Экономическая эффективность использования человеческого фактора в аграрно-пищевом секторе республики Молдова тема диссертации по экономике, полный текст автореферата

Автореферат диссертации по теме "Экономическая эффективность использования человеческого фактора в аграрно-пищевом секторе республики Молдова"

UNIVERSITÄT'KA AGRA RA DE STAT çvVJlN MOLDOVA

^ ( 'u titln de mamiscris

CZU 338.43:331.522.003 (478.9)

Pavel L MOVILEANV

Eßcienta economicä a uiilizärii polentialului uman în sectorul agro alimentar al Rep ublicii Moldova

Specialitatea 08.00.05. — Economie §i management în ramurä

domcniu de activitate,

AUTOREFERAT al tezei de doctor habilitât în çtiinte economice

Chi^inau 2000

Tezä realizatä la catedra "Economie politicä", Universitatea Agrarä ie Stat din Moldova.

Consultant çtiintific: Ion Sârbu — doctor habilitât în çtiinte

economice, profesor universitär

leferenti oficiali: Andrei Timu$ — doctor habilitai în çtiinfe

economice, profesor universitär, membrucorespondental Acade-miei de $tiin{e din Moldova

Pavel Pâslaru — doctor habilitai în çtiinte economice, profesor universitär

Galina Ulian — doctor habilitai în çtiinfe economice, profesor universitär inteñmar

nstitutia de profil: Institutul de Management Dezvoltare Ruralä il Ministeruliii Agricullurii $i Alimentatiei al Republicii Moldova

Sustinerea tezei va avea loe la "_"_ 2000,

>ra "_" în Çedinfa Consiliului Çtiintific Specializat DH. 08.92.21

lin cadrul Universitätii Agrare de Stat din Moldova. Adresa: 2049, ^hiçinàu, str. Mirceçti, 44.

Teza poate fi consultatä la biblioteca Universitätii Agrare de Stat din Moldova.

Autoreferatul a fost expediat la "_"_2000.

Secretar Un tifie al Consiliului Specializat, doctor în çtiinte economice,

Conferenciar universitär <^fr ^hiXii^ N. Tcaci

I. CARACTERISTICA GENERALA A TEZEI

Actualitatea temei de investigarte. Reforma agrará sub tóate aspectele sale încâ nu çi-a adus contribuya la sporirea eficien^ei produc^iei agroal¡mentareín timp ce patrimoniul fostelor exploatatii de tip colectivist sa autodistrus prin degradarea factorilor de productie.

Ca urmare a procese Jorcare s-au produs în structura sectorului agroalimentar ín perioada de tranzitie, ín acest sector actualmente au loe schimbâri ín diviziunea muncii, cauzate de tendintele de scádere a ponderii fortei de muncâ ín agricultura $i industria prelucrâtoare. Açadar, capacitatea de absorbtie a fortei de muncâ s-a redus. Extinderea cererii fortelor de munca ín conditiile mentinerii constante a numárului populatiei active este imposibilà. Aceastà stare de lucruri este condijionatádcdoi factori: pedeoparteutiliziireatotmai larga a noilor tehnicí ?i tehnologii în ramurile agroindustriale care a condus la eliberarea tôt mai intensa a bratelor de muncá din acest sector; pe de alta parte, sub impactul implementárii noilor tehnologii a necesitátii prestárii unor multiple servicii absolut necesare pentru funefionarea nórmala a proceselor de productie, o buná parte a bratelor de muncá sa-u desprins treptat din Tntreprinderile de productie, organizându-se sub forma unor íntreprinderi prestatoare de servicii.

Utilizarea resurselor umane autolitone sub aspect organizational çi ajústate nevoilor deservirii nemijlocite a productiei, a atras dupà sine o creçtere notabiià a competitivitàtii întreprinderilor ?i institutiilor care au reuçit sá valorifice aceste posibilitàti.

Totodatâ, specialiçtii apreciazà câ, drept urmare a proceselor §i fenomene-lor privatizârii çi restructurizàrii efectúate în ramurile prioritare aie sectorului agroalimentar s-a conturat §i tinde sa se manifeste o pàturà de oameni farâ ocupatie utilà ?i farà loc de muncâ, tineri, ?i respectiv, în vârstâ dar apti de muncâ, pentru care economía Republicii societatea noastrâ nu le poate propune vre-o so!u{ie potrività vizând angajarea în câmpul muncii. Decalajul dintre gradul de cunoçtinte, de cultura, stilul de viafà al acestor oameni, pe de o parte, çi exigenfele impuse de situaba conditiile existente pe de altâ parte, a devenit atât de mare, încât capacitatea rapidâ de reactie çi de adaptare la schimbârile pe plan profesional este putin probabilâ. Se poate de facut o primà constatare care se impune în legâturâ eu evolutia fortei de muncâ. Ea constà

in faptul cä ramurile agriculturii §i industriei prelucrätoare care de fapt sunt ni§te ramuri absorbitoare a fortei de muncä se transforma acum in ni§te ramuri care nu au nevoie de multe forte de muncä.

La etapa actúala, niai mult ca oricñnd, agricultura trebuie perccputä, in primul ränd pe planul sarcinilor pe care dorim sä le rezolväm in cadrul ei, iar in al doilea ränd, sä ne dam bine seania de potenfialul ei de ceea ce este ea in stare sä realizeze la concret. Astfei, trebuie studiatä minutiös dinamica $i pronosticul proceselor demografice, trebuie elabórate mecanismele de reglare a proceselor de migrare stabilit pe aceastä bazä necesarul de produse alimentare, atät pentru consumul intern, cát §i pentru export.

In conformitate cu cele expuse $i din cercetärile §tiintifice efectúate rezultä cä ramura analizatä nu poate fi eficient aplicatä förä intervenga factorului uman §i a resurselor de muncä. Situaba creatä necesita efectuarea unei analize ampie a rezu Itateior obtinute in domeniul reformelor economice, atät din punct de vedere teoretic, conceptual, cit ?i practic. lata de ce situaba creatä din sectorul agroalimentar cere o atnplä analiza din punct de vedere metodologic a intemeieni bazelor organiza^ionale a restrueturärii intreprinderilor agricole §i a estimärii economice apoten^ialului uman. -

Privitä din acest punct de vedere ?i a cercetärilor efectúate tema propusä pentru cercetare prezintä ínteres §i este actúala pentru economía nationalä §i jtiinta economicä.

Scopul lucrärii il constiluie analiza efieien(ei economice a utilizárii potentialului uman in sectorul agroalimentar al Republicii Moldova, determi-narea direc(iilor managcriale a pñrghiilor economice pentru mentinerea eficientei resurselor umanc.

Pentru realizarea acestui scop ne-am propus cercetarea $i rezolvarea urmätoarelor sarcini:

- sintetizarea conceptiilor teoretice $i metodologice de estimare economicä a potenfialului uman in conditiile de tranzifie spre economía de piafä;

- cercetarea gándirii economice a resurselor umane vis-a-vis de noile strueturi organizational-juridicedin sectorul agroalimentar adeevate economiei de piatä;

- analiza resurselor substantiale din sectorul agroalimentar §i eviden-tierea tendin^elor de dezvoltare a ramurilor agricole;

- evaluarca reproducerii forlei de niuncü la íntreprinderile agro-indus-trialâ, proteefia çomajului;

- diagnostícul §i gestionarea resurselor umane - o directe importantâ a dezvoltârii cconomice çi sociale;

- stimuiarea muncii, reglementarea pietei muncii, asigurarea echitâtii sociale çi protec^a resurselor umane;

- slrategia dezvoltârii progresului lehnico-çliinline çi prolec^iaecologica a mediului ambiant;

- aprecierea eficien{ei economice a mâsurilor de utilizare rationalâ a resurselor umane.

Tenta de studiu o constituie aprecierea directiilor principale de estimare economicâ a utilizârii potentialului uman în sectorul agroalimentar al Republicii Moldova, problemele promovàrii reformelor agrare, mecanismele de protejarc socialâ a resurselor umane, determinaren l'unctiilor statului la etapa de tranzifie, esenta pârghiilor economice pentru susfinerea mediului ambiant çi protectia muncii agricultorului.

Obiectulde cercetare îl formeazà complexul agro-industrial (agricultura çi întreprinderile de prelucrare a materiei prime agricole) al Republicii Moldova, ramurile prioritare aie acestuia, potentialul uman.

Metodología çi metodele de cercetare a tezei. Pentru a obtine o maximâ obiectivitate m cercetare s-a pornit de la metodología, conceptele teoretice aie economiei de piatà social orientate çi reglementate de stat. Cercetârile au ca punct de pornire faptul cà tranzitia este un procès complex çi de acea cere utilizarea eficientâ a resurselor umane pe noi principii adeevate economiei de piatà. O atentie deosebità s-a acordat generalizar» experienfei mondiale a investigafiilor în sfera studiatâ çi argumentan i potentialului çi specificului aplicârii ei în Moldova. In cadrul lucrârii s-a aplicat o abordare metodológica complexa çi sistemicâ în domcniul utilizârii resurselor umane, în spécial în sectorul agroalimentar, a lucrârilor teoretice a economiçtilor autohtoni çi de peste hotare.

Scopul çi problemele cercetate au determinat çi alegerea metodelor de studiere, care sunt: analiza çi sinteza, statistica monográfica, analiza economicâ în dinamica comparafiei grupârilor, sondajul sociologie çi alte metode de cercetare.

Suporiul informational. Pentru punerea in evidenfá a dimensiunilor cantitative §¡ calitative Tn lacrare sunt folosite, ca baza informafionala, dátele Departamentului de Statisticádin República Moldova, materialele Ministerului Muncii §i Protecfiei Sociale, ale Ministerului Agriculturii §i Industriei Prelucrátoare, ale Secfiei de Sociologie a Institutului de Filosofie, Sociologie ?i Drept al Academiei de §tiinfe a Republicii Moldova. Selectareagospodáriilor táráne§ti ca suport informational, a fost determinatá din considerentul cá un numár mare de persoane, atát din mediul rural cit $i din cel urban, manifestá Ínteres pentru proprietatea funciará, precum de faptul cá o buná parte din aceste persoane sunt dependente de producía agrícola obtinutá in gospodárie. In lucrare au fost utilízate dátele statistíce ale tarilor C.S.I., date din reviste economice de specialitate din Romanía, República Moldova precum §¡ rezultatele investigafiilor sociologice.

Nouíatca §tiintifica a lucrarii vizeazá urmátoarele:

— determínarea conceptului teoretic §i metodologíc al utilizarii eficiente a potentialului uman in perioada de tranzitie spre economía de piatá;

— argumentarea §tí íntifícá a procesului de formare a gándirii economice la resursele umane;

— fundamentarea necesitátii consolidan i rolului coordonator al Statului, aprecíerea princípalilor funcfii ale acestuia ín noile condifii de gospodárire a sectorului agroal i mentar.

— determínarea categoriilor de baza, care caracterizeazá gradul de ocupare ?i piafa muncii, inclusiv a notíunilor "resurse umane", "resurse subiective" §i "personaliíate", "resurse de muncá", evídenfierea formelor §omajului a factorilor ce determina proporfiile acestuia;

— determínarea particularitáfilor cantitative §i calitative ale utilizarii resurselor materiale §i umane din sectorul agroalíinentar;

— evidentierea factorilor de asigurare a echitáfilor sociale §i de protejare a resurselor umane, stimularea muncii ca factor de folosire ratíonalá a resurselor umane;

— dezvoltarea bazelor teoretice, a directiilor manageriale a párghiilor economice pentru rnenfinerea eficientei resurselor umane;

— rezolvarea varietátilor principale de dezvoltare a progresului tehnico-

çtiintific §i protcctia ccologicii a mcdiului ambiant peutru activitatca armonioasà a resurselor umane.

Semnificatia çi valoarea aplicativa a tezei. Aportul çtiintifïcçi novator al lucrñrii va contribuí la:

— folosirea mai rationalâ a resurselor nmane la organizarea ?i restruc-turarea întreprinderilor agroal ¡mentare;

— evaluarea fortei de muncà §i a çomajului la întreprinderile agroin-dustriale çi în societate;

— perfectionarea organizârii structurale ?i eficiente conducerii în unitâ-tile agricole noi formate;

— normarea muncii ca factor de folosire rationalâ a resurselor de muncà, stimularea muncii çi reglementarea pie^ei muncii;

— protectia mediului ambiant çi securitatea muncii resurselor umane din sectorul agroal i mentar;

— aprecierea efïcien{ei economice a mâsurilor trasate spre utilizarea rationalâ a resurselor umane.

Materialele acumulate, continutul tezei pot fi folosite în procesul didactic la întoemirea prelegerilor în cadrul unorcursuri de perfectionare económica, de management general, social çi de personal în institutiile de învâtâmânt eu profil agroalimentar. Cercetàrile çtiintifice, concluziile çi recomandàrile care pot servi în calitate de direcfii principale de perfectionare a gestionârii strategice a pie(ei muncii în baza dezvoltàrii întreprinderilor agroindustriale a gospodàriilor {ârâneçti.

Aprobarea lucrar il Ideile principale aie tezei au fost expuse la numeroase conferinfe çi simpozioane çtiintifice (Chiçinâu, 1997,1998,1999, Galati, 1998, Bucureçti, 1999, 2000), au fost aprobate în procesul de instruire în cadrul UASM, în cadrul Ministerului de Privatizare unde autorul a participai la elaborareaunor proiecte de privatizare a unor întreprinderi agricole, de formare a societâçilor pe actiuni în câteva gospodârii agricole din judeÇele Edinet, Ungheni, Leova.

