Макроэкономическая оптимизация в Республике Молдова: разработка имитационной системы тема диссертации по экономике, полный текст автореферата

Автореферат диссертации по теме "Макроэкономическая оптимизация в Республике Молдова: разработка имитационной системы"



; -л : Vv^Trt Ле^л^йгытатаг'.'г : Hi"! ' Ш îfr.ï-,* V!

;, : ? ; H - jí- : м i tt : í 11 : ¿ ; î Д ; ¿i < t. 7 *- : i J '-* i- * #,» ; r,' t, : t^.-^j » ¡ ¿ r < j

................... _ .., *1 í i * * ; ^ ¿ rr i - ' ; 1/ ^ * It iií4

i r < ïYti Ü * ~ t « ! * s "ti í ir^w-'í-i * í** ¿ t \ * 4 Î xa - » 4 *'í. -

* e ~ , ,,,, j,. à . „ i* » A, M.» * % , f-"^1"" »*

y ( - * * г ' ', a * tr -Г* i» U « rt" !Í »T i < * r * ' *• ^ ? ¿ i * 1 ♦ f t (mÍ.kÍsI-1

Tezä realizatä la Central de Studiere a Problemelor Pietei

Referenti oficiali: Radu §erban, doctor, profesor universitär

Anatol Caraganciu, doctor habilitat in §tiinte economice, profesor universitär

Dumitru Zaiat, doctor, profesor universitär

Institutia de profil: Ministerul Economiei §i Reformelor al Republicii Moldova

Sustinerea va avea loe la "fW¿esu(r< 2000, ora 12.00, in §edinta Consiliului §tiintific specializat DH 08.97.55 pe adresa: República Moldova, Chi§inäu, str. Vlaicu-Pärcälab, nr. 52.

Teza poate fi consultatä la biblioteca Universitätii Libere Internationale din Moldova.

Autoreferatul a fost expediat la "//" (Pdt-, 2000.

Secretar §tiintific al Consiliului specializat, doctor in §tiinte economice

^ v Andrei Malai

I. CARACTERISTICA GENERALA A LUCRÁRII Actualitatea temei. Economia nationalá a Republicii Moldova parcurge o difícilá etapa de tranzitie exprimatá prin declinul productiei ín tóate sectoarele, dezindustrializare, deprecierea monedei nationale, dezechilibre economice ale cererii §i ofertei, balanjei de pláti, bugetului public. Starea de eriza este alimentatá de existenta unui mecanism economic care nu stimuleazá cre§terea economicá. Un §ir de elemente ale acestui mecanism, inclusiv metodele de diagnosticare §i previziune economicá, necesita perfectionare. Pentru a redresa situatia $i a atinge cre§terea economicá sint necesare másuri complexe §i arguméntate §tiintific de ajustare a mecanismul economic, de perfectionare a instrumentelor managementului macroeconomic.

Lipsa unui sistem efícient de analiza §i previziune macroeconomicá care ar permite organelor de decizie atingerea echilibrelor economice, generarea diverselor variante alternative de simulare a politicii macroeconomice, pronosticarea indicatorilor macroeconomici §i coordonarea interactiunii nivelurilor macro- ?i microeconomic au determinat actualitatea temei de cercetare.

Scopul lucrárii consta ín elaborarea §i dezvoltarea conceptului, metodologiei §i sistemului de analiza §i previziune macroeconomicá. In conformitate cu scopul cercetárilor, sarcinile lucrárii constau in urmátoarele:

• Dezvoltarea §i aprofundarea bazei teoretice privind politiciile macroeconomice §i sectoriale, strategiile de dezvoltare economicá orientate spre relansarea §i cre§terea economicá;

• Fundamentarea conceptului metodologic de analizá ?i previziune macroeconomicá Tn interdependentá cu nivelul microeconomic ín perioada de tranzitie;

• Elaborarea sistemului complex de diagnosticare §i previziune macroeconomicá pentru analiza evolutiei economiei nationale ín perioada retrospectiva §i prospectivá, determinarea dezechilibrelor macroeconomice, a efectelor generate de politicile sectoriale §i formularea solutiilor de optimizare macroeconomicá;

• Elaborarea unui sistem de modele economico-matematice de simulare a influentelor politicii macroeconomice asupra economiei, de determinare a echilibrelor economice, inclusiv a cererii §i ofertei globale, de evaluare a indicatorilor macroeconomici, fínanciari §i sectoriali ín valoare reala §i nomínala pentru planificarea dezvoltárii §¡ asigurárii crejterii economice;

• Aprobarea sistemului de diagnosticare §i previziune macroeconomicá §i elaborarea recomandárilor de redresare §i creyere economicá.

Obiectul §i asigurarea informafionalá a cercetárilor.

Obiectul cercetárilor cuprinde economia ca sistem integral, procesele de reformare, dezvoltare §i creyere economicá, de functionare a sistemelor de analiza §i previziune macroeconomicá in perioada de formare a infrastructurii pie^ei. Surse informationale la efectuarea cercetárilor §tiin{ifíce au servit monografíile publícate ín multe tari, legislaba economicá, materialele statistice internationale din únele tari §i República Moldova.

