí ?í cheltuieli colaterale in gospodaria (áráneascá "Valentín Fran{" pentru anuí 2000

Articolc de consumurí si cheltuieli Suma, leí Structura,%

Consumuri cheltuieli totale: 196288 100,0

din care pentru:

-remunerarea muncii; 23849 12.15

-defalcan ín Fondul Social; 26793 13.65

-semínte; 34920 17,79

-combustibil; 35175 17,92

-energie electricá; 4515 2,3

-ingrSjamintc minerale; 9422 4.8

-achitarea serviciilor; 43359 22.09

-alte cheltuieli 18255 9,3

ín lucrare este expusá metoda planificarii costului producfiei in fitotehnie ?i zootehnie. O atenjie deosebitá ín lucrare i se acordá metodei distribuirii íncasürilor bane§ti ale fermierului, schema3.

Schéma 3. Distribuirea încasârilor bâneçti aie fermierului.

9. Câile de perfec(ionare a activitafii gospodâriilor ¡àrâncçti (de fermier).

Una din direcjiile principale de sporire a eficicn{ci cconomicc a producfiei agricole este perfecjionarea managementului situatiilor de rise in activitatea fermierilor.

A doua directe, dupa pàrerea noastrà, este respectarea cerintelor reformei agrare. Mutafiile în structura proprietajii funciare, creçterea ponderii proprietàfii private au contribuit substantial la sporirca inoti v;i|ici antreprenoriale în activitatea {âranului, dar este necesar sa tinem cont çi de experienja acumulatâ çi sa evitâm greçelile posibile.

A treia directe este elaborarea unor mecanisme de lungä duratä în dezvoltarea sectorului agroalimentar. Pentru a asigura dezvoltarea durabilà a complexului agroalimentar în perioada pronosticatâ atît la nivel de întreprinderi, cît çi la nivel de subcomplexe sunt necesare un çir de mâsuri, pe care le-am expus în lucrare.

A patra directe este elaborarea unei strategii de dezvoltare a fonnelor organizatorico-juridice a sectorului agroindustrial.

III. CONCLUZII ÇI PROPUNERI

Sintetizînd literatura de specialitate çi analizînd activitâjile gospodâriilor târâneçti (de fermier) putem face urmàtoarele concluzii çi propuneri:

1. Experienja mondialâ demonstreazä elocvent, cä functionarea nórmala a economiei de piafä este imposibilä farä 0 diversitate a formelor de gospodârire compétitive. Existera concomitentâ çi interacfiunea diferitelor forme de gospodârire pe baza concurenfci, concursului în flecare din ramurile gospodäriei nationale, inclusiv ale agriculturii, asigurä creçterea volumului çi calitâtii productiei, contribuie la orientarea producâtorilor spre satisfacerea cerintelor consumatorilor, folosirea activa a experienjei avansate çi a realizârilor progresului tehnico-çtiintific, cäutärii çi folosirii rationale a formelor çi metodelor noi de organizare a produc{iei. La rindul sâu, relatiile de piajä creazâ un tnediu în care aceste forme de gospodârire pot functiona liber, pornind de la interesele personale.

2. Calcúlele demonstreazä, cä familia (äräneascä antreneazä 20 - 25% din fondul anual de muncä pe terenul (parcela) propriu, producînd un anume voluni de producfie pentru necesitätile sale. Situajia are impact nu numai asupra orientärii productiei în funcjie de consumul propriu, ci çi in ceea ce priveçte modul de organizare çi de functionare a sisteinului la care se recurge.

3. Studierea activitäfii gospodâriilor târâneçti în diferite täri demonstreazä cä fermierul este un produeätor indeperdent, aflîndu-se sub un control strict al Guvernulului mai ales în problema mcnt¡ner¡¡ fertilitätii solului. Fermierii sunt permanent ajutaji din partea statului cu crédité, subsidii. Activitatea fermierilor în {ärile cu o agricultura bine dezvoltatä este eficientä, fapt ce se datoreazä dimensiunilor optimale, ajutorului din partea statului, cooperärii activitätilor, nivelului înalt de mecanizare çi existenÇei piejelor de desfacere.

4. Pornind de la faptul cä în República Moldova unei gospodârii jârâneçti îi revine în medie 1,3 ha de pâmînt, iar 41% din numârul lor total dispun de suprafeje de 0,7 hectare, 35% - de suprafete cu dimensiunea medie de 1,5 ha, 15% - de 1,9 ha çi numai 9% de suprafaje medii de 2,7 ha, concluzionäm, cä cele mai rentabile (aça demonstreazä cercetärile) sunt gospodäriile care dispune de suprafefe medii (2,7 ha) çi m ici (0,7 ha).