Autorul a publicat rezultatele cercetàrilor çtiinfifice în monografía "Estimarea economicâ a utilizârii resurselor umane în sectorul agroalimentar", Chiçinâu, 1999. Rezultatele investigatiei au mai fost publícate în peste 30

articole cu un volum de 52 coli de autor, în reviste çi càrti apàrute în Rusia, România, Moldova.

Lógica cercetârii §i structura tezei. Pornind de la conceptul teoretic çi metodologic de utilizare eficientà a potentialului uman s-a determinat urmâ-toarea lógica de investigatie: Sinteza literaturii universale de specialitate çi experienta tàrilor eu economia de pia^â dezvoltatâ în domeniul resurselor umane çi a situatiei reale a economiei nationale, evidenfierea problemelor eu care se confruntà economia târii la etapa actúala, a schimbàrilor structurale ce au loc în sectorul agroalimentar, s-a trecut treptat la analiza economicà a utilizârii resurselor materiale çi umane a direc^iilor manageriale çi a pârghiilor economice pentru mentinerea eficientei utilizârii resurselor umane, estimarea economicà a utilizârii lor în sectorul agroalimentar.

Metodología çi lógica investigatiilor au determinat structura actualei teze, care cuprinde: introducerea, cinci capitole ce redau continutul de bazâ al cercetárilor efectúate, încheierea, concluziiçi recomandarile respective, literatura selectiva de referirá.

Capitolul I: "Bazele teoretice çi metodologice a utilizârii eficiente a potentialului uman — premisa formàrii economiei de piafa", reflecta conceptele teoretice çi metodologice de estimare economicà a potentialului uman, metode çi tehnici de restructurare a întreprinderilor agricole, formarea gândirii economice adeevate cerintelor de piajà.

Capitolul II: "Analiza economicà a utilizârii resurselor substanfiale §i umane în productia agroalimentarâ", prezintâ caracteristicile çi particularitâtile cantitative çi calitative aie utilizârii resurselor umane, analiza resurselor substantiale çi evidentierea tendintelor de dezvoltare a ramurilor agricole, evaluarea reproducerii forjei de muncâ, protectia çomerilor.

Capitolul III: "Directiile manageriale çi pârghiile economice pentru utilizarea eficientà a resurselor umane în sectorul agroalimentar", se examineazà diagnosticul managerial çi gestionarea resurselor umane, perfeefionarea organi-zârii structurale, asigurarea echitâtii sociale, stimularea pietei muncii.

Capitolul IV: "Strategii de dezvoltare a progresului tehnico-çtiintific çi protectia mediului ambiant pentru activitatea armonioasâ a resurselor umane", sunt arguméntate strategiile prioritare a dezvoltàrii progresului tehnico-

§tiinjific, vizeazä investidle in sectorul agroa Ii mentar, protecjia mediului ambiant §i securitatea muncii resurselor umane.

Capitolul V: "Eficienta economicä a utilizärii resurselor umane din agricultura", sunt precizate modalitätile aprecierii eficientei economice a utilizärii potenjialului funciar ?i a resurselor umane in baza unor gospodärii din agricultura.

IL TEZELE FUNDAMENTALE ALE LUCRÄRII PROPUSE

PENTRU SUSTINERE

>

Bazele teoretice ale problemelor cercetate sunt exprimate in conceptele rrietodologiei sistemice prezentate la rändul lor printr-un mecanism de relatii controversate atät in interiorul sistemului, cát §i in cadrul interactiunii cu elementele íntregului sistem metodologic al utilizärii poten^ialului uman §i economic. Acest principiu denota faptul cá potenjialul uman se aflä in corelatie reciproca, pe bazä de relatii directe indirecte cu toate componentele economiei de piafa.

Particularitäfile social-psihologice ale personalitätii determina §i obligatiunile indreptate spre indeplinirea funcfiilor concrete in mäsura cuvenitä legate de condi^iile de producjie, de adaptarea acestora la relafiile de piatä. Restructurarea intreprinderilor din sectorul agrar, formarea noilor structuri organizational-juridice, orientarea lor spre economía de piafä, schimbärile modului de viatä, a mentalitä(ii resurselor umane, aprofundarea gándirii economice —toate acestea corespund cerinfelor economiei tranzitorii.

Drept rezultat al acestor schimbäri s-a modificat ?i interactiunca categoriilor principale care caracterizeazä gradul de utilizare a resurselor umane in cámpul muncii, inclusiv no(iuniledc "rcsurse de muncä", "fortä de muncä", "resurse umane", "marfa-for(ä de muncä", "capital uman", "efort uman", "torent uman", "eficienta umanä", "ocuparea globalä de muncä".

Caracterizat ca personalitate, individul apare ca nofiune socialä, care exprimä esenfa omului prin activitatea sa in cämpul muncii la firmä, la intreprindere, Tntr-o societate pe acfiuni, etc. Activizarea resurselor umane

inseamná dezvoltarea §i imbunátáfirea tuturor calitáfilor pozitive ale omului. in §tiinfa economicá in practica mondialá resursele umane au urmat cáteva etape de abordare — de la "otn economic" la "om social", de la "forfa de mirncá" pána la "capital uman". Resurse umane ar putea f¡ definite ca o íotalitate de capacitáti ale populatiei pentru desja$urarea activita(ii de muncá determínala atát de gradul de dezvoltarefizic intelectual, cat $i de bagajul de cuno$tinfe necesare activitatii de muncá,

Deta§area indivizilor ca forfá de muncá autohtoná, ca element de compozifie al unui peisaj economic care se poate constituí §i care díspune oricánd §i oriunde de forfá constructiva aduce calitatea unei valori "net" superioare potentialului uman.

Funcfiile ce revin potenfialului uman se aflá intr-o stránsá interdependent, alcátuind un tot unitar. Este evident cá fará corelarea cererii §i ofertei forfei de muncá intre agenfii economici nu se poate asigura utilizarea efícientá a resurselor umane de care dispune societatea.

Astfel, conceptul teoretic §i metodologic al resurselor umane este trasat §i de o serie de savanfi din tara ?i de peste hotare ca: A. Manoloscu, A. Rotaru, R. Mathus, R. Nica, C. Rusu, L. Zahiu, M. Popescu, E. Hri?cev, S. Chircá, A. Cojuhari, A. Timu§, I. Sárbu, V. Mogoreanu, P. Jurcanu, P. Páslaru, L. §avga, G. Ulian, S. Certan, V. Doga, T. Bajura.

in expunerea tradifionalá, susfinutá ?i Tn prezent de o parte de savanfi, angajatul este apreciat doar ca "fortá sau sursá de muncá". Aceea§i tendintá este promovatá ?i de unii savanfi autohtoni.

Utilizarea eficace a capacitáfii manageriale ca factor de produefie presupune asigurarea a douá condifii indispensabile:

— prima este asigurarea unui suport solid, íntcineiat pe puterea resurselor umane, fará de care este imposibilá exercitarea conducerii.

— a doua conditie presupune realizarea unui cadru propice, stimulativ, care sá genereze conditii favorabile exprimárii active §i valorificárii depline a tuturor valentelor capacitátii umane (spirit intreprinzátor, atitudine inovatoare, viziune prospectiva, competentá $i responsabilitate, efícientá).

Fundamentareain teoría economicá agrará a conceptului de capital uman se sprijiná in esenfá pe urmátoarele considera^:

- in primul ránd, bunuri materiaie de natura capitalului tnseamnä resursele produse sau bunurile care pot fi folosite pentru reproducía simplä sau lärgitä;

-ina§inile sunt capital ca clädirilc industríale ^i comerciale. Dar Ja fei sunt capital cuno?tintele ?i mäiestria profesionalä pe care oamenii le acumuleazä prin educare, calificare sau experientä §i care le permit sä furnizeze servicii productive valorease pentru altii;

-producta de resurse productive Tnseamnä formare de capital sau investiré. A§a dar, dupäcum capitalul fix(telinic)este rezultatul unei investitii, tot ata §i capitalul uman rezultä din investitii facute anterior.

Investifia de capital uman determina un loe de cea mai mare importanta ainvätämäntului. Prin cercetärile efectúate de unii autori (A.Timu?, L.§avga, G.UIian), s-aajuns laconcluziacäinvätämäntul este cea mai importanta ramurä a economiei. Aceasta se lämure§te atät prin dimensiunile §i importanta factorului uman, cát§i prin transmiterea din generatie in generale a experientei acumulate, indeplinind funetia de Intre{inere a stocului de cuno^tinje §i de dezvoltare a cunoa?terii §i activitätii creative a resurselor umane in ansamblu inclusiv §i sectorul agroalimentar.

Potentialul resurselor umane a fost pus pe scarä largä 111 serviciul oamenilor de afaceri pentru prima datä in Statele Unite ale Americii la ínceputiil secolului XX, de cätre F. Taylor, H. Ford, H. Fayolli. In lucrärile lor,situatia omului-lucrätorca personal itate, in conditiile intreprinderii private, a devenit obiectul unei analize speciale. Ei considerau cä suportul cre§terii randamentului muncitorilor constä In organizarea ra{ionalä a produetiei pe baza specializärii inguste a locuriJor de muncä §i a produetiei de masä in flux.

Aceastä directie de dezvoltare a resurselor umane a pus inceputul, apoi a apärut §coala relatiilor omene§ti, unde s-au exercitat teoriile lui A. Maslou, E. Maio in care au fost formúlate prineipiile corelatiei intereselor muncii §i capitalului, rolului de lider neformal, al conducerii situationale §i conflictologiei.

Diverseleabordäri ale strueturii factorilorde product¡e$i a rolului lor in economía moderna din lucrärile unor speciali?ti au condus la elaborarea "teoriei neofactorilor". Ea pune in evidentä faptul cä vechea clasificare a factorilor de produefie, precum $i aria lor de cuprindere nu mai sunt satisfaeätoare, fiind sustinutä ideea reviziunii vechilor clasificäri §i a lärgirii

Schema 1. Estimarea compelitivitáfii resurselor umane la intreprindere

sfcrci cJc cuprinderc a aceslora prin ¡ncluderca ncofaclorilor. Acceptarca introducerea ín categoría factorilor de productie a neofactorilor mentionati au menirea de a reconsidera pe plan teoretic $i practic structura factorilor de produc{ie ín functic de noilc relamí ¡¡i ccrin(c ale cconomici pe pia|á. Astfel analizánd structura potentialului de resurse atrase in circuitul economic va permite completareacu componente cu o ridicatá mobilitate §í adaptabilitatea care asigurá sporirea creativitáfii §tiin{ifice jí tehnologíce. In aceastá baza progresul calitativ al factorilor de produefie, au rol hotárátor in crefterea randamentului utilizárii resurselor umane ín activitatea economicá.

Totodatá se iau másuri privind asigurarea relansárii activitátii economice, accelerarea procesului de restructurare a industriei, schimbarea compor-tamentului íntreprinderilor agroindustriale corespunzátor noilor cerinfe in vederea transformárii acestora ín agenfi esenfiali ai economiei de piafa. Dupa cum serie Nicolae Murgu, economía de piafa este o mare invente pe care mai multe popoare au dezvoltat-o, iar cele care au abandonat-o, fará voia lor, se grábese acum sa-i acorde locul care Í1 menta. A§adar, putem aprecia cá economía de piafa contemporaná, a§a cum funefioneazá ín flecare fará, se prezintá ca un sistem mixt, ín care se imbiná in proporfií diferite elemente ale sistemului de piatá libera cu implicarea statului in economie. Dupa párerea

noasträ, tranzilia sprc economía de piafa, in República Moldova sc evidenfiazä câteva etape, çi anume:

— demonopolizarea întreprinderilor de stat, deetatizarea çi privatizarea proprietätii publice;

— privatizarea prin bonuri, crearea asociatiilor pe actiuni ca premisä primordialä de trecere la economia de piafa;

— liberalizarea çi stabilizarea unor genuri de produse çi a prefurilor;

— restrueturarea întreprinderilor de bazä ale economiei nationale inclusiv intreprinderile de prelucrare a materiei-prime din agriculturä;

— reglarea relafiilor de piatä prin crearea unei infrastrueturi ale pietei inclusiv çi a celei de export a resurselor umane inclusiv forja de muncä.

Totodatä, experienfa mondialá ne permite sä definitiväm o schéma universalä de tranzifie spre economia de piatä a färilorpost-comuniste în crizä.

E necesar de evidentiat douä variante de tranzifie la economia de piafä: prima presupune pästrarea mecanismului vechi eu infrastrueturile sale, a doua presupune demolarea mecanismelor çi infrastrueturii vechi çi crearea celor noi.

Adaptarea piefei la noile conditii economice, la noile oportunitäfi se înfaptuieçte çi printr-o piatä financiará care creeazä în mäsura în care ea gâseçte noi modalitäti de a räspunde cererii çi ofertei, dar çi normelor stabilité în sistemul economic înansamblu.

Totodatä considerä iinii autori, statul în perioada de tranziüe la sistemul economic de piafa constituie un factor economic cu anumite funefii çi fortä de produefie. In viziunea noasträ, statul îçi asumä funefia de coordonator general în activitateaeconomicä, elaborând cadrul politic, juridic çi instituÇiile respective necesare funefionärii vietii economice çi sociale. In acest scop, prin intérmediul säu, statul va dispune de o bazä materialä, de o infrastrueturä adeevatä mecanismului de piafa çi din aceste considérente, ca orice stat, se va manifesta çi în calitate de proprietär. Reieçind din cercetärile efectúate, din sinteza unor principii teoretice, dar çi din propria noasträ convingere, vom menfiona cä succesul unei politici economice într-o perioadä de transformare çi reconstruire a societäfii depinde în mare mäsurä de rolul statului ca promotor al reformelor çi de sprijinul primit din partea statului de cele mai importante ramuri aie cconomici nationale inclusiv çi infrastructura pictei.