Suportul metodologic §i teoretico-§tiintific al tezei. Baza teoreticá ?i metodológica a tezei o constituie lucrárile fundaméntale ce tin de dezvoltaréa §i cre§terea economicá, de strategii §i modele economice, analiza §i previziunea macroeconomicá, planificarea dezvoltárii. In tezá se utilizeazá metode moderne de analizá (interpretara sistemice, SWOT, Du Pont etc.) §i previziune macroeconomicá (modele econometrice, de simulare computerizatá etc.).

Bazele teoretice in domeniile menciónate au fost abórdate in lucrárile luí J. Tinbergen, Klein-Goldberger, Brookings, John Keynes, V. Leontief, Gale Johnson, Robert Solows, Edward Denison, Dale W. Jorgenson, Zvi Griliches, Irving Kravis, Víctor J. Eliars, D. Ezssartier, N. Ponty, D. Fonquet, K. Evans Michael, A. Harpel, Robert Wade, Joan Mitchell, F. Cootler, Al. Tacú, P. Bran, E. Jaba, R. íjerban, D. Zaiat, C. Anghelache, M. Stoica, E. Hriscev, S. Chircá, S. Petrovici, P. Ro§ca, S. Maximilian, A. Cojocaru, P. Cojocaru, S. Certan, A. Gudím, A. Caraganciu, V. Doga, I. Sirbu, I. Gufu, I. Blaj §.a.

Inovatia ¡jtiintifica a lucrárii consta ín elaborarea unui sistem aplicativ de analiza §i previziune macroeconomicá ín perioada de tranzitie la economía de piatá. Atingerea rezultatului principal al lucrárii, a impus solutionarea problemelor fundaméntale care reflectá atít esenta mecanismului economic, cít §i perfectionarca metodelor §i tehnicilor managementului economic.

Rezultatele lucrárii constau ín urmátoarele: 1. Aprofundarea §i perfectionarea conceptului metodologic de analizá macroeconomicá care se bazeazá pe abordarea sistemicá a economiei nationale. In acest context

-s-a examinat mecanismul de functionare a economiei §i generalizat experienta mondialá de aplicare a mecanismelor economice (liberalist, monetarist, neo-liberalist, dirijismul, piata guvernatá de stat);

-au fost formúlate fundaméntele de dirijare a economiei ca sistem integral ín perioada de tranzifie la economía de piatá care cuprind aplicarea §i coordonarea politicilor sectoriale (físcale, bugetará, creditar-monetará, industríala, de substituiré a importului, de promovare a exportului, regionalá, investitionalá, comercialá), armonizarea politicii físcale cu alte componente ale politicii macroeconomice;

-a fost fundamentat conceptul metodologic de formare a politicii §i mecanismului de preturi adecvate perioadei de reformare a economiei, au fost clasificare etapele de liberalizare a preturilor §i propusá spre utilizare metodología de calcul a benefíciilor §i pierderilor in cazul eliminárii distorsiunilor de preturi;

-au fost elabórate conceptul §i metodología sistemului de analizá macroeconomicá in interdependentá cu nivelul mícroeconomic;

-a fost perfectionat sistemul de indicatori macroeconomici care caracterizeazá evolutia §i situaba financiará a economiei nationale, echilibrele economice ale cererii-ofertei agregate, balantei fortei de muncá, balantei comerciale, bugetului public;

-s-a aprobat conceptul de analizá macroeconomicá prin efectuarea analizei evolutiei economiei nationale, a diagnosticului

financiar çi dezechilibrelor economice; prin determinarea punctelor forte, punctelor slabe, oportunitätilor çi riscurilor sectorului întreprinderilor ín domeniul managementului, marketingului, productiei çi finantelor;

-au fost determínate efectele generate de politicile sectoriale, elabórate §i propuse solutii practice referitoare la relansarea activitàçii economice çi atingerea creçterii economice.

2. Elaborarea çi utilizarea unui sistem original de modele economico-matematice, care adecvat descrie aspectele cantitative ale formärii çi utilizärii produsului intern brut în valoare reala §i nomínala, eliminärii dezechilibrelor economice, interdependentelor dintre politicile macroeconomice çi çreçterea economicä. Sistemul de modele este bazat pe sistemul conturilor nationale çi permite integrarea în modelele economiei mondiale.