5. Pentru eficientizarea gospodâriilor târâneçti (de fermier) este necesarä respectarea urmätoarelor principii: dezvoltärii, planificârii,

proporfionalitáfii, excluderii riscurilor, formularii scopurilor concrete, organizara executanjilor pentru índeplinirea sarcinilor.

6. In lucrare este expusâ pàrerea proprie în privinta condifiilor activitàfiii gospodàriilor {ârâneçti (de fermier), çi sintetizarea componentelor ce formeazâ bazele çtiinjifice ale organizan i çi funcjionârii activitáfii in gospodâriile de fermier.

7. Pentru o apreciere mai completa çi mai corectà a eficientei economice a activitâfii gospodàriilor fàrâneçti trebuie aplicaji indicatorii: rata profitului, profitabilitatea acjiunilor, potenjialul de dezvoltare (creçtere), ratafia stocurilor etc.

8.Crearea noilor gospodârii fârâneçti (de fermier) cere elaborarea proiectului organizàrii acestor gospodârii, pe care 1-am propus. Propunem çi etapele de stabilire a structurii de productie çi factorii ce influenteazâ specializârea producfiei, propunem o metodà noua de stabilire a dimensiunilor gospodàriilor (ârâneçti (de fermier).

9.Sunt propuse principii noi de activitate a gospodàriilor de fermier çi metoda planificârii activitàfii lor, este elaboratà metoda distribuirii încasârilor bàneçti aie fermierului.

lO.în scopul perfeccionan i activitâjii gospodàriilor de fermier, este necesar de acordat o atcnfie primordiale urmâtoarelor aspecte aie organizàrii activitâ(ii acestor forma(iuni:

- dirijarea çi minimizarea posibilà a situafiilor de risc în activitatea de afaceri;

respectarea cerinjelor reformei agrare în vigoare;

elaborarea unor mecanisme de Iungà duratà în viziunea integrârii

sectorului agroalimcntar;

asocierea çi cooperarea gospodàriilor ¡âràneçti (de fermier); integrarea verticalâ în complexul agroaiimentar; organizarea în flecare localitate a punctelor de colectare a produselor gospodàriilor {âràneçti (de fermier). Speràm cà implementarea în practica a concluziilor çi sugestiilor noastrc va influera pozitiv asupra eficientei economice a activitâjii de productie a fermierilor.

IV. LISTA LUCRÁRILOR PUBLICATE LA TEMA TEZEI

l.P. furcanu, Gh. Tomifti. Metoda de planificare a volumului de productie çi distribuirea ei în gospodâriile de fermieri. Organizarea, planificarea çi prognozarea producfiei agricole în condijiile economiei de piatâ. Lucrâri çtiinfifice. Editura "Cartea Universitarà". - Chiçinàu, 1997; 0,5 c.a. l.P. Jurcanu, Gh. Timofti. Metoda planificârii resurselor materiale, serviciilor çi izvoarelorde ob(inere a lor în gospodâriile de fermieri. Organizarea, planificarea çi prognozarea producfiei agricole în condifiile economiei de piatâ. Lucrâri çtiin{ifice. Editura "Cartea Universitarà". - Chiçinàu, 1997; 0,3 c.a.

3. P. Jurcanu, lu. Fala, Gh. Timofti. Metoda planificârii, realizârii productiei,

venitului çi distribuirii lui în gospodâriile de fermicri. Organizarea, planificarea çi prognozarea produc(iei agricole în condiliilc cconomici de pia(â. Lucrâri çtiin^ifîcc. Editura "Cartea Universitarâ". - Chiçinâu, 1997; 0,1 c.a.

4. P. furcanu, Gh. Timofti. Managemenlul riscului în activitatca fermicrilor.

Organizarea, planificarea çi prognozarea productiei agricole în conditiile cconomiei de pia{â. Lucrâri çtiin(ificc. Editura "Cartea Universitarâ". -Chiçinâu, 1997; 0,25 c.a.

5. Gh. Timofti. Reforma agrarà în conditiile tranzi}iei la economía de piatâ.

Organizarea, planificarea çi prognozarea produc|iei agricole în condifiile economiei de piajâ. Lucrâri çtiintifice. Editura "Cartea yniversitarà". -Chiçinâu, 1997; 0,1 c.a.

6. P. Jurcanu, L.Romanciuc, Gh. Timofii. Proiectarea remuneràrii muncii in

gospodâriile de fermieri (în fitotehnie). Organizarea, planificarea, managemenlul çi eficien[a economicâ a productiei în conditiile economiei de piajâ. Lucrâri çtiintifice. Editura "Iulian". - Chiçinâu, 1999; 0,1 c.a.

7. P.Jurcanu, V.Bozu, Gh. Timofti. Dezvoltarea gospodâriilor de fermieri în

República Moldova. ). Organizarea, planificarea, managementul çi eficienta economicâ a productiei în conditiile economiei de piajâ. Lucrâri çtiintifice. Editura "Iuüan". - Chiçinau, 1999; 0,1 c.a.