Evolufia ecoiiomiei tranzilorii in färile Europui a fosl insofitä de o reducere drasticä a producfiei industríale pe fondul unor puternice dezechilibre economice (deficit bugetar, deficit al balanfei de pläfi, inflafie galopantä).

Obiectivul principal al politicii economice pe termen scurt este stabilizarea macroeconomicä - ansamblu de màsuri vizând restabilirea echilibrului global in econoinie ?i functionarea corectä a mecanismului monetar-financiar. Multe intreprinderi §¡-au sistat activitatea, iar personalul calificat creat pe parcursul mai multorani, a fost concediat. Cota populatiei ocúpate in industrie a scázut de la 22 la sutä in anuí 1990 pana la 8,7 la sutá in anuí 1998. Veniturile bänejti reale ale populatiei au crescut cu 23,4% in 1995 l'atäde 1994 au ínregistrat o cre§tere micä în 1996 çi 1997. Dátele din anuí 1998 indicä la descreçterea veniturilor reale cu 15,4%, insa cât priveçte cheltuielile bâneçti reale, ele au crescut. Veniturile ?i cheltuielile bàneçti reale au fost mai mici in ianuarie-iunie 1999 cu 3,3% §i cu 5,7 fafä de aceeaçi perioadä din anul 1998. Estimärile privind reducerea P1B real din 1998 corespundedescreçterii veniturilor §i cheltuielilorbàneçti reale ale populatiei.

Discufia asupra importanfei pämäntului ca factor de producfie in agricultura nu poate exclude problemele specifice ale piefei funciare. Piafa terenurilor la nivelul unei täri este determinatâ in linii mari de:

— suprafafa çi structura pedologicä a terenului national;

— factorii demografici (creçterea populatiei rurale, migrafia, structura de vârstà, crearea de locuri de muncâ în sectoarele nonagricole etc.);

— reglementäri juridice referitoare la pâmant;

— factorii economici - märimea venitului agricol, a arendei, a rentei funciare, a ratci dobânzii.

Desigur, problema care se pune este de a çti dacä volumul de muncâ constituie o sursâ mai mare a creçterii agricole in raport eu productivitatea. Acest fapt este discutabil §i depindede gradul dedezvoltarea tärii, mai précis de raportul dintre nivelul de creçtere a popula(iei totale fa(ä de cea ocupatä in producía agrícola. Exista açadar, trei situafii:

— populatia totalä çi populafia agricolä cresc in acelaçi ritm, deci ele râmân in acelaçi raport una fafä de cealaltä. In aceastà situafie creçtereacererii alimentare totale poate fi satislacutâ tara cre^terea productivitàtii muncii, iar

creçtcrca voliimiilui productici agricole provine în lotalitatc din mârirea volumului fortei de muncá ocupale;

— populatia totalâ crcçte mai rapid decaí populaba agrícola. In acest caz, pentru a mentine rafia alimentará constant«, este necesarâ creçterea productivitâtii agricole eu atât mai mult eu cât ponderea populafiei agricole în raporl eu populatia totalâ este în déclin. Acensta prívente loale cconomiile dezvoltate, undecreçterea sectoarelor nonagricole implica migrarea fortei de muncâ din mediul rural în mediu) urban. Pentru ca aceste migratii intersectoriale sà nu afecteze starea nutritionalâ a populatiei, partea comercializatâ a productici agricole trebuie sâ crcascâ, iaraceasta se realizcazâ exclusiv prin creçterea productivitâfii muncii agricole.

— populatia totalâ creçte mai lent decât populatia agricolâ. Aceastâ siluatic corespundc convingcrii malthusicnc conform cârcia cicaterea demograficà antreneazà scâderea pe termen lung a productivitâtii muncii în agricultura. Totuçi, aceastâ situatie este compatibilâ eu satisfacerea cererii alimentare, dacá scâderea productivitâtii muncii este compensatâ prin creçterea populatiei ocúpate în agricultura. Problema care se pune este cea a capacitâtii de absorbée a mâinii de lucru de câtre scctorul agricol.

Conform datelor oficíale populafia Republicii Moldova s-a redus de la 4361 mii oameni în 1999 la 4293 mii câtre începutul anului 2000, ceea ce corespunde unei rate anuale de creçtere negativa de 0,18%. Situatia demograficà din ultimii 8ani secaracterizeazâprin mieçorarea ratei natalitâtii, printr-un nivel înalt almortalitâfii infantilegenerale, prin reducereasporului natural al populatiei. Reducereanumârului absolut al populatiei se datoreazâ înregistrârii în tara a sporului net migratoriu. în comparatie cu alte tari din CSI, populafia Moldovei este comparativ tânârâ. Circa 13,4% din numârul total reprezintâ populafia în vârstâ de 60+ ?i 34,4% sub vârsta de 20 ani. în decursul anilor 1990 se înregistreazâ îmbâtrânirca populatiei.

Indícele dezvoltàrii umane (1DU) mâsoarârezultatele dezvoltàrii târii în trei dimensiuni: longevitate (speranfa de viafâ la naçtere), nivelul de educafie çi standardul de trai (nivelul PIB real calculai pe cap de Iocuitor). Moldova este inclusa în grupa de tari cu nivel mediu de dezvoltare. IDU a constituit 0,757 în 1992, astfel Moldova a fost plasatâ pe Iocul 81 din 175 fâri care au

Graficul /. Minearen natura!a a pofmlatiei in Moldava; 1990-1998

Surs3: Departamentul Analize Statistice $¡ Sociologice

Nota: Informa(ia pentru artii 1997 .¡i / 99H se prezmtcipentru Moldova jara Transnistria cu excep(ia datetar privind pn/ndafia. Circo 750 mii pe ruñarte orí !7,2%din numarid total a! popttla(¡ci 1 nenie.se Ui Transnistria.

fost evalúate. Conform Raportuhii momüa/ privind Dezvoltarea Utnaná, publicat receñí, Moldova a Ibst plasalupo locul 104. IVmlre fürile fostei Uniuui Sovietice, numai Tadjikistanul a fostplasat la un nivel maijosdecát Moldova. Romanía §i Ukraina, cei mai apropiafí vecini ai Moldovei, au fost plasati pe locurile 68 91, respecliv.

Printre cele mai ínsemnate sisteme de strategii de formare a pietei agroali-mentare putem enumera urmátoarele:

— retehnologizarea, reproiectareasistemuluiagroindustrial prindiversi-ficarea produefiei, asimilareade noi genuri de produse alimentare consérvate, care se cer pentru utilizare pe piafa europeaná;

— pátrunderea mtrcprínderii pe noi pie(e de realizare a produefieí atát in tárile din C.S.l. cát §i in Romanía, furcia, Bulgaria, Cehia §i Slovacia;

— aprecierea $i aprobarea furnizorilor de materie prima §i aprobarea le-gaturilor rcciproce dintre accstc tipuri de mtrcpiindcri de prclucrarc §i furnizarc;

— profilarea sau reprofilarea intreprinderii, combinarea produefiei, modernizarea organizárii, informatizarea activitáfilor;

— perfecfionarea strategiilor de management conform cerintelor econo-miei de piafa;

— asigurarea jurídica ?i reglementarea cu normative §i acte de drept, adoptarea managementului administrativ-decizional dupa cerinfele pietei contemporane.

In opinia autorului sectorul agroalimantartrebuie reformat conform noilor principii ale economiei de piafa, prin promovarea de catre stat a unei politici agrare moderne, comportamentul de baza fiind procesul de restructurare, scopul strategic al careia este sporirea producfiei agroalimentare pe baza utilizárii eficiente a resurselor umane.

Perioada de tranzifie spre economía de piafa in agricultura Republicii Moldova a trecut cáteva etape anume:

— privatizarea proprietafii de stat, care constituie o schimbare jurídica fundaméntala §i baza reala a tuturor transforman'lor ulterioare;

— liberalizarea prefurilor la tóate produsele alimentare;

— restructurarea intreprinderilor de prelucrare a materiei prime din agricultura;

— crearen ¡nfrastructurii pictci, reglarea rclafiílor cíe piatá, introducerea sistemului informational in ramura;

— reactivarea potenfialului uman care manifests Ínteres pentru diferite forme de proprietate fundará;

— abordarea intr-o formula nouá, moderna, a raportului dintre societate ?i agricultura.

Pornind de la aceste considérente motivafionale estimate economic factorul uman reprezintá obiectul de studiu, in calitate de producátor de producfie agrícola in gospodariilc tárane$ti. Alegerea gospodaríílor türáne$t¡ ca suport informativ a fost determinatá de únele considérente: numárul mare al persoanelor atát din mediul rural cit ?i din ccl urban, interésate de proprietatea fundará, o buná parte din aceste persoane fiind dependente de produefia agrícola obfinutá in gospodárie, implicit, complexitatea ?i gravitatea problemelor de natura economicá, socialá, jurídica cu care se confruntá in prezent aceste exploatafii.

Se mai cere reglementarea mecanismului de interactiune dintre

gospodáriile furnizoare de materie prima çi íntreprinderile de prelucrare, crearea pe principiile cconomiei de piafa a infrastructurii scctorului agrar, aplicarea pe iarg a arendei terenurilor, perfecfionarea sistemelor de ereditare a agricultura.

Restructurarea íntreprinderilor poate include aplicarea diferitelor instrumente, cum ar fi:

- lichidarca subdiviziunilor ncrcntabilc (care necesita mari cheltuieli generale, care nu pot fí acópente din activitáfile operafionale);

- vânzarea unor active, a unor secfii de producfie nemijlocit unor acfionari cointeresafi in crearea activitafilor proprii;

- vânzarea pachetului de acfiuni al íntreprinderii catre un investitor Tn scopul schimbârii définitive a profilului orientât spre o activitate econoinicá externa.

Restructurarea forfei de muncâ trebuie sa se desfaçoare în concordativa cu cerinfele noilor echipamente çi tehnologii, cu noile fonne de organizare çi condu-cere, cu noile mecanisme, metode çi instrumente utilízate in activitatea econoinicá.

Forfa de muncâ se caracterizeazâ prin dimensiunea cantitativ numericà, dar mai ales prin cea calitativ structurais, exprimatâ prin nivelul de instruire çi formare profesionalâ, potenfialul creativ çi inovafional, capacitatea de asimilare a noilor cunoçtinfe, starea de sânâtate.

în strânsâ legâturà cu restructurarea tehnico -economicâ, restructurarea forfei de muncâ urmâreçte adaptarea acesteia la noile cerinfe, atât din punct de vcderc calitativ cît çi cantitativ.

Restructurarea calitativâ a forfei de muncâ poate sa precede, sa insofeascâ sau sà urmeze procesul de transforman tehnico-economice propriu-zise.

Restructurarea calitativâ a forfei de muncà vizeazà în deosebi:

- modificarea continutului çi caracterului muncii,în sensul creçterii ponderii intelectualc a imincii çi amplificarii complexitâtii çi divcrsitàtii accstora;

- ridicarea calificârii profesionales tuturor categoriilor forfei de muncâ çi îndeosebi a cadrelor de conducere çi specialitate;

- reaçezâri în diviziunea inuncii pc grupe de profesii, meserii çi specialitàfi;

- schimbàri în structura forfei de muncà pe niveluri de calificare;

-aparifiadenoi profesii, meserii, specialitâfi çi disparifia unora tradifionale;

-reducerea ponderii muncitorilor în favoarea altor categorii de personal, în deosebi a celui de specialitate;

- creçterea mobilitâfii profesionale a forfei de muncâ;

- modificarea mentalitâfii çi comportamentului fortei de muncâ.

Generalizarea experienfei de restructurare a fârilor dezvoltate aratà cà

miçcarea de cooperare a fermierilor în aceste tari a càpàtat o ràspândire largâ datoritâ sustinerii permanente de câtre stat — finantarea de câtre guvern a unui çir de programe, creditarea avantajoasà çi impozitarea flexibilâ a gospodàriilor fâràneçti.

Economía de piafa contemporanà solicita forfa de muncà cu un nivel tôt mai înalt de pregâtire profesionalâ. Forfa de muncâ necesarà pentru dezvoltarea cconomici nationale este asigurata prin aclivitatca dcsfaçuratâ în domeniul învàfàmântului. Aceastà activitate formeazà tineretul pentru muncà çi viafà, îi dezvoltâ aptitudinile çi îl contureazá profesional çi moral, crescând astfel premisele necesare ca flecare generare sa realizeze noi paçi pe calea progresului economico - social çi a împlinirii fîintei umane, sa formeze o capacítate sporitâ de autoinstruire.

Este evidenteà omul define în prezentprin çtiîntâ mai multe posibilitâti de a se afirma ca flintà rafionalâ, creatoare. Toate acestea schimbâ atitudinea de formare a unei gândiri economice noí oríentate spre economía de piafa.

Evident cà în literatura economicà nationalà aceastà temâ de cercetare çtiinfificâ a început a fi studiatâ abia nu demult. Literatura de specialitate, consacratâ problemelor teoretice çi unor aspecte practice privind resursele umane, dezvàluie slab çi insuficient gama de problème socio-economice.