Urmätoarele elemente çi aspecte noi în domeniul previziunii macroeconomice au fost elabórate çi cercetate:

-structura sistemului de modele economico-matematice de previziune macroeconomicà pe termen scurt çi mediu în perioada de tranzitie la economía de piafa pe baza sistematizärii modelelor macroeconomice utilízate în tärile cu économie de piatä çi de cätre organismele internationale;

-modelul econometric de simulare a consecintelor politicii macroeconomice §i scenariile de dezvoltare economicä pe termen mediu;

-sistemul de modele economico-matematice de previziune a cererii §i ofertei globale, a indicatorilor macroeconomici çi sectoriali;

-sistemul de modele economico-matematice de simulare a politicii de pre^uri çi de previziune a nivelului çi indicilor preturilor çi tarifelor interne pe tipuri;

-propuneri referitor la strategia de creçtere economicä pe termen mediu §i scenariile alternative (Optimist çi pesimist) de dezvoltare social-economicä a Republicii Moldova.

Calcúlele de prognozä, utilizînd sistemul de modele propus çi bazele de date economice, evidentiazä un înalt grad de previziune

economicä çi argumenteazä posibilitatea de aplicare a acestui sistem în practica de luare a deciziilor.

Semnificatia çi valoarea aplicativä a lucrärii. Utilizarea in practica a propunerilor çi recomandärilor elabórate de autor, incluse în tezä çi publicatii, vor avea efecte pozitive asupra evolutiei economiei nationale, çi anume:

Sistemul de analiza macroeconomicä poate fi utilizat de cätre organele de decizie în scopul definirii stärii economiei nationale, inclusiv relevärii dezechilibrelor economice, evaluärii atingerii obiectivelor politicii economice, determinärii impactului politicilor sectoriale asupra mediului economic. Recomandärile de coordonare çi armonizare a politicilor sectoriale, elabórate de autor, pot fi utilízate la ajustarea çi reorientarea politicilor macroeconomice ale tärii spre relansarea 5i creçterea economicä. Propunerile de perfectionare a politicii çi mecanismului de preturi pot fi utilízate pentru eliminarea distorsiunilor din sistemul de preturi. Recomandärile privind relansarea activitätii economice vor contribuí la accelerarea çi aprofundarea reformelor economice, la stoparea declinului producerii çi atingerea unei rate pozitive, permanente de creçtere economicä, la eliminarea barierelor çi obstacolelor în dezvoltarea întreprinderilor. Rezultatele cercetärilor efectúate de autor cu privire la elaborarea conceptului strategiei de creçtere economicä pot fi utilízate la reorientarea strategiei de dezvoltare a Republicii Moldova spre creçterea economicä. Studiul privind experienta mondialä în formularea politicilor macroeconomice, strategiilor çi modelelor de dezvoltare va contribuí la implementarea în practica guvernamentalä a acestora çi, ca rezultat, va duce la perfectionarea mecanismului economic.

Sistemul de modele de simulare a politicii macroeconomice çi previziune macroeconomicä poate fi utilizat pentru prognoza indicatorilor macroeconomici çi sectoriali ai economiei nationale, evaluarea cererii çi ofertei globale, atingerea echilibrelor macroeconomice, formularea scenariilor de dezvoltare orientate spre creçterea economicä. Aplicarea în practicä a sistemului de previziune macroeconomicä va contribuí la dezvoltarea metodologiei de

previziune macroeconomicá, la fundamentarea calculelor de prognozá ale indicatorilor macroeconomici §i sectoriali, a inflatiei, veniturilor físcale, la elaborarea variantelor de dezvoltare care vor asigura cre§terea economicá, la determinarea consecin$elor posibile ale deciziilor de política macroeconomicá.

Aprobarea lucrárii. Aspectele teoretice §i rezultatele lucrárii au fost discútate ín cadrul Centrului de Studiere a Problemelor Pietei §i in cadrul Ministerului Economiei §i Reformelor. De asemenea, au fost discútate la conferinte §i simpozioane nationale §i interna^ionale: la simpozionul §tiin{ific "Integrarea economicá a Romániei cu República Moldova. Concepte-Strategii-Politici" din 30 noiembrie-3 decembrie 1993 (Bucure§ti, Románia), la conferinta de íncheiere a Programului International ín domeniul Dezvoltárii Economice din mai 1996 (Universitatea Thammasart, Bangkok, Thailanda), la sesiunile de comunicári §tiintifice ín cadrul Zilelor Academice Ie§ene din anii 1994-1996, la Conferinta Interna{ionalá din 13-14 iunie 1996 "Tárile in tranzi^ie: Reforme economice" (Chi§ináu), la Conferinta a VHI-a a tárilor ín tranzitie din 4-6 decembrie 1997 (Budapesta, Ungaria), la conferinta §tiinfifico-practicá a absolventilor programelor academice cu asistenta Agenfiei de Informare a SUA din 21 mai 1999, la seminarele organízate de Banca Mondialá din 25 iunie §i 26 noiembrie 1999, la Simpozionul §tiintific internacional „Strategii §i modalitáti de intensificare a colaborárii dintre Moldova §i Románia ín conditiile extinderii Uniunii Europene spre est" din 28-29 septembrie 2000.