8. P. furcanu, Gh. Timofti. Proiectarea dimensiunilor gospodâriilor de fermieri çi a

veniturilor lor (specializate în producerea laptelui çi cârnii). Organizarea, planificarea, managementul çi eficienfa economicâ a produefiei în condifiile economiei de piafa. Lucrâri çtiintifice. Editura "Iulian".- Chiçinâu, 1999; 0,3 c.a.

9. Gh. Timofti, S.Beleacov. Rolul fermelor de tip familial çi al corporajiilor agrare

din S.U.A. Organizarea, planificarea, managementul, marketingul çi eficienta economicâ a produc(iei agricole. Lucrâri çtiinfifice. - Chiçinâu, 2000; 0,2 c.a.

10. Gh. Timofti. Bazele çtiintifice çi conditiile organizârii çi functionârii gospodâriilor {ârâneçti (de fermier). Organizarea, planificarea, managementul, marketingul çi efiocienta economicâ a productiei agricole. Lucrâri çtiintifice. -Chiçinâu, 2000; 0,1 c.a.

11. Gh. Timofti. Locul gospodâriilor ¡ârâneçti în suprafeÇele çi produefia globalâ agrícola a Republicii Moldova. Organizarea, planificarea, managementul, marketingul çi eficienja economicâ a productiei agricole. Lucrâri çtiintifice. -Chiçinâu, 2000; 0,03 c.a.

12. Gh. Timofti. Indicatorii eficienjei economice a gospodâriilor (ârâneçti (de fermier). Organizarea, planificarea, managementul, marketingul çi eficienta economicâ a producjiei agricole. Lucrâri çtiintifice. - Chiçinâu, 2000; 0,1 c.a.

13. Gh. Timofti. Eficienja economicâ a activitâtii gospodâriilor {ârâneçti (de fermier) din República Moldova. Organizarea, planificarea, managementul, marketingul çi eficienja economicâ a producjiei agricole. Lucrâri çtiintifice. -Chiçinâu, 2000; 0,07 c.a.

Аннотация

диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук на тему: «Организация и планирование производственной деятельности крестьянских (фермерских) хозяйств в Республике Молдова»

Диссертационная работа посвящена исследованию новых форм организации производства в условиях проводимой аграрной реформы -крестьянских, фермерских хозяйств, их организации и планированию производственной деятельности, поиску путей и выработке экономического механизма повышения эффективности работы.

В работе уточнены понятия, сущности, принципы и цель создания фермерских хозяйств. Предпринята попытка дать определения крестьянского и фермерского хозяйства, доказана роль и значение менеджмента в процессе принятия решения экономического содержания.

Автором дан всесторонний анализ современного состояния развития фермерских хозяйств в разных странах мира и в Республике Молдова, доказано их преимущество перед крупным хозяйством, показаны пути улучшения их производственной деятельности.

Сделана попытка предложить новые показатели, определяющие экономическую эффективность деятельности фермерских хозяйств, определения специализации и планирования объемов производства и производственных затрат.

Выводы и рекомендации были апробированы на научно-прак-тнческих конференциях Государственного Аграрного Университета Молдовы.

Результаты проведенного в работе научного исследования могут быть использованы при организации новых фермерских хозяйств, улучшении работы ныне действующих, а также при чтении лекции студентам по предметам: «Организация труда и производства» и «Планирование и прогнозирование сельскохозяйственного производства» для студентов экономического и технологического факультетов сельскохозяйственных учебных заведений.

Annotation

to the thesis for the title of doctor of economic science on the theme: "Organization and planning of farm production activity in Republic of Moldova".

The thesis is dedicated to the research of new forms of production organization in the conditions of carried out agrarian reform of farms, their organization and planning of production activity, to the searching of ways and the elaboration of an economic mechanism to raise efficiency.

In the thesis are defined more precisely the ideas, essences, principles and the aim of farms creation. Mere is also undertaken the attempt to give the definition of farms, and is proved the role and importance of management in the process of adoption of economic maintenance tecision.

The author gives detailed analysis of present situation of farm development in different countries of the world and in Moldova it is proved their advantage face to big farms, there are shown the ways to improve, their production activity. Is done the attempt to suggest new indexis which define the economic efficiency of farm activity, the definition of specialization and planning of production and productive expenditures.

The conclusions and recommendations were approved at scientifico-practical conferences of the State Agrarian University of Moldova.

The rezults of the scientific research can be used while the organization of new farms to improve the work of actual farms, and also while lecturing such subjects as: - "Organization of labour and production" and "Planning and Prognostication of agricultural production for the students of economy and technology faculties of agrarian institutions.