Analizând situatia curentâ din sectorul agroal¡mentar, trebuie sa tinem cont de impactul schimbàrilor interne çi externe aie statalitâfii moldoveneçti, schimbâri ce au générât aparifia unui mediu socio-economic nou. Motívele de bazâ ce caracterizeazà acest mediu çi afecteazâ în mod direct mersul reformei agrare sunt:

— capacitatea de cumpàrare scàzutâ a populafiei;

— accesul limitât la echipamentul çi serviciile agricole, din cauza monopolizàrii acestui sector;

— rate mari aie dobânzii la creditele agricole.

Tóate aceste caracteristici schimbá esencial structura relafiilor economice externe ale statului. Producía autohtonâ trece prin mai mul{i intermedian, ca, pânâ la urmá, sa fie realizatá ín forma bruta, neambalatñ, din care cauzá nu poate concura, uneori, nici pe piafa interna. Sistemul de achizifionare çi comercializare cu ridicata, care nu s-a schimbat esenfial în ultimul timp, a indepártat consumatorul final de producâtor in defavoarea ambilor.

Pentru a accéléra transforman le íncepute sunt necesare urmátoarele másuri:

Continuarea reformàrii gospodáriilor colective mari. Noile formafiuni trebuie sá fíe orientale spre obfínerea venitului ín condifiile de piafa ín baza proprietáfii prívate asupra pâmântului çi a altor mijloace de producfie.

Política structuralàa Guvernului trebuie sá aibá drept scop crearea unor íntreprinderi viabile. Trebuie operatá o intensificare a discipline! financiare, prin introducerca procedurii de l'aliment pentru intreprindcrile ncviabilc, care ímpovñreazá biigetnl statului. F.ste ncccsar de a gñsi mccanisme alternative çi posibilitáfi de reformare a întreprinderilor agricole, luând ca baza legislafia ín vigoare. Urmeazá sá fie stabilit un control adecvat asupra Legii privind limitarea activitáfii monopoliste çi dezvoltarea concurenfei.

Crearea piefei funciare. Reforma fundará a generat un pluralism real de forme organizatorico-juridico de administrare a proprictafií, scopul principal al transformanlor funciare fiind democratizarea ín continuare a relafiilor de piafa. Trebuie sá fie implementate mecanísmele economice care ar contribuí la sporirea responsabilitáfii propríetarilor de pâmânt çi vizavi de problema pástrárii fertilitáfii solului. Este necesará accelerarea procesului de acordare a documentelor ce atesta dreptul la proprietate a fáranilor asupra pâmântului, stabilirca termenilor limita çi a mecanismului de finalizare a accstci proceduri. Aceasta va fi posibil numai în cazul desfaçurârii unei campanii informative efective, referítoare la baza legislativa existentá ín sfera relafiilor funciare, a drepturilor çi obligafiunilor cetáfenilor. Este nevoie de a accéléra crearea infrastructurii piefei funciare çi de a introduce un sistem unie de ínregistrare a pâmântului çi palrimoniului.

Dezvoltarea relafiilor de piafa. Mediul prielníc pentru agrobusiness poate fi créât înlâturând amestecul continuu al funcfionarilor de diferite ranguri ín activitatea de gospodârire a agenfilor economici. Este nevoic de a extinde

autoadministrarea producátorilorde inârfuri, care se asociazâ în mod voluntar çi creeazàasociafii çi uniuni ce le apârà interesele. Trebuie de stabilit niçte relatii de piafa civilízate prin crearea unei refele municipale de piefe angros çi pentru realizarea produselor alimentare. O atenfie deosebitâ trebuie de acordat formârii sistemului de achizitionâri a producfiei agricole de la producàtorii mici çi mi jlocii.

Prelucrarea productiei agricole. Fàrà o industrie de prelucrare competitiva potenfialul agriculturii nu poate fi folosit la maximum. Trecerea de la monopolul de stat la cel privât ce a avut loc în procesul de privatizare nu poate fi recunoscutâ ca o decizie admisibilà. Atragerea investitorilor strâini este absolut necesarâ atât pentru reînnoirea tehnologiei întreprinderilor, cât çi pentru crearea unui mediu competitiv, perfec{ionarea managementului întreprinderilor restructurate.

Reforma sferei financiare çi atragerea capitalului trebuie de efectuat atât prin consolidarea institutiilor financiare existente, cât çi prin dezvoltarea altor noi. Este necesar de a crea o refea de instituai de creditare care vor functiona pe principiul societafilor, cooperativelor de creditare reciproce create de catre locuitorii rurali, ceea ce va da posibilitatea de a ieftini creditele, de a preîntâmpina scurgerea mijloacelor bâneçti în sfera neagricolà. Scopul final al dezvoltârii acestui sector trebuie sa fie crearea unei bânci a fáranilor.

Este necesarâ dezvoltarea unui sistem netradifional de creditare agricolâ de catre fírmele care furnizeazà resurse tàranilor sau celor care sunt antrenati în prelucrarea materiei prime. Condifiile de creditare favorabile vor deveni o clauzà importantâ de stabilire a legâturilor pe termen lung, de dezvoltare a proceselor de integrare agroindustrialâ.

Schimbarea structurilor de produc{ie, monopolul comerfului extern au contribuit la formarea principalelor competente decizionale aie unitâfilor agricole reglementate prin lege. în general ele sunt urmâtoarele:

- efectuarea studiilor de marketing;

- alegerea partenerilor çi încheierea contractelor;

- stabilirea refelei proprii de desfacere çi deservire;

- determinarea strategiei de dezvoltare çi a profilului activitâtii structurilor organizatorice proprii;

- adoptarea programelor de investifii;

- stabilirea bugetului pe venituri çi cheltuieli;

- stabilirea prefurilor çi tarifelor în funche de cerere çi oferta;

- repartizarea profitului obtinut;

- pâstrarea la dispozifie çi utilizarea sumelor în valutà obfinutà potrivit reglementàrilor în vigoare;

- formarea unei mentalitâti descliise câtre economía de piafa în rândul populafiei.

Pentru cunoaçterea realà acererii de mârfuri mijloacele de productie au o mare însemnàtate în studierea piefei, întrucât ele menfin echilibrul produc-fiei çi consumului productiv. Mârimea cererii poate fi prezentatà printr-o funcfie plurifactorialâ de urmâtoarea formula:

Qm —f(i¡, A E, Cp. ex), în care: Qm- reprezintâ cererea de mârfuri, mijloace de producfie;

q - consumul necesar activitáfii de producfie;

E- modalitàtile de exploatare, întretinere;

I - investidle ce urmeazà a fi angajate;

ex - necesitâtile exportului;

Cp - consumul populafiei.

Spécifié în proiectarea cererii de produse agricole este neuniformitatea distribuai spatiale referindu-se la o anumitâ localizare în diferite zone.

Política economicá urmàreçte crearea unei clase de mijloc inclusiv în agricultura, çi este necesar a se urmâri ca sprijinul acordat acestei clase de câtre stat sâ fie astfel dimensionatà încât sa le asigure prosperitatea, cel pufin proportional cu contribuya lor în consumul de alimente çi materii prime din economía nafionalà. Aceasta impune insà defïnirea a ceea ce trebuie sà reprezinte o gospodârie farâneascà viabilâ care sà existe aláturi de marea industrie çi sà meargà în pas eu dezvoltarea acesteia.

în funche de dimensiune, de destinafia produefiei ob{inute, de gradul de acoperire a autoconsumului, de veniturile bàneçti realizate consideràm utilà o astfel de clasificare a gospodàriilor:

a) gospodârie (ârâneascà de dimensiune mica;

b) gospodârie faràneascâ de tip comercial, cunoscutâ în literatura de specialitate ca ferma Jaraneasen viabilâ.

Gospodâriile astfel clasifícate se caracterizeazá prin:

a) gospodfuia \fuímeascá de dimensiuiic mica tepic/.iiUá u imitate de produefie agrícola care dispune de suprafeje de teren (sau efective de animale) alccñror recoltcpermit, in principal, satisfaccrca nevoilorde consum alimentar çi productiv (furajer) propriu, farà a avea in mod frecvent excedente pentru comercializare.

b) gospodâria {àràneascâ de tip comercial sau ferma fàrâneascâ viabilà, reprezintà o exploatafie dispunând de suprafete ce îi permit satisfacerea nevoilor de consum alimentar çi productiv (inclusiv furajer) çi, in acelaçi timp, sà-çi asigurc disponibilitàti de vânzarc, din carc sa obtinâ resurse bâncçti necesare pentru cumpârarea de mijloacetehnice de produefie (tractoare, maçini agricole, îngrâçâmintc chimice, erbicide etc.).

Abordarca acestor problème nccesitâ o mctodologie corcspunzâtoare în stare sa fina cont de particularitâ(ile gospoclâriilor târâneçti, tie d¡lercn{icrca lor in ce priveçte suprafafa, calitatea terenului, efcctivul de animale, de brate de muncâ çi capacitatea managerial a proprietarului.

Cea mai mare parte a angajafilor de la intreprinderile agricole (aproximativ 80 la sutà din cei intervievati) împârtàçeçte pàrerea câ pe parcursul ultimilor doi ani nivelul de trai a scàzut considerabil. Cercetârile efectúate ne demonstreazâcânumai 3 la sutà au indicatoameliorareanivelului de trai, in limp ce 12% considera câ situa(ia a rainas nescliimbatâ. Mai inult de jumâtate din intervievafii carean indicat o ameliorarea nivelului de trai pe parcursul ultimilor doi ani fac parte din numàrul familiilorcu venit mare, 50 la sutà din fermierii privafi care au pàrâsit structurile colective considerâ cà situafia s-a schimbat spre bine çi 20% au relatat cà nu s-au produs schimbàri. Cât priveçte dezvoltarea de mai departe, pàrerile nu sunt din cele pesimiste çi indica o mare diversitate. Aproape 1/3 din intervievafi açteaptà o înràutâtire a situatiei materiale a familiilor lor în urmàtorii doi-trei ani, mai putin de 15% cred câ nivelul de trai se va îmbunàtâti. O bunà parte a intervieva(ilor n-au nici o pârere (22 %), çi mai miil(i cred câ situa(ia lor va ràmâne nescliimbatâ (33 %). Angajafii din sfera ruralâ eu venituri mai mari au fost mai optimiçti decât cei eu venituri mai mici.

Angajatii din scctorul ngrar considera unamm câ cea mai hunâ cnlc de

asanare a nivclului de irai este majorarea salariilor care ar putea sa asigure satisfacerea necesitâtilor familiei. în pofida faptului eà loturile auxiliare contribuie în mare parte la venitul familial, numai 35 la sutà din intervievafi au menfionat câ márirea suprafe(ei loturilor auxiliare va améliora nivelul de trai. Aceasta, probabil, se întâmplà din cauza cà deja astâzi angajafii rurali cheltuiesc 5-6 ore pe zi la prelucrarea loturilor auxiliare çi îçi exprima îngrijorarea cà nu vor fi în stare sa cultive loturi mai mari. A doua variabilà dupa importanfâ este de ordin macroeconomic: 72 la sutà din intervievafi cred cà stabilitatea economicà în societate ar putea influcn{a pozitiv situaba lor personalâ.

Asumând în ansamblu aceste expuneri, putem totaliza câ: reforma agrarà ca strategie principalà se înfëptuieçte pe baza formârii asociafiilor pe ac{iuni, întreprinderilor mici, mijlocii çi mari çi pe bazxi armonizarii acestora în sectorul agrar, înfaptuind:

- elaborarea çi traducerea în viafâ a metodelor economico-organizatorice de aplicare a legislafiei privind privatizarea fondului funciar;

- finalizárea procesului de perfeccionare jurídica a drepturilor fâranilor la cota de pâmânt çi cea valoricâ;

- organizarea controlului privind folosirea rafionalà a pâmântului;

- aplicarea pe larg a arendei terenurilor;

- deinonopolizarca economici çi diversificaren formelor de proprietate çi de organizare a produefiei;

- susfinerea investitiilor de stat çi stràine îndreptate în tehnologiile eu potcn{ial çtiin(ific în ramurile industriel alimentare;

- dezvoltarea acceleratà a industriel de prclucrare a matériel prime, colectârilor, transportât, pàstràrii çi desfacerii produefiei finite;

- îmbunatàtirea infrastructurii productiei, a piefei de desfacere çi stimularea dezvoltàrii ei ca parte componentá a reformei economice;

- crearea unui sistem de protectie a intereselor nationale în planul utilizârii creatiei tehnice, tehnologice çi çtiintifice;

- perfectionarea sistemelor de creditare a agriculturii;

- solu{ionarea problcmclor sociale aie salului, inclusiv angajarea în sectorul neagrar a forfei de muncâ rurale de prisos.

Piafa muncii în república este afectatâ çi de alte fenomene, ce frâneazà echilibrarea ei. Din cadrai celor niai influente vom nienfiona raporturile de drept ín domeniul muncii çi relafiilor de inuncá, disproporfiile dintre nivelul profesional existent çi al pregâtirii profesionale a personalului çi cerinfele piefei libere, dezechilibrul dintre necesitadle omului çi posibilitâfile satisfacerii lor.