Rezultatele §tiin{if¡ce expuse in tezá au fost elabórate §i generalízate de autor pe parcursul a mai multor ani in cadrul cercetárilor §tiintifice ín cadrul Comenzii de Stat. Sistemele de analiza macroeconomicá §i previziune au fost utilízate de Ministerul Economiei §i Reformelor pentru analiza diagnostic §i elaborarea variantelor de prognozá a dezvoltárii social-economice a Republicii Moldova pe parcursul anilor 1994-1999. De asemenea, rezultatele au fost utilízate la elaborarea Programului de Activitate a Guvernului Republicii Moldova pe anii 1994-1997, Hotáririlor Guvernului nr. 505 din 12 septembrie 1996 §i nr. 880 din 15 septembrie 1997 privind

totalurile preliminare ale dezvoltärii social-economice a Republicii Moldova în anii 1996 ?i 1997 çi indicatorii principali ai pronosticului pentru anii 1997 çi 1998; "Recomandâri metodice cu privire la elaborarea prognozelor de dezvoltare social-economicä" (1995), Hotarîrii Guvernului nr. 340 din 26 aprilie 1999 eu privire la mäsurile urgente de restructurare çi redresare a situatiei financiare a întreprinderilor industríale, Strategiei de dezvoltare a Republicii Moldova pe anii 2001-2005.

Publicatii. La tema tezei au fost publícate 40 de lucräri çtiintifice (inclusiv 22 în colaborare) cu un volum de 100,9 coli de autor, inclusiv 13 monografii çi broçuri, precum çi monografía cu titlul "Dezvoltarea economicä: politici, strategii, modele, efecte" (11,7 coli de autor).

Structura lucrärii este determinatä de scopul çi sarcinile lucrärii çi cuprinde întroducerea, patru capitole, concluzii çi recomandâri, bibliografie çi anexe. Anexele includ materiale metodice, diagrame çi tabele ce caracterizeazä evolufia economiei nationale pentru perioada retrospectiva çi prospectiva.

II. CONTINUTUL DE BAZÄ AL LUCRÄRII

în întroducere este argumentatä actualitatea, définit obiectul, expus succint continutul çi prezentatä inovatia çtiintificâ a lucrärii.

în capitolul I "Mecanismul de funetionare a economiei" se examineazä çi generalizeazä mecanismul economic, política macroeconomicä çi componentele ei, armonizarea politicilor sectoriale, strategiile macroeconomice pentru atingerea creçterii economice.

Economía mondialä cunoaçte diferite modele de funetionare. Modelul liberalist, actualmente exprimat prin monetarism (SUA, Marea Britanie etc.), conform cäruia regulatorul de bazä al economiei poate fi numai piata çi miçcarea liberä a preturilor, în anii 80 a contribuit substancial la creçterea economicä prin privatizarea întreprinderilor de stat (în Marea Britanie), suprimarea restrictiilor çi controalelor, reformarea çi reducerea impozitärii (majorarea cotei de TVA, reducerea cotelor impozitelor directe). Modelul nu explicä çi nu

preîntîmpinâ un çir de dezechilibre economice. Tärile, care au aplicat acest model economic, au acumulat un çir de dezechilibre economice. Aparitia çomajului în tärile industrializate la începutul anilor 90 a impus tranzitia la política "antiliberalä", au început sä fíe cäutate räspunsurile la întrebarea: cum poate fí stimulatä creçterea economicä. Política preponderent de orientare socialä a fost reorientatä spre dezvoltarea economicä, política regionalä a fost conceputä în vederea reducerii çomajului, iar fondarea Agentiilor Regionale de Dezvoltare în Marea Britanie a însemnat luarea "deciziilor în regiuni". Noul mecanism economic urmâreçte obiectivele: dezvoltarea

parteneriatului, stimularea transferului de tehnologii avansate, dezvoltarea regionalä, crearea parcurilor çtiintifice çi a clusterilor, controlul inflatiei.

In tärile cu economie de piatä, în calitate de instrument al managementului economic, se aplicä planificarea çi previziunea economicä bazate pe utilizarea bazelor de date, functioneazä sisteme institutional în domeniul planificärii cu functii de elaborare çi realizare a strategiilor de dezvoltare economicä. In Franca statului îi revine un roi important în reglementarea dezvoltärii economice prin aplicarea sistemului "planificarea dezvoltärii", esenta cäruia constä în coordonarea reglementärii economice de stat pe termen scurt cu planificarea indicativa pe termen mediu çi previziunea economicä pe termen lung. în anul 1982 a fost adoptatä Legea privind reforma planificärii, care a determinat mecanismele planificärii descentralízate çi a investitiilor prin contracte de coparticipare dintre stat çi regiuni. Planul national de 5 ani çi planurile regionale determinä obiectivele strategice çi actiunile propuse pentru realizarea acestora, domeniile çi zonele de investifii. Obiectivele se realizeazä prin programe care preväd reconstructia re|elelor de comunicare, alocarea de ajutoare pentru cercetare-dezvoltare, pentru scutirea de taxe profesionale sau de impozite a unor companii, atragerea investitiilor sträine, conversiunea industriei.

In timp ce tärile occidentale au diminuât rolul statului în economie, tärile din Asia de Sud-Est practicä economía de piatä sub managementul statului, aplicînd modelul economic "piata guvernatä

de stat". Strategiile de dezvoltare economicâ în aceste tari se realizeazâ în eadrul planurilor cincinale de dezvoltare economicâ çi socialâ, care au un caracter indicativ, iar politicile sectoriale sînt stabilité în concordants eu obiectivele de creçtere economicâ. Intr-o lume aflatâ în recesiune, performantele economice ale târilor din Asia de Sud-Est constau în atingerea unui nivel înalt de venit pe locuitor, rate înalte de creçtere economicâ (circa 8%, comparativ eu 4% - în târile dezvoltate §i 3% - în târile în curs de dezvoltare), rolul important în comertul international, creçterea rezervelor valutare, industrializarea çi expansiunea economicâ.

La sfîrçitul anului 1997, în târile asiatice s-a dezlântuit eriza financiará care s-a manifestât prin deprecierea monedei nationale, ieçirea capitalului strâin, problème în sectorul bancar. Recbmandârile macroeconomice aie FMI, pentru economiile asiatice aflate în crizâ, au fost aplicarea ratelor mai înalte aie dobînzilor, reducerea cheltuielilor guvernamentale çi creçterea fiscalitâtii.

Strategiile macroeconomice elabórate în târile dezvoltate, actualmente, prevâd promovarea competitivitâtii, stimularea creçterii economice, a regenerârii resurselor, a inovatiilor çi tehnologiilor intensive, promovarea exportului, cooperarea çi dezvoltarea ruralâ. Strategia macroeconomicâ în târile în curs de dezvoltare contine obiective çi mâsuri de dezvoltare economicâ, care prevâd substituirea importului, promovarea industriilor destínate exportului, restructurarea întreprinderilor, stimularea acumulârilor çi atragerea investitiilor. O rice strategie macroeconomicâ are ca obiectiv creçterea economicâ, precum $i asigurarea echilibrelor economice. Strategia economicâ este focusatâ spre patru obiective principale: creçterea economicâ, limitarea inflatiei, mentinerea echilibrului exterior çi ocuparea for^ei de muncâ.

Creçterea economicâ, obiectivul principal al strategiei macroeconomice, este apreciatâ de rata de creçtere a produsului intern brut (PIB-ului), în procente. Creçterea economicâ ce s-a conturat în evolutia economiei târilor dezvoltate a înregistrat tendintele privind divizarea valorii adâugate, creçterea mai avansatâ a salariilor comparativ eu creçterea populatiei, majorarea rapidâ a investitiilor eu

o ratà stabilà a dobînzilor, descreçterea uçoarà a raportului dintre capital §i productie. Resursele naturale, investitiile, schimbarea echipamentului §i tehnologiilor, investitiile în resurse umane, efectul de scarà, organizarea economicà a mediului social-politic reprezintâ sursele de creçtere economicà.

Limitarea inflatiei, fiind un obiectiv major de dezvoltare economicà, persista în tóate strategiile. O rata anualà moderatâ de 13% sau eel mult 5%, poate fi consideratà ca acceptabilà, iar dacà inflatia depàçeçte limita are loc un transfer de bani de la cumpâràtori catre vînzàtori, care deterioreazà procesul schimbului. Consecintele negative ale inflatiei impun guvernele de a lua màsuri antiinflationiste.

Asigurarea echilibrului exterior se exprima prin echilibrele balantei comerciale çi contulúi curent al balanfei de plâti. Dezechilibrele acestora au drept consecintà màrirea datoriei externe a tàrii. Echilibrul exterior este o oportunitate pentru dezvoltarea economicà pe termen lung, dar constituie o constrîngere pe termen scurt çi mediu.

Asigurarea unui nivel înalt de utilizare a fortei de muncà se màsoarà prin rata çomajului. Rata çomajului de 4-6,5% este consideratà drept rezonabilà. La începutul anilor 90, cînd çomajul în multe fâri dezvoltate a depàçit 10%, au fost aplícate màsuri concrete de creçtere economicà prin crearea de noi locuri de muncà çi dezvoltarea economiilor aglomérate - întreprinderi mici çi mijlocii (IMM) concentrate în parcuri industríale, incubatoare de business çi clustere.

Obiectivele çi echilibrele economice pot fi atinse doar în rezultatul coordonarii çi armonizàrii politicilor sectoriale. Conform regulii politicii economiei de piatà, demonstrate de Jan Tinbergen, probabilitatea de realizare concomitentà a tuturor obiectivelor este mai micà decît în cazul focusàrii la realizarea unui complex de obiective. Strategia §i política macroeconomicà sînt implementate de càtre stat prin intermediul bugetului, câruia i se atribuie §i functia de stabilizare a mediului economic, de asigurare a creçterii economice echilibrate.