Gencralizând situafia de pe piafa muncii din República Moldova putem distinge câteva trâsàturi mai importante, specifice etapei de tranzifie:

- piafa muncii este ín faza formárii sale, mecanismele de reglare ale accstcia acfioncaza slab;

- are o structura neomogenà, multinivelará, caracterizatà prin prezenta piefei bine structurate çi celei slab conturate, piefei fórmale, çi neformale, piefei descliise çi latente, totodatáse cvidcnfiazñ lcndinfn extindcrii ariei de piafa, ieçitâ de sub control;

- piafa muncii se dcoscbeçte printr-un dinainism putcrnic, urmat de schimbñri cscnfialccantitativ-calitative (aparifia çi intensificaren concurcntei luptei pentru locul de muncá etc.);

- se atesta dezechilibrul dintre piafa muncii, ca sursa de acoperire a necesarului de resurse umane çi celelalte tipuri de piafâ, ce çi-au lacut aparifia ín economía de tranzifie ca consumatoare a acestor resurse.

Ín baza conceptelor teoretice çi practice de subvenfionare de catre stat a agriculturii republicii s-a constatai eficienfa ei joasà. Prin urmare, este necesará utilizarea rafionalá a potcnfialului uman din sectorul agroalimentar.

Analiza structuralà a populafiei ne demonstreazâ cà 54% revine populafíei rurale, inr 56% din populafie este apta de muncá. ínamil l998oeupa(ia populafiei ín ramurilcsectorului agraral Republicii a constituit 48,8%. Açadar, pon-derea populafiei în structura economieí nafionale revine celeí rurale, adicá forfa de muncá în ansamblu este recrutatá din sectorul rural e lucru tírese pentru República Moldova. Este necesarde accentuai câ pentru agricultura un lucru fíresc este çi munca sezonierá, unde lucrátorii sunt ocupafi pe deplin ín lunile de vará-toamnñ, apoi accasta intcnsivitate seade íncct çi spre lunile de iarná apare çomajul. Gospodàriile fàràiieçti care se ocupâ de creçterea animalelor, legumclor ín serc, de pregñtirea solului çi de alte genuri de activitate cer multe brafe de muncá. Dar oríce ocupatie este strâns legatâ de remunerare atât în bani

cât çi în naturä. Trebuie de men{ionat cà indexul de prefuri influenteazâ çi pozitiv çi negativ asupra inflafiei lunare a salariului lucrätorilor din sectorul agrar.

Spafiul rural al Moldovei, considérât ca un ansamblu de teritorii, populatii localitäti, agcnÇi economici, structura socialä, cultura,traditii, obiceiuri prezintâ o serie de caracteristici de o deosebitä complexitate economicä, demograficä çi socio-culturalä.

în cadrul raporturilor rural-urban, o importanfä deosebitä o prezintâ açezârile umane în mediul rural çi urban çi funcfiile economice, sociale çi culturale, pe care acestea le au.

în prezent 54,2% din populafia Moldovei locuieçte în mediul rural, în 816 sate, çi 46,8% în mediul urban, dintre care 40 de localitàti au caracter mixt — orâçcle-satc. In teoria economicä se apreciazä cä nivelul ocupatiei fortei de muncä depinde în bunä parte de:

— nivelul ccrerii interne de produsc;

— raportul export-import;

— nivelul productiei, çi respectiv al ofertci de bunuri;

— raportul repartitiei dintre consum çi investifii;

— dimensiunea, volumul, structura çi eficienta capitalului çi a muncii;

— nivelul costurilor çi al veniturilor;

— rata dobânzilor çi cursul dé schimb;

— inflate.

Niveluloptim al ocupärii fortei de muncä este asigurat nu numai de elemcntcle ce {in strict de zona cconomicului, dar çi de elementelc de ordin social, regional, geograflc, psihologic, toate acestea privite în evolufiile lor corelate.

Eficienfa ocupärii, ce are ca obiectiv principal stimularea creärii de noi locuri de muncä çi echilibrul economic çi social al ocupärii çi veniturilor, reprezintä concomitent - în mäsura valabilä - o clieie menitä sä orienteze politica micro- çi macrocconomicâ, nationals çi tcritorialâ, globalä, sectoralä çi de ramurä. Intereseazä totalul populafiei çi fiecare individ, ansamblul resurselor de muncä, dar çi segmentele demografice çi demoeconomice aie acestora, structura pe vârste çi sex, dar çi cea pe meserii çi profesii.

Cum am mentionat in multe cazuri în mare concordantä eu aceste

fenomene se afla integrarea çi apoi adaptarea forfei de muncä care nemijlocit este însofitâ de sistemul educafional, formarea profesionalä çi de cerinfele de moment aie sistemului tehnico -productiv. Ultimul (sistemul productiv) ca ansamblu al instrumentelor publice pe piafa muncii pentru realizarea obiectivelor privind problemele economice de ocupare, se manifesta sub doua forme: active çi pasive.

Cele pasive ce pornesc de la un nivel de ocupare ce se considera dat, cautä solufii pentru valorificarea surplusului resurselor de muncä, ele folosind instruméntele liberale, inspírate de "Teoria Keynesistä" incompleta dar care nu frâneazâ niçte momente esenfiale:

— salariul - prêt al muncii - este prea mare, insuficient adaptat conditiilor picfei. In consccinlà, costul prca marc al for|ci de mvincà devine sursa de blocare a finanfärii piefei muncii;

— diferenfele relative de salarii (in plan sectoral, profesional, teritorial) sunt prea mici, nu încurajeazâ çi nu sustin mobilitatea fortei de muncä, motivafia muncii;

— mobilitatea redusä a fortei de muncä - devine factor de blocare a ajustärilor structurale;

— costurile nesalariate, excesiv de mari, care conduc la creçterea nivelului çomajului;

— sistemele de proteefie socialä, ca çi negocíenle salariale, constituie tot atâtea bariere in calea "mobilitäfii" salariului minim, îngreunând practic proceseledeeliberareapietei muncii în funefiede evolutia economiei muncii çi eficienfei ei...

Suntrecunoscute caobiective specifice aie politicii ocupärii urmàtoarele:

— asigurarea locurilor de muncä cantitativ çi structural, corespunzätor cerinfelor profesional-teritoriale, teritorial-sectorale, care sä permita includerea nivelului ocupärii în parametrii funcfionali ai sistemului productiv;

— flexibilitatea piefei muncii, prin crearea conditiilor institufionale, legislative çi relationale capabile sa promoveze realizarea çi adeevarea niecanismelor de ajustare çi a structurilor adaptive pe pia(a muncii;

— integrarea çi adaptarea pregätirii forfei de muncä, a sistemului de învâtâmântîn general la cerintelemacroeconomiceale piefei muncii; precum

çi promovarea institufiilor flexibile de salarizare, apte sà asigure circumscrierea cererii de forfà de muncà dinamicii çi nevoilor sistemului économie.

Factorii care cer çi favorizeazá piafa muncii sunt eu mult mai numeroçi, ei aducând eu sine arguméntele credibile aie promovàrii çi dezvoltârii acestui procès economic.

Aceçti factori, in proporfii diferite, se întâlnesc in orice économie:

— procesul de internacionalizare a economiilor çi piefelor, eu efecte directe asupra structur/lor de producÇie, expunerea economiilor çi piefelor, eu efecte directe asupra structurilor de produefie, expunerea economiilor nationale concurenfei deschise, fluctuatiei ratei de schimb, stabilitâfii, relafiilor de piatâ....

— progresul tehnologic, inclusiv cel organizafional, ce se impune în planul resurselor umane prin anticipare, plasticitate a structurilor ocupafionale, restructurâri aie sistemului educafional-profesional çi de calificare; mutafii în plan teritorial, sectorial în unele cazuri în interiorul întreprinderilor;

— variafiiie mediului economic din interiorul çi din exteriorul întreprinderii, care amplificând incertitudinile piefei, produc mutafii eu diferite grade de intensitate pe tóate piefele, dar mai cu seamá pe cea a bunurilor de capital, a celor de consum çi a serviciilor, ca çi pe cea financiará.

Contradicfiile, capcanele amplasate la frontiera dintre dimensiunea economicâ çi cea socialà a piefei muncii sunt mai puternice într-o économie în care costurile sociale aie ocupârii nu sunt instruméntate de proteefie socialà deosebit de avantajoase.

Relafiile - cheie, care determina tipul formafiunii social - economice, sunt relafiile de proprietate, care constituie o catégorie economicâ complexa çi poate fi exprimatà prin trei componente:

— obiectul proprietâfii — bunurile tehnico - materiale çi rezultatele procesului de produefie (mijloacele de produefie çi produefia obfinutà) precum çi actívele nemateriale. In procesul stabilirii obiectului proprietâfii se determina ce çi cum este însuçit de catre produeâtor;

— subiectul proprietáfii determina confinutul economic al proprietâfii, care constituie sistemul de relafii economice dintre oameni în procesul de produefie, distribuiré, schimb de consum, ce caracterizeazâ însuçirea obiectelor proprietàfii çi dà ràspuns la întrebarea cine çi cum însuçeçte proprietatea;

— forma jurídica, de drept, a sistcinului de rclafii dintre oameni (subicetii cconomici proprietarii priva(i) referitor la obicctclc proprictâtii.

In orice procès de produc(ie participa doua tipuri de muncâ: munca vie çi munca materializatâ deja, adicà munca întruchipatâ în mijloacele de productie. în esenfa sa concepta dezvoltârii fortelor de produefie ?i interac{iunii elementelor lor este adeevatà etapei de tranzi(ie spre economía de pia(â unde sunt recunoscute ambele tipuri de muncâ çi estímate economic. Forja de muncâ a lucràtorului, contopindu-se eu mij loacele de productie, obtine un efect ca rezultat al organizârii çi activitafii exploatatiei agricole familiale ori individúale, sau în cadrul societâ{ilor eu capital privât, unde proprietarii mijloacelor de produefie suntconcomitent çi lucrâtorii loractivi.

Tabelul 1

Evolutia reorganizara gospodùri 'ilor agricole în República Moldava'1

Forma organizafioml —juruhcà la 1 iirnuimi' (wniùfi)

199-1 1995 1996 1997 1998 1999

Intreprindcri de Slat 358 281 114 III 109 107

Intreprindcri intcrRospodârcçli 44 37 19 14 14 16

Colhozuri 535 438 395 278 155 120

Societä(i pe ac(iuni 36 80 132 205 231 227

Societä(i cu räspundere limitatä 58 6 II 14 35 44

Cooperative de pioduc|ie 05 131 225 453 5 09 572

Asociufii de gospodäril (äräncsli 7 <>7 152 325 302 229

Gospodärii (äiänesti (de formier) înregisluitc 3058 1395K 16064 41228 66772 80165

Total 4405 15140 17351 42843 68325 81571

'' Dátele Departaincntului de statistics al Rcpiiblicii Moldova.

Anal iza datelor din tabclul 1 ne demonstrcazâ existera unui procès activ al reorganizàrii çi creârii gospodâriilor agricole noi, în cadrul câruia se produce pulverizarea proprietâ{ii funciare. La evidenjierea rolului proprietâtii în formarea çi dezvoltarea relatiilor economice este necesar sä ne dâm seama de laturile puternice çi slabe aie fiecârei forme de proprietate. întreprinderile de stat au o tendinjä de reducere bruscà a numârului lor, deoarece în conditiile proprietâtii de stat subicctul însuçirii produsului este statu 1, carc, în persoana organelor sale de conducere, determina în mod centralizat fórmele çi metodele de producere çi distribuiré a productiei.

Ritmul de dezvoltare a economiei nationale, schimburile în structura ci pe ramuri çi genuri de produse agricole sunt condiciónate de potentialul intern al

economiei complexului agroindustrial çi de nivelul de corelare dintre fondul de acumulare çi eel de consum. Metodele de analiza ce s-au dezvoltat pe baza studierii multisectoriale (intràri-ieçiri) au câpâtat o aplicabilitate generala la tratarea celor mai diverse problème din économie ca: descrierea, analiza çi sinteza sistemelor de produefie liniare, analiza monográfica çi diagnosticul economic.

Schema 2

Sistemul de indicator i în analiza potentialiilui de productie agrícola

Poten(ialul de resurse a întreprinderii (pâmântul, resursele materiale, resursele umane, capitalul fix, progresul tehnico-?tiin(ific

Tclmica, Ichnologia, organizaren produced, sistema de gospodñrirc diipS forma de proprietatc, hSrtilc tclinolofiicc

:

Termcnele de realizare a productiei Suprafa(a semSnatS cu culturi, efcctivul de vite (pasüri) Cheltuieli de producjie pe elemente — la 1 ha, 1 ar pe cap de animal

calitatea produced

Prc(ul de realizare a produc(iei_

Câçtigul de la vânzûrile prodiicjici

Volumul çi structura productiei globale

Volumul çi structura producjiei realízate

Cheltuielile totale de _produc(ie_

BENEFICIUL produc(iei agricole

Roada medie de pe un ha, productivitatea

Prctul de cost al productiei

Rentabilitatea produc(iei agricole

Este ímbucurátor cá ponderea gospodáriilor tárane§ti ín producía agrícola continua sá creascá. Aladar, in anuí 1997 acest tip de gospodárii au recoltat 13% de struguri, 11% de cereale §i leguminoase (boabe), 11% de floarea soarelui, 19% de fructe, 6% de legume din tota luí pe República Moldova. Estimarea valoricá a acestor produse aratá cá gospodáriilor táráne§ti le revin 8%, gospodáriilor individúale a populatiei - 44% intreprinderilor agricole publice (ob?te?ti) - 4,8%-

ínregistrarea de catre stat a gospodáriilor táráne§ti cárora li s-au atribuit

sectoare de teren în proprietatea privatâ, ditera considerabil. Astfel de gospodürii fâràncçtiau fost ínrcgislrate: ín raionul Teleneçti— 91%, Orliei çi Vulcàneçti — câte 85%, pe când în raioanele Dubâsari — 18%, Ocnita — 17%, Leova çi Soroca — câte 16%, Càlâraçi — 5%, çi Càuçeni — 3%.