Creçterea economicà în sectoarele generatoare de venit este asiguratà prin politica industrialà. Màsurile de politicà industrialà se

-ilementeazâ, de obicei, pe parcursul a 20-30 de ani. De exemplu, ■!Strializai'ea (ärilor asiatice a cuprins: anii 60 - dezvottarea striilor c!e substituiré a importurilor, a infrastructurii; anii 70 -araren industriilor orientate spre export, iar mai apoi, investitii de I ín le' nologii intensive; anii 80- majorarea productivitá(ii prin uire-de/.vohare.

Restructurarea íntreprinderilor industríale se aplica ín Järile dezvoltate çi ín curs de dezvoltare pentru revigorarea sectoarelor ín ('cclin sau neprofítabile. Se aplicä trei tipuri de modele de ructurare orientate spre solu^ionarea problemelor structurale, care ost aplícate ín Järile dezvoltate ín anii 70-80: suedez "centrat pe itor", ftancez - "centrat pe companie" çi japonez - "centrat pe >r". Resti ucturarea prevede elaborarea analizelor sectoriale çi a • rilor de restructurare în vederea creärii íntreprinderilor-model çi "iac¡tá{ilor ínvestí{ionale, acordarea asistentei íntreprinderilor ín ¡ .¡niHcare çi instruire a personalului. în prezent, politicile industríale tti tari(e europene dezvoltate sínt orientate spre íncurajarea companiilor pentru una sau doua afaceri, ín care ele au çanse de < Minare pe piafa internationalä, spre asocierea companiilor, darea asistentei companiilor ín transferul de tehnologii, ín tare-dezvoltare çi instruire,

Creçtciea economicä este stimulatä prin crearea mediului lijional favorabil. Política investi(ionaIä prevede liberalizarea à a transferurilor çi pläjilor, proceduri vamale simplifícate, sistem l i^Lal stabil, elimínarea dublei impuneri, acordarea de facilitât fiscale, o rc(ea de organe în tara çi peste hotare preocupatâ de atragerea çi stimularea investitiilor, stabilirea relatiilor eu organismele ii 'crnationale, eu agentii semioficiali çi neguvernamentali din i' diiul investitiilor din alte täri.

Armonizarea impozitärii çi planifïcarea dezvoltärii reprezintä o â preliminarä pentru realizarea eu succès a dezvoltärii >niice. în tärile in curs de dezvoltare politicile sectoriale fiind slab c ¡clónate au générât efecte eu impact negativ: efortul fiscal este orientât spre creçterea resurselor pentru finantarea cheltuielilor publice, se aplicä mäsuri de protejare a piejeí interne care mentine

industria la un nivel nedezvoltat, protectionismul se aplica atit pentru productia autohtoná destinatá exportului, cit §i consumului intern.

Impozitarea cu scop de stimulare a dezvoltárii impune functiile privind promovarea cre§terii economice determinate de Kalesky. Sarcinile impozitárii sínt: frinarea consumului, astfel ca suma investitiilor necesare pentru cre§terea neinflafionistá sá fíe obligatorie, restringerea mai avansatá a consumului grupelor cu venituri ínalte comparativ cu al grupelor cu venituri joase. In aceste conditii cre§terca economicá poate avea loe, iar redistribuirea veniturilor nu va bara procesul cre§terii.

Capitolul II "Elaborarea §i aplicarea sistemului de analiza macroeconomicá in

perioada de tranzitie", cuprinde elaborarea

conceptului §i sistemului de analiza diagnostic

macroeconomicá, care a fost utilizat pentru a efectúa analiza calitativá §i cantitativá a economiei Republicii Moldova in perioada de tranzitie.

Analiza diagnostic reprezintá un instrument managerial operational, un mijloc de predeterminare a obiectivelor de dezvoltare §i oferá solutii pentru fundamentarea deciziilor macroeconomice. Sistemul de analizá macroeconomicá cuprinde: formularea obiectivelor de analizá diagnostic, determinarea conceptului §i structuri analizei, stabilirea metodelor de analizá, elaborarea diagnosticului ca rezultat al analizei, elaborarea strategiilor, másurilor $i recomandárilor care constituie continutul deciziilor pentru realizarea obiectivelor preconízate. Conceptul de analizá diagnostic a fost elaborat reiejind din interpretarea sistemicá a economiei rationale §i este prezentat in figura 1.

Fig.l. Conceptul sistemului de analizá

: structurale delimitate în rezultatul cercetârilor efectúate '.iza calitativâ a realizârii obiectivelor de política ana mica, mediului economic çi determinarea impactuiui ¡Miicilor scctoriale asupra economiei; analiza cantitativa a evolufiei iiulicatorilor macroeconomici, financian §i sectoriali, a executârii 1 rtului public, analiza generalizatà SWOT a întreprinderilor. ;!crc;i cradului de independents financiará a (ârii presupune ¡en! "¡îanciar prin intermediul sistemului de rate financiare de v. < îndatorare (levierul financiar), de rotajie, profitabilitate ctiunilor. Decompozijia, conform Modelului Du Pont, a uanciare în componentele controlul asupra resurselor, acuvdor çi a împrumuturilor, oferà concluzii privind u . :innea costurilor çi activelor, §i s'olu(ii pentru previziune çi decizii ilnanciare.

R/= Re*MCp, Rf= (PN/AT) * (AT/CP) R/ = (PN/ VN) * (VN/ AT) * (AT/ CP)

■ '/ - !'c *R*MCp

.\/,á\.,/¿c - rentabilitatea financiará, economics, comerciáis, - active totale, CP - capital propriu, VN - vînzâri nete, R -cficienja resurselor, A/c/>-multiplicatorul capitalului propriu.

Analiza politicii macroeconomice în tara, conform p—'ologiei propuse, aratâ câ màsurile aplícate în majoritate sînt ; "ce târilor în curs de dezvoltare. Política de stabilizare onomicâ a contribuit la frînarea inflatiei, dar a générât fi »ative prin dezintegrarea economiei nationale în doua sfere -â eu profituri mari çi vitezâ mare de circulate a banilor çi I • i va eu rehabilitate redusâ, vitezâ joasà de circulate a banilor çi h m: malt al investi^ i lor. Scurgerea capitalului din sfera productiva în siéra financiara a fost sprijinità de emiterea de câtre stat a bonurilor de tezaur eu profitabilitate înaltà çi termen de scadenfà redus. Cr cin{a gravà a dezintegràrii economiei Çârii este eriza de !i te çi nmjorarea obligatiunilor cúrente ale agentilor economiei c situate la nivelul activelor cúrente, iar multe întreprinderi nu

dispun de fondul de rulment. Blocarea conturilor bancare a agentilor economici a dus la crearea fírmelor-satelit çi utilizarea barterului, la majorarea costurilor çi lipsa mijloacelor bâneçti.

Restructurarea întreprinderilor în República Moldova a fost conceputà prin implementarea strategiei de ajustàri structurale orientatâ spre dezvoltarea sectorului privât, restructurarea datoriilor întreprinderilor industríale prin concesiunea eu Consiliul Creditorilor aplicatâ la circa 270 întreprinderi. în rezultatul realizârii planurilor de restructurare, la prima etapà, se efectueazâ re-dimensionarea întreprinderilor în dependents de cererea pietei, iar la a doua etapà are loc majorarea vînzàrilor prin diversificarea piefelor de desfacere, màrirea valorii adâugate çi a productivitâtii muncii. De asemenea, au fost create peste 450 de întreprinderi noi çi de arendâ çi 10 mii de nói locuri de muncà, creditorilor au fost rambursate circa 2,4 miliarde lei.

Política financiará, prin aplicarea tehnicii de conversiune a datoriilor catre bugetul public a întreprinderilor supuse restructuràrii eu obiecte de menire social-culturalà, pozifioneazâ întreprinderile care nu au datorii istorice într-o situate defavorabilâ comparativ eu întreprinderile care au datorii, dar aciveazâ în conditiile acordului-memorandum, impunîndu-le sâ acumuleze datorii çi, în urmâtorul an, cînd datoriile devin istorice, sa încheie acordul-memorandum çi sa aplice, conform Legii bugetului (din anii 1997-2000), instruméntele financiare privind conversiunea datoriilor cu obiecte de menire social-culturalâ.

Política veniturilor fiscale a Republicii Moldova, la fel ca çi a altor tari în curs de dezvoltare, este orientatâ spre impozitele indirecte, în primul rînd, spre colectarea TVA çi accizelor din import. Aceastà politicâ este în contradictie cu obiectivul de substituiré a importului, de aceea, màsurile privind stimularea producàtorilor autohtoni în scopul substituirii importului n-au fost elaborate.

Aplicarea procedurii de faliment prin reorganizare çi lichidare conform Legii eu privire la faliment stopeazâ activitatea întreprinderilor mari generatoare de pierderi eu consumuri mari de resurse, partial se solutioneazâ problema arieratelor de plàji, sectorul privât capàtà accès la actívele neutilizate. Insâ falimentul se

implementeazà anevoios, in rezultat, au loc furturi çi distrugerea în masà a'mijloacelor fixe.

Política tarifarâ la resurse energetice, pe parcursul anilor anteriori, a contribuit la îndatorarea tàrii, la ineficiente complexului energetic din cauza subventionàrii încruciçate, a tarifelor înalte pentru consumatorii industriali, a consumurilor nejustificat de înalte de resurse energetice, concomitent eu neachitarea plâtilor pentru consum. Doar în ultimii ani se aplica ajustarea tarifelor la gaze, energie electricâ çi térmica în dependentà de modificarea cursului de schimb, prècum çi mâsuri de restructurare a datoriilor acumulate.