Trebuie de menfionat, câ concomitent eu organizarea gospodâriilor fàràneçti dectirge çi procesul de integrare al acestora în asociafiilc de gospodârii fàràneçti— definâtoare de terenuri. Suntînfiinfate 124 asociafii de gospodârii fàràneçti de deservire. în medie o asociale de gospodârii fàràneçti deserveçte peste 200 ha de terenuri agricole.

Analiza efectuatà ne deinonstrcazá cá la flecare din modelele noi de tractoare çi maçini agricole se remarca o inovafie tehnicà, concretizatà în niicçorarca grcutâfii pe imitatca de putere utilâ, ridicarea pcrrormanfclor çi nu în ultimul rând, confortul operatorului. Dátele acestei ipoteze la astfel de dimensiuni solicita o separare a fortei de muncà dupa locul de folosire a acesteia. în primul rând, trebuie evidenfiatà creçterea vifei de vie çi producerea strugurilor, creçterea frunzelor de tutun, producerea legumelor, creçterea animalelor care utilizeazâ foarte multa muncà manualà. Reducerca cheltuielilor de muncâ este o problema care trebuie minufios examinatâ.

Condifiiie noi de activitate permite tranzifia de la tratarea personalitâtii în staticà eu accent pc aptitudini de muncà, la cea în dinamicà, ccca cc este în prezent actual çi important atât sub aspect metodologic, cît çi sub aspectul solufionârii problemelor aplicative. Necesitatea ei rezidà în faptul, cà în procesul managerial resurscle umanc trebuie conccputc nu ca o constants, ci ca un component atlat în continua evolufie eu contributii directe asupra succesului activitâfii întreprinderii.

Componentele procesului de pregâtire profesionalâ sunt: formarea çi perfeefionarea profesionalâ.

Stabilirea imui prograin eficient de pregâtire presupune cunoaçlerea unieâ a activitâfii çi a realizârilor persoanelorcare lucreazâ în acel domeniu. Motívele pregàtirii profesionale pot fi constituée din perfeefionarea capacitàfii de rezolvare a problemelor, executarea unor lucràri specifice, rezolvarea unor problème noi; îmbunàtàfirea capacitàfii de comunicare, pregâtirea unor schimbâri.

In perspectiva, obfinerea iiiuii loc de muncâ necesita o strategic bine

precizatä. Orice om ar avea §ansa sä ocupe un post numai dacá va putea demonstra cä are pregätirea, calitäfile §i abilitáfile necesare. Pentru a putea face o cit mai buná oferta personalä, flecare individ trebuie sä §tie sä punä ín evidenfä cít mai bine, cuno§tin{eIe calitáfile pe care le posedä, sä-§i elaboreze strategii proprii care sä fie competitive.

Metodología pregätirii, perfec{ionärii §i gestionärii resurselor umane din cadrul sectorului agroalimentar are in vedere planificarea resurselor umane, recrutarea ?i selecta personalului, evaluarea performanfei individúale, motivarea §i salarizarea personalului, pregätirea §i perfec{ionarea, comunicarea §i relafiile interpersonale.

De ränd cu aceasta, se pune scopul de a modifica radical mentalitatea oamenilor care activeazä Tn relafiile de piafä, de schimbat comportamentul economic agrar, de perfecfionat atitudinea resurselor umane fafä de pämänt ca mijloc principal de producere a bunurilor materiale.

Toate acestea au contribuit la determinarea factorilor principali care au creat dificulta^ $i Tn asigurarea cu pensii §i carc sunt urmätorii:

— reducerea incasärii de mijloace financiare in Fondul Social, ceea ce a condifionat refinerea pläfii pensiilor §i a altor pläfi sociale;

— scäderea nivelului de asigurare cu pensii §i cu alte pläfi sociale;

— cre§terea presiunii asupra populafiei economic active la asigurarea pläfilor sociale. Calculul analitic demonstreazä cä in viitor aceastä situajie se va inräutäfi in legäturä cu starea demograficä nefavorabilä pronosticatä;

— cotele inalte ale defalcärilor pentru asiguräri sociale, fapt care nu contribuie la cre§terea producfiei, creeazä un egalitarism la efectuarea defalcärilor §i nu stimuleazä värsarea mijloacelor bäne?ti, creänd un dezechilibru la determinarea cotclor care se acliitä de eätre patroni §i salariati;

— cheltuielile indirecte inalte implicate de asigurarea socialä;

— repartizarea nerafionalä de mijloace, fapt care nu permite orientarea cantitäfii Ior suficiente spre asigurarea socialäapäturilorvulnerabile ale populatiei;

— caracterul contradictoriu al legislafiei privind asigurarea cu pensii;

— ineficienfa sistemului de administrare a asistenjei sociale.

De ränd cu ace§tea, mai sunt §i alfi factori precum neefectuarea sistematicä a pläfilor de cätre agenfii economici care influenteazä negativ situaba financiará

a sistemiiliii de asigtirare cu pensii. Analiza lie demonslreaza o creyere vaditñ a datoriilor agentiloreconomici fata dc Fondul Social. Cauzcle carc an condus la o astfel de situatie se explica prin ineficienta sistemului fiscal, reducerea personalului din economia nalionnla, evaziunile Cisca le, reiluccrea cotei salariului din structural veniturilor populatiei, cotele Tnalle ale defalcator pentru asigurari sociale.

Tabelul 2

Característica resnrselor umane óptate pentru pensii ale Republicii Moldova.'

Unitutea A nut

In (lice!a tie ------- -------- -------

mñsurñ 1996 1997 1998

Componenta numericfi a populn(iei mii pers. 4334,4 4320,0 4304,7

Persoane oeupate in economia nationals mii pers. 1673,0 1660,0 1646,0

Beneficiarii de pensii $i indemniza|ii mii pers. 750,6 754,7 757,0

Benetlciarii de pensii pentru limita de varstS nut pers. 562,9 562,7 560,4

Marimca medie a salariului (M.M.S.) lei 143,2 187,6 2 19,8

Miirimea niedie a pensiei (M.M.I\) lei 143,2 1X7,6 2 iy,K

Niveltil mediu anual al inllntici % 23.« 15,1 1 1,0

Bugetul minim de consum (B.M.C.) lei 310,6 387,8 440,0

Ruporlul dintre component numerica a pensionarilor cea a

populajiei % 17,3 ■ 7,5 17,6

Picsiunea asupra unui luciillorla asigtiraiea plii(ilor souale inn peis. 2,23 2,2 2,17

Raporttil dintre M.M.R M.M.S. % 44,9 41,9 37,7

Raportul dintre M.M.P. B.M.C. % 20,7 20,3 18,8

' Calculat 5¡ evidentiat dupü dátele Departamcntului de StatisticS

Analiza tabelei ne demonstreazñ o tendintñ dc scádere a populatiei ín genere pe República, §i Tn acela$i tiinp §i o scádere a efectivului de persoane ocúpate ín economia nationala, ínregistrándu-se concomitent o creyere a ponderii pcnsionarilorín raport cu numárul populatiei. Mai crc^tc prcsiunca asupra populatiei economic active la asigurarea plfitilor sociale.

Apreciind ín ansamblu situatia pensionarilor, a populatiei, apare necesitatea reformei sistemului de asigurare cu pensii, care urmáre§te principalele scopuri:

— asigurarca unui spijin material adecvat la bñtráncte, ín cazul pierderii capacitatii de muncá sau a sustinatorului, pentru intreaga populatie, ceea cc

înseamnâ cä, dupä reforma, majoritatea cetätenilor, la atingerea vârstei de pensionare, vor avea un venit al îmbinârii pensiei de stat eu pensia privatä;

— asigurarea respeetârii principiului echitâtii sociale, ccea ce înseamnâ cä majoritatea cetäfenilor vor beneficia de pensii în dependenfä de aportul lor la sistemul de pensii, acesta urmärind sä fie transparent çi accesibil tuturor;

— asigurarea uiuii sistcm financiar ecliilibrat çi rcspcctarea disciplinci financiare, ceea ce înseamnâ cä tóate plâtile din sistemul de asigurare cu pensii vor fi efectúate la timp;

— crearea unui sistem de asigurare cu pensii convenabil tuturor generatiilor, ceea ce înseamnâ cä sistemul propus va avea la bazá un nivel realdepláfi.

Conceptul de protectie socialä a fost, pentru prima datä, introdus de catre J.K. Galbraitli çi dcfmeçte política de protcjarc a tuturor catcgoriilor defavorizate ale populatiei, prin màsuri, ce urmäresc alíniereaacestorcategorii la un nivel de trai decent. J.K. Galbraith considera drept cea mai urgentä mäsurä "prevederea dreptului celor care nu-çi pot gäsi un loe de muncä dupä dorintä çi capacitäfi, de a avea un venit garantat sau alternativ".

Pentru färile dezvoltate, prcocupärile în accastä directe reprezintä o componentä importantä çi un obiectiv constant al politicilor guvernamentale çi parlamentare.

Protecfia socialä, în sens larg, se refera la ansamblul de mäsuri care conduc la apärarea indivizilor în fafa riscurilor de naturä economicä, socialä, comportamentalä. In sens restrâns, protectia socialä se circumscrie la ansamblul de preocupâri çi mäsuri luate pentru institufiile publice orientate spre siguranta existenfei. Protecfia socialä în sensurile arätate cuprinde:

a) un ansamblu de mäsuri (servicii, prestafii baneçti, prestatii fiscale) concretizat în venituri obfinutede populatie prin redistribuiré;

b) mäsuri de revalorizare (actualizare) prin care sunt contractate efectele inflatiei (de regula prin indexare)çi/sau discrepan tele ce pot aparea între categorii de venituri. Realitatea economico-socialä din târile cu économie de piafa pune în evidentä faptul cä mecanismul piefei în totalitatea sa nu poate sä mentinä, de la sine, un echilibru corespunzätor între cererea çi oferta de fortä de muncä, neputând asigura locuri de muncä suficiente §i nici un sistem de protejare acceptabil.

FonduI necesar penlru plata ajutorului de çomaj, a aloca(iei de sprijin, preeum çi pentru califiearea çi reealificarea çomerilor se constituie din urmâtoarele surse:

a) o cota de 5% aplicatñ fondului de salarii, realizat lunar, ín valoare bruta, de persoanele juridice çi fizice, inclusiv cele stráine eare angajeazá personal, precum çi din veniturile realízate de persoanele fizice §i juridice care sunt autorízate sa presteze o actívitate individúala çi de asociatiílc familiale;

b)o contributiede 1% din salarial de baza lunar brut, plàtitâ de salariafi;

c) o contribute de 1% din vcnitul lunar brut ob(inut din munca prestatá de membrii cooperativei;

d) o subvenfie de la bugetul de stat pentru completarea fondurilor ín situatia in care celelalte surse nu acoperâ plátile datorate.

Administrarea prestafiilor de protectie a çomerilor se realizeazâ de Ministerul Muncii, Protecfiei Sociale çi Familiei cu ajutorul oficiilor locale din tóate jude(ele târii.

Este cunoscut faptul câîn prezent agricultura este o ramurá cu un consum sporit de energie. De aceea ín cond¡{iile aprofundárii crizei energetice, creçterii preturilor la combustibil, la materia prima energeticà, la îngrâçâminte çi alte preparate chimice, economisirea çi utilizarca ratónala a energiei capñta o importante primordialà. Cu acest scop se vor deslaçura mai pe larg cercetárile índreptate spre elaborarea metodelor de reducere a numárului de operatiuni agrotehnice, deîmbunâtâtire a sistemului de perfectionare a cadrelor agricole conform cerinjelor economiei de piafa.

Uniunea Europeanà acordà fermierilor ce se angajeazâ sa practice sisteme biologice, subventii çi ajutoare înlrucât randameiitele la hectar çi sporurile ín greutate a animalelor crescute natural sunt mai mici. Tot la fel ar trebui sa se procedeze çi la noi, acordându-se subvenfii çi crédité accesibile pentru înfiintarea unor mici crescatorii, pentru cumpárarea materialului genetic, materialelor de constructie. utilajelor çi instalafiilor de biogaz necesare. De asemenea. este necesar sà fie fácilitat accesul fermelor táránesti la creditele externe de sprijin pentru agricultura, mediu, zone defavorizante. Informatia despre accste crédité potenfialc nu ajunge la benefician.

Fornind de la baza eficientei economice care este munca, prin intermediul

cárcia se produc valori de întrebiiin(arc sau cconomie de timp, argumcntând conceptul teoretic al eficientei economice putem constata cà sporirea eficientei economice este îndreptatà spre asigurarea bunâstàrii membrilor societâfii. Ele reflecta reiaÇiile de cerere çi oferta çi stau la baza relatiilor de pia(à. Eficienta economicà este o catégorie care cuprinde mai multe laturi aie eficientei economice in ansamblu. Eficienta potentialului uman este determinatà de factorii directi çi indirect» çi ocupâ un loc important în activitatea resurselor umane. Oamenii au simtit permanent nevoia sà-çi evalueze munca depusà prin intermediul rezultatelor ob(inute, sà-çi compare eforturile eu efectele, çi, plecând de aici, sa incerce sa adopte cele mai oportune màsuri de sporire a rezultatelor. Scopul principal al potentialului tunan consta în transformarea resurselor în bunuri çi servicii destínate consumului curent sau viitor.

Eficienta economicà exprima o reflecte a raportului dintre ansamblul efccteior unité çi ansamblul cheltuielilor efectúate pentru objinerea lor în cadrul unui anurnit procès sau sistem economic.

Eficienfa economicà a unitâtilor economice se manifesta ca o catégorie economicà exprimatâ printr-un çir de indicatori. Sistemul de indicatori al eficientei este necesar sa se refere la productivitatea muncii, ca o calitate a piodiicfiei, la costurile de produclie çi rciUabilitute. Eficienla conduccrii ca parte integratà a eficientei economico-sociale se reflecta în rezultatele obtinute în activitàtile conduse la nivclul unor indicatori economico-financiari. De calitatea conduccrii depinde calitatea çi cficacitatea activitâtilor microeco-nomice.

Cerinjele normative se concentreazà asupra unor aspecte cum ar fi:

— modul de raportare directâ la colaborator, în calitatea lui de sistem de personalitate;

— mijloace psiho-sociale de câçtigare a adeziunii colaboratorilor;

— principiile de delegare a atribu{iilor çi competenfelor decizionale;

— fórmele optime de stimulare a participârii efective la decizie a unui numàr tôt mai mare de angajati;

— mijloacele impuse de exigenjele instruirii prolesionale a angajafilor, a pregàtirii lor complexe.

Fiecare dintre aceste aspecte aie stilului de management sunt sustinute

çi ele de càtre un çir de reguli ciar definite, únele dintre ele devenind norme çi principii, contribuind ín mod direct la desfâçurarea unei activitàti de conducere eficientâ.

Tratarca mai amplâ a problematicii cficien|ei economice evidenjiazá o muidme de variabile eu actiune favorizantâ ori scâzâtoare asupra nivelului sàu, a càror cunoaçtere poate înlesni adoptarea celor mai adeevate mâsuri de sporire a efectelor. Açadar, efectele economice a diferitor unitâti se manifesta ca o catégorie economicà operants exprimatâ printr-un çir de indicatori. Sistemul de indicatori ai eficienfei este necesar sà se refere la productivitatea muncii, calitatea productiei, costurile de productie çi rehabilitate.

Eficientâ conducen i, ca parte integrantàa eficientei economico-sociale, se refera la rezultatele obfinute în activitàtile conduse, se reflecta în nivelul unor indicatori economico-financiari.

Schema.?. ComponcnícJc ejlcieiifei cconomicc u îiilivjjrindcrU

Orientarea factorului uman spre relatiile coerente acceptabile, prin respec-tarea preceptelor çtiintei economice, fie chiar çi pentru o perioadà scurtâ de timp, presupun un demers complex, care implica mai întâi de toate rezolvarea unor problème legate de studierea cererii de fortà de muncâ, de cunoaçtere a principalelor surse de alimentare a çomajului, càutarca câilor çi modalitâtilor specifice formàrii profesionale etc.

Eficienja economicà se ei'ectueazâ pe baza atât a indicatorilor medii cât çi marginali ce prevede urmâtoarele scopuri: aprecierea modificârii în dinamicà a indicatorilor; analiza corelafiei dintrc indicatorii productivitâtii muncii medii çi marginali; determinarea consecinfelor economice a productivitâtii muncii în modificarea indicatorilor economici a întreprinderii.

Cercetârile çtiinfifice evidenfiazà permanent influença deosebitâ pe care o are starea sânâtàtii personalului angajat asupra potenfialului sàu de muncà, respectiv asupra performanfelor cúrente. Uzura fireascâ a funcfiilor organice, cum sunt forja fizicâ, viteza de miçcare, timpul de reac(ie çi memoria pe termen scurt, în mod paradoxal nu influen{eazà nivelul performanfelor. Astfel, în timp apar noi calitàfi datorità acumulârii de experienfâ care compenseazà sau chiar supracompenseazâdeclinul funcfiilor organice. Spre exemplu, evaluarea mai corectà a informa^ilor, minimizarea riscurilor, lógica mai strânsà a comportamentului, minutiozitatea în execufia lucràrilor, experienfa în evitarea conflictelor, cunoaçterea surselor de documentare, relajii exterioare.

Pe parcursul carierei resursa umanâ întâlneçte doua perioade profesionale. Pînà lajumàtatea carierei exista un progres continuu de acumulâri profesionale carc asigurâ cficicn(a în activitate çi crcçtcrca productivitâtii muncii.

în partea a doua a carierei se manifesta un regres treptat çi continuu în performanfele cúrente, care este legatà de reducerea considerabilâ a perspectivelor de afirmare în viitor.

Aspectele prezentate demonstreazâ cà gospodària agrícola ra{ionalâ în care, pe mâsura posibilitafilor îçi aduc aportul persoanele în vârstâ conduce la sporirea eficien{ei în general prin noi valori create.

CONCLUZII

Orice sistem economic funcfioneazà pe baza unor reguli care defínese actività-file acceptate de societate la un moment dat. O piata eficientà nu este obligatoriu çi echitabilà. Chiar în conditiile unei pie{e perfecte pot exista grupuri de indivizi cu venituri foarte mici sau foarte mari pentru a putea forma un întreg social.

Iatâ de ce orientarea resurselor umane spre utilizarea lor eficientà în relatiile economice de piata are o însemnatate primordiala pentru actúala etapâ de ieçire a economiei din eriza.

1. Pe parcursul anilor 1990-1999, care au fàcut obiectul de studiu, se pot identifica douà perioade distincte din unghiul de analizâ pe care ni 1-am propus: prima a avut un caracter reparatoriu, în sensul cà s-a revenit la màsuràri anuíate în timpul regimului totalitar (cu supralicitàrile électorale de rigoare) çi, a doua, a fost marcatà de încercàri repetate de a se stàvili extinderea sâràciei.

Efectul global a constat, însâ, în pofida celor mai bune intentii în degradarea continua a condifiilor de trai a majoritafii popuIa|iei târii, în includerea unui numâr mai mare de persoane, de familii în categoría segmentelor sociale defavorizate. Sprijinirea lor nu putea sà fie decât foarte limitatà din pricina constrângerilor de ordin economic, reflectate direct çi în dimensiunile bugetului asiguràrilor sociale de Stat.

2. Evaluarea activitàtii preocupà sau trebuie sà preocupe agentii economici pentru a-çi mentine sau îmbunâtâti performanta realizatà. în acest sens, functia de control a managementului se concretizeazà într-o acfiune fie de modificare a obiectivelor fïrmei, daca acestca sunt depSçite în activitatea concrctà, fie de îinbun5tâ(ire a pcrformantclor firmei, dacà acestea nu au atins scopul urmârit.

Tranzifia agriculturii la forme noi de organizare a produefiei agricole specifice economiei de pia(á, întâmpinâ nuineroase obstacole ce fin de clarificarea relafiilor de proprietate, de lipsa sistemului institutional çi a unei legi agricole complete, care sâ asigure funcjionarea pietei agricole.

Política agricolâ trebuie sà orienteze ansamblul agriculturii spre o strategic de dczvoltare modernà ndccvatâ economici de piatà çi sà promoveze performanta producía destinatâ comercializàrii. Pe lângà sustinerea formàrii sistemului exploa-tatiilor familiale comerciale, care poate deveni viabil pe termen lung, este necesarà o politics realista fafà de societáfile pe actiuni çi cele cu capital de stat çi private. Aceste formatiuni organizatorice noi au în prezent $i în viitorun rol important în asigurarea

securitáfii alimentare a populatiei çi în relansarea exportului de produse agricole çi alimentare.

3. Privatizarea agriculturii nu se poate face dupa aceleaçi reguli ca în industrie, fie çi numai pentru faptul cà livezile, viile ?i animalele sunt organisme vii, care nu pot fi trecute în conservare. Parcelarea çi dezindustrializarea sectorului de stat, în procesul de privatizare, adâncesc starea de subzistenjá a agriculturii autohtone çi reduc numàrul locurilor de muncá.

Implicarea statului în sectorul agricol este fireascà, întrucât este proprietarul întreprinderilor çi este principalul responsabil de securitatea alimentará a populajiei. Restructurarea çi privatizarea societSÇilor comerciale agricole nu poate fi làsatâ la voia întâmplSrii, iar patrimoniul acestora trebuie contrôlât de proprietari. O legislare corectâ §i ciará cu programe de redresare poate asigura cadrul înfSptuirii acestor procese.

4. Analiza concreta ne demonstreazâ cS în ansamblu pe república se observà reducerea produselor de culturi tehnice precum ar fi tutunul, sfecla de zahar, floarea soarelui. Aceste culturi sunt prioritare pentru complexul agroindustrial çi contribuie semnificativ la formarea beneficiului în unitâtile agroalimentare. Tôt odatâ e necesar de accentuai c3s-a redus brusc creçterea vitelorçi pñsarilorín întreprinderile agricole, ceea ce a influentat scàderea producfiei de lapte, carne, ouâ.

Elaborareacriteriilor obiective cantitative çi calitative pentru economía tranzitorie este o problema stringentâ pentru orientarea functionàrii economiei tàrii în regimul reproducerii lârgite. Pentru a obfine aceste criterii economice este necesara restructurarea întreprinderilor çi ramurilor, o nouS política tehnologicà în industria de prelucrare a materiei prime din agricultura, este necesarâ demonopolizarea sectorului energetic çi ra{ionalizarea consumului energiei (lupta eu pierderile çi furturile).

5. Analiza efectuatü din gospodâria agrícola "Stáuceni" a constituit cá în urma modificàrii acfiunii a unor factori, fondul real de muncà a unui muncitor, durata medie azilei demuncâ, productivitateamuncii unui muncitor, valoarea producjiei marfà s-a majorai. Deci, în general activitatea întreprinderilor "Stauceni", "Mârandeni", combinatului "Vismos" în domeniul utilizârii intensive çi rafionale a resurselor umane este considerata pozitiva.

6. Nivelul de viatà este în strânsà legûturâ çi coreleaza eu salariul mediu al resurselor umane. Succesul individual al managerului de personal depinde în mare màsurà de felul

în care acesta se va folosi de calitStile pe care le desfâçoarâ pe parcursul activitStii sale. De rând cu acestea lucralorul din agricultura ticbnic sa fie la curent cu toate noulâtile çtiintei çi practicii agroal¡mentare.

Diversitatea problemelorçi activitâtilor eu care se confruntâ profesioniçtii în domeniul resurselor umane face ca aceçtiasà fie pregâtili pe o arie largâ. Expertii sustin o impartiré a cunoçtintelor în trei domenii: educatie generala, cunoçtinte fundaméntale din domeniul afacerilor çi managementul resurselor umane, care include çi cunoçtinte generale privind legislaba muncii, comportament uman, administrarea salariilor, negocien colective, psihologie agroindustrialà.

7. Managementul resurselor umane vizeazâ asigurarea tuturor posturilor din structura unei organizatii eu oameni potriviti. Aceasta presupune identificarea necesarului, recrutarea personalului, selectarea, angajarea, aprecierea, salarizarea, promovarea, formarea çi perfectionarea, precum çi activitàtile eu caracter social.

Lipsa unei strategii agricole clare cu privire la organizarea structurais a agriculturii çi promovarea unor politici financiare çi de crédit conforme eu standardele pentru toate tàrile în curs de dezvoltare, recomandate de Banca Mondialà, nu au dat rezultatele scontate. In cazul întreprinderilor agricole eu pâmant, lipsite de mijloace tehnice moderne, privatizarea pâmântului fàrà restructurarea múltipla çi refinantare nu permite acestora sâ devins compétitive, indiferent de cine este proprietarul sau administratorul.

8. Cercetârile çtiintifice evidentiazá permanent influenta deosebitâ pe care o are starea sânâtâtii personalului angajat asupra potenp'alului sàu de muncà. Astfel o mare atentie trebuie atrasà asigurârii echitâfii sociale çi protecfiei resurselor umane.

Un élément financiar çi material de protejare a resurselor umane revine creârii "Fondului de susfinere çi dezvoltare a businessului rural" la care este necesar sâ participe organizafiile statale çi cele prívate. O mare însemnâtate îi apartine factorilor care determina necesitatea reformârii sistemului de asigurare eu pensii, ceia ce se râsfrânge într-o anumitá màsurâ çi asupra resurselor de munca din sectorul agroalimentar.

O datà eu creçterea potenfialului economic çi în dependentà de dinamica veniturilor la sistemul de asigurare eu pensii, în viitor va putea fi revizuit modul de indexare, pentru a se asigura creçterea pensiilor nominale. Pronosticarea veniturilor çi a cheltuielilor Fondului Social pe un termen scurt demonstreazâ câ, iarâ reformarea

sistcmuiui de asigurare eu pensiï, va fi imposibilà revenirea la indexarea pcnsiilor pe viitor.

9. Fenomenul çomajului nedeclarat afecteazâ çi un numâr important de persoane din aceastâ catégorie de vârstâ, çi anume pe cei care au fost excluçi de piata rnuncii înainte de îndeplinirea condifiilor, necesare pentru pensionaren anticipatâ. în caztil acestora, avantajul experienfei profesionale acumulate în timp îçi pierde din valoare în condijiile transformàrilor rapide din économie. Reconversia profesionalà çi reintegrarea lor în muncâ sunt dificile, uneori chiar imposibile, din cauza mobilitñtii mai diminuate çi posibilitâplor mai reduse de adaptare la schimbare çi însuçirea noilor tehnologii. La aceste accese naturale, determínate de vârstà, se adaugâ çi fenomenul de respingere din partea întreprinderilor care preferâ persoane dinamice çi mai uçor adaptabile la nou, chiar dacá au o experienfa mai redusà. Çomajul în rândul tinerilor reprezintâ un uriaç pericol pentru viitorul potentialului uman, victímele acestui fenomen social fiind marcate pe o perioadá îndelungatà de acest debut nefericit al carierei lor profesionale.

10. Dilema care trebuie rezolvatá în prezent constá în contradicha dintre recurgerea la pensionarea anticipatâ ca mijloc de atenuare a çomajului în rândul tinerilor çi asigurarea viabilitâtii financiare a sistemelor de pensii. Necesitatea garantárii fondurilor financiare ale sistemelor de pensii çi sànàtate repune în mod serios în discutie problema pensionàrilor anticípate. Pe de altá parte, prelungirea sperantei de viatâ. çi ameliorarea stârii de sànàtate a populapei au condus la creçterea potentialului vietii active, iar o parte însemnatà dintre lucràtorii în vârstâ chiar dórese sà-çi practice în continuare meseria, dacà li se oferà posibilitatea. Excluderea socialâ la o vârstâ a aspiratiilor çi speranjelor se asociazâ eu formarea unor pâturi de marginalizati. Aceastâ catégorie defavorizatà intrà în contradictie cu nórmele impuse de restul colectivitâtii, generând conflicte sociale, eu consecinte negative asupra ansamblului societâfii.

Valul restructurárilor la etapa actualà a determinat concedierea eu prioritate a lucrátorilor vârstnici care puteau fi încadrap în categoría celor pensionabili anticipai. Prín urmare cea mai mare parte dintre lucràtorii vârstnici nu çi-au pâràsit locurile de muncà din proprie voinjâ.

11. Sarcina primordialâ rezidâ în transformarea întreprinderilor agricole colective în unitáfí rentabile bazate pe proprietatea privatà. Agença pentru restructurarea agriculturii (ARA) a propus unele direct i i ale noilor strategíi de reformare în sectorul

agrar, cu care autorul este de acord. Prlnelpalele sunt: accelerarea reformel flinciare, finalizarea procesului de perfectionarejuridicâadrepturilortàranilorlacotadepSmânt çi cea valoricâ, organizarea controlului asupra folosirii ralionale a pámántului, reorganizarea diferitor tipuri de gospodârii, crearea infrastructurii sectorului agrar.

12. Cercetürile efectúate ne aratâ cS nu vom putea cuceri píete strâine atâta vreme eât pe propria piatá sunt produse agricole afectate ecologic. Intermediarii çi importatorii obfin profituri maximale din produsele agroalimentare impórtate din alte târi, contribuind la distrugerea industriei alimentare autohtone çi la subaprecierea calitátilor nutritive ale produselor noastre. Prin urmare, este timpul ca autoritâtile statului sâ devina pe deplin conçtiente de avantajele conjuncturale ce se profileazá la orizont çi sa adopte legile, masurile organizationale necesare pentru revigorarea çi reorientarea agriculturii çi industriei alimentare pentru obtinerea recunoaçterii pe plan international a virtufilor calitative ale produselor moldoveneçti.

13. Aspectul energetic al muncii apare ca element nou çi trebuíe corelat cu cel informa|ional, precum energía, pe care o presupune forta de muncâ, este o energie informatà çi informatizantà, încât, în evaluarea energiei umane, aspectul cantitativ trebuie asociat eu cel calitativ de ordin informaçional.

14. Schimbarea structurii învàtamântului profesional, tinând cont de dezvoltarea economiei republicii,modificârile structurii profesional-califlcationaleacelorangajati, situatia realà pe piafa muncii.

15. Privatizarea institutiilor de învâtâmânt, consolidarea autonomiei lor, inclusiv a celei economice asigurarea concurentci libere între instituçiile de învâtâmânt eu diferite forme de proprietate.

16. Realizarea principiilor de finantare a institutiilor de învâtâmânt orientate la trecerea de la finantarea cheltuielilor spre flnanfarea rezultatelor, adicâ spre alocarea mijloacelor bâneçti institutiilor de învâtâmânt preponderent pentru serviciile prestate de ele (crédité de stat, crédité persoanelor particulare ce presteazü servicii de instruire).

17. Asigurarea finantârii extrabugetare din contul acordârii înlesnirilor fondurilor çi antreprenorilorcare investeazâ în institutii de învâtâmânt, proiecte ç.a.

18. Elaborarea çi stabilirea nomenclaturii profesiilor çi specialitàtilor moderne çi de perspectiva în domeniul càrora are loe pregátirea çi instruirea profesionalâ.

19. Asigurarea unui sistem accesibil pentru colaborare internationalà, sustinerea proiectelor çi programelor internationale.

111. LISTA LUCRARILOR PUBLICATE LA TEMA TEZE1

1. Movileanu P. Estimarea economicà a utilizàrii resurselor umane în sectorul agroal¡mentar. Chiçinâu, UASM, 1999. 328p. (19,25 c.a.).

2. Movileanu P. Eficien{a conducerii în unitafile agricole noi formate din República Moldova. Tribuna economicà N. 34, pag. 63, Bucureçti, 2000. (0,6 c.a.)

3. Movileanu P. Asigurarea echitâtii sociale çi protecjia resurselor umane, Ecoapcl Nr. 12, Rucureçli, 2000, pag. 24. (0,4 c.a.)

4. Movileanu P. Perfectionarea organizârii structurilor de conducere çi planificare în sectorul agroalimentar din Moldova, Economistul N.36, România, pag. 5, 2000. (0,6 c.a.)

5. Movileanu P. Diagnoza resurselor umane — etapà importante în cadrai restructurârii întreprinderilor agricole din República Moldova, Economistul N. 32, România, pag. 6, 2000. (0,4 c.a.)

6. Movileanu P. Resurse umane. Lucràri çtiintifice, Chiçinâu, UASM, 2000, P. 206-209 (0,3 c.a.).

7. Movileanu P. Protectia mcdiului ambiant çi a sccuritâtii muncii resurselor umane din sectorul agroalimentar, Lucràri çtiintifice, Chiçinâu, UASM, 2000, p. 210-216 (0,7 c.a.).

8. Movileanu P. Rolul sistemului informa^ional în conducerea unità^ilor agricole. Lucràri çtiintifice, Chiçinâu, UASM, 2000, p. 172-173 (0,2 c.a.).

9. Sârbu I., Movileanu P. Estimarea economicà a utilizàrii resurselor umane îii agricultura. Matcrialclc confcrintci çtiintifice "Statul, Societatca, Omul", AÇ a Republicii Moldova, Chiçinâu, 1998, p. 136-139 (0,4 c.a.).

10. Sânchetru V., Movileanu P. Política resurselor umane. Materialele confcrintci çtiintifice "Statul, Socictatea, Omul", AÇ a Republicii Moldova, Chiçinâu, 1998, p. 130-132 (0,3 c.a.).

11. Movileanu P., Popescu G., Cimpoieç D. Política utilizàrii fortei de muncâ. Materialele conferin{ei çtiintifice "Statul, Societatea, Omul" AÇ a Republicii Moldova, Chiçinâu, 1998, p. 108-112 (0,6 c.a.).

12. Movileanu P., Stratan A., Baltag Gr. Rolul social al managementului resurselor umane din agricultura. Materialele Conferintei Çtiintifice "Statul, Societatea, Omul", AÇ a Republicii Moldova, Chiçinâu, 1998, p. 112-115 (0,4 c.a.).

13. Movileanu P. ManagementuI utilizârii resurselor umane çi riscurile economice. Materialele simpozionului international, Galafi, Universitatea Dunârea de Jos, România, 1998, p.202-204, (0,4 c.a.).

14. Movileanu P. Restructurarea activitâtii economice în Agricultura. Studiu al activitâtii de asigurare. Simpozion çtiintific jubiliar U.A.S.M., Chiçinàu, 1998., pag. 209-211, (0,4 c.a.).

15. Lâsâi I., Movileanu P. Utilizarea indicatorilor statistici în cadrul analizei productivitâfii muncii în agricultura. Revista Contabilitate çi audit. ASE, Chiçinàu, 1998, pag. 50-51. (0,4 c.a.).

16. Movileanu P. A. Stratan, D. Cimpoieç, Influenta potentialului muncii asupra pietei concurente monopoliste createîn C.A.I., Con ferinta"§ti inte aplicative în perioada de tranzitie", UÇAM, Chiçinàu, 1997, pag. 96-98, (0,6 c.a.).

17. Movileanu P. Proprietatea çi metodeie manageriale — mecanism nou de formareal potentialului muncii în tara. Chiçinàu, UASM, pag. 97-101, 1998,(0,7 c.a.).

18. Movileanu P., Angajarea Integralà a fortei de muncà laîntreprinderile privatizate în CAI a Moldovei". Conferinta internafionalâ. Tari în tranzitie: Reforme economice. Chiçinàu, 1996, pag. 177-182, (0,8 c.a.).

19. Movileanu P. Rolul reformelor agrare în folosirea potentialului muncii la nivelul gospodàriilor agricole. Simpozion international UASM, Chiçinàu, 1996, pag. 227-231, (0,6 c.a.).

20. Movileanu P. Analiza continutului potentialului muncii. Simpozion international. UASM, Chiçinàu, 1996, pag. 97-99, (0,6 c.a.).

21. Movileanu P. Etape çi faze aie metodologiei de rafionalizare a structurii organizatorice a gospodàriilor tàràneçti. Simpozion international UASM, Chiçinàu, 1996, pag. 218-224, (0,9 c.a.).

22. Movileanu P. Determinarea potentialului de muncà al familiei çi cheltuielilor muncii la producerea produefiei agricole. Simpozion çtiin{ific, Chiçinàu, 1996, pag. 288-295, (1,2 c.a.).

23. Movileanu P. Metódicadeterminârii specializàrii. Simpozion çtiintific UASM. Chiçinàu, 1996, pag. 296-300, (0,8 c.a.).

24. Movileanu P. Potentialul muncii în conditiile economiei de piatâ. Simpozion Çtiintific "Formarea economiei eficiente prin fortele pietei. ASE, Chiçinàu, 1995, pag. 219-223, (0,7 c.a.).

АННОТАЦИЯ

Диссертации па соискание ученой степени доктора хабипитат экономических наук на тему "Экономическая эффективность использования человеческого фактора " в аграрно-пищевом секторе республики Молдова

Диссертация посвящена теоретическому обоснованию возможности, необходимости и основных направлений развития экономической эффективности человеческого фактора, обеспечения полной занятости населения в условиях переходной экономики.

В ходе исследования был применён системный метод и подход к интеграции теоретического, методологического обоснования с конкретно-экономическими, социологическими методами анализа и апробации на практике взаимосвязи трудового потенциала и человеческого фактора — как высшая ступень развития экономической мысли и эффективности общественного труда.

В работе были выработаны основные положения характеризующие её научную новизну и практическую значимость: развитию экономического обоснования необходимости сочетания концепции значение творческих ресурсов каждого работника, больших и малых трудовых коллективов призванных обеспечить ускорение социально-экономического развития Молдовы. Впервые показана конкретная функция личного фактора производства сельхозпродукции в новых условиях.

Указано на приоритетности человеческого фактора в создании структуры рабочих мест в сельском хозяйстве такого типа которая и по качеству и по количеству соответствовала бы современному уровню потребности в труде.

Обоснована специфика применения мирового опыта выявления экономической эффективности уровней развития производственных отношений.Теоретические положения, методические разработки и практические рекомендации содержащихся в диссертации опробованы и использованы в деятельности конкретных сельхозпредприятий в Северной, Центральной и Южной зонах Республики, различных симпозиумах Молдовы, Румынии,России и других стран, в учебном процессе. Они могут быть также использованы во всех сферах общественной, социальной, экономической и политической жизни страны.

ANNOTATION

The dissertation for obtaining the title of scientist master of economy is the theme: "Economic efficiency of human factor utilization in the Agroindnstrial sector in Republic of Moldova".

The dissertation is dedicated to the theoretical base, possibilities, necessities and main directions of developing the economic efficiency of the main factor — the human one — to ensure the people occupation efficiency in the conditions of transition economy.

During the researches have been changed the systematic method and the approach to the integration of theoretical, methodological base to concrete economico-socialist methods of, analysis and the approval in practice of the economic itea and the efficiency of the society labor.

In the dissertation were treated the main positions which characterize its scientific novelty and practical meaning also are developed the economic basic which are necessary for the combination of the conception of cultural resources meaning for every worker, for big and small work collectives which arc called to ensure the accélération of social and economic development of Republic of Moldova.

Under discovering are the conditions for the appearance of an objective demand in the economic category which would integrate in a full measure a lot of senses, in one or another way connected to the personal factor of agricultural production, to comprehension of totaly public capacity to work. The quantity and quality sites of the human factor are discovered.

For the first time is shown the concrete function of the persona! efficiency factor of agricultural production in the new conditions.

Also for the first time is demonstrated that the occupation reflects the capacity of one or another ways to gather the workers through means of production, in the transition period and which of the efficiency factors has more priority.

It is indicated the priority of the human factor in the creation of the structure of work places in agriculture of the type which would correspond by quality and opeantity to the level of labour demand and to the conditions, possibilities, professional increasing and advancement which allow to set up a harmony by sex and use of labour force.

The theoretical situation, methodical inventions and practical recommendations included into the dissertation, are approved and used in the activity of concrete firms from the Northern Central and Southern part of Moldova, at different symposiums and in other countries during the educational process.

They may be used in all the spheres of Moldova social life.