Implementarea noului sistem contabil este conceputà ca o tranzitie la metodele de evidentà contabilâ specifice economiei de piatà eu sistemul respe'ctiv de indicatori èconomico-fïnanciari. In conditiile deprecierii monedei nationale çi a inflatiei, sistemul este imperfect, avînd un impact negativ asupra rezultatelor financiare ale întreprinderilor. Metoda LIFO de evaluare a stocurilor (stocurile de màrfuri çi materiale intrate ultímele sînt primele ieçite) nu se utilizeazà, în rezultat, are loe sustragerea resurselor financiare din întreprinderi.

Agentii economici au datorii creditoare enorme generate din diverse cauze. In primii ani de realizare a reformelor, au fost alócate crédité bancare nu întotdeauna avantajoase. Política creditarâ a contribuit la majorarea datoriilor creditoare, súmele rambursate erau canalízate la achitarea dobînzii çi penalitàtilor. Fenomenele de crizâ, exprimate prin dezechilibre economice, sînt însotite de procesele inflationiste (eu rate înalte în anii 1993-1994, eu rate mai moderate în anii 1995-1999), de majorarea datoriei externe, scàderea veniturilor reale ale populatiei. Dezechilibrul financiar se manifesta prin deficitul bugetar, crizà de solvabilitate çi blocaj de plàti cauzate de excesiv de cheltuieli bugetare, utilizarea barterului, aplicarea insuficientà a falimentului. Are loc sustragerea resurselor financiare din agricultura prin neachitarea la termen a produciiei agricole livrate. Caracteristicile structurale aie economiei nationale au un caracter pasiv çi au fost cauzate de procesele inflationiste, de pierderea pietelor de desfacere çi reducerea cererii.

Evolutia indicatorilor macroeconomici sectoriali. PIB-uI ín anuí 1999, a scázut in termeni reali cu 4,4%, alcátuind doar o treime din nivelul anului 1990 (fíg.2). Contributia sectoarelor economice la formarea PIB-ului indica o reducere a valorii adáugate a agriculturii de la 29% in anuí 1995 la 22% in 1999 §i a industriei de la 25% la 16%, majorarea ponderii impozitelor indirecte de la 11,4% la 15,5% (1998), ín 1999 constituind doar 11%.

Analiza structurii PIB-ului dupa cheltuieli aratá cá ponderea formárii brute a capitalului fix continua sá fíe la un nivel, jos, cauzatá -de reducer'ea acumulárilor §i investifiilor in economie care sínt orientate spre domenii neproductive. Consumul final a ínregistrat pondere Fitr 2 Fvnlll,ia indifatnrilnr mafr(M.cnnnm¡ri excesiva in PIB de 102,3% in

anuí 1998 §i 88% ín 1999, consumul populatiei a crescut de la 57% ín anuí 1994 la 84% in 1998 §i 69% ín 1999. Exportul net a ínregistrat o scádere de pondere de la minus 8% din PIB ín anuí 1995 la minus 28% in 1998, ínsumínd nivelul de minus 97 mil dolari ín 1999.

Industria a cedat pozitia prioritará ín crearea PIB-ului, pe care o delinea pina la promovarea reformelor, beneficiind de un sfert din totalul activelor economiei §i antrenínd numai 14% din numárul total de angajati. Producía industríala, ín anuí 1999, a constituit doar o treime din nivelul anului 1990. Evolutia structurii productiei industríale pe ramuri a ínregistrat urmátoarele schimbári: ponderea energeticii s-a márit de la 2,8% la 25%, industria alimentará - de la 38% la 48%, industria sticlei - de la 0,5% la 4%. Deci s-a márit ponderea ramurilor energofage §i a sectoarelor pentru care existá materie prima lócala. Agricultura beneficiazá de circa o cincime din totalul activelor economiei §i antreneazá 40% din numárul total al persoanelor angajate. Volumul global al productiei, in anuí 1999, a

—•—PIB —a—Industria Agricultura

constituit doar 60% din nivelul anului 1990. Reforma proprietätii în agriculturä are ca rezultat reducerea çepteîului de animale, defriçarea viilor çi livezilor, farîmitarea bazei de materie prima pentru industria alimentará. Situatia financiara a economiei nationale se înrâutateçte permanent. Activele cúrente însumeazâ numai un sfert din actívele totale. Ponderea capitalului propriu în structura pasivului s-a redus de la 71% la 54%, obligatiunile pe termen scurt s-au majorat de la un sfert la o treime. Cifra de afaceri în preturi nominale înregisreazâ o creçtere de 15-20% anual, însâ cu o reducere permanentä de 3-10% în preturi reale. Cheltuielile totale înregistreazâ un ritm de creçtere superior (20-28% anual). în anii 1994-1997 stocurile au continuât sä creascä pînâ la 39% din activele cúrente, însâ declinul productiei a continuât çi pondèrea lor,-în rezultatul Vînzârïi acestora, s-a redus pînâ la 9% (anul 1998). Rata de rentabilitate economicä aratä cä în anii 1996-1997 economia nationalä se afla în preajma punctului mort (respectiv 0,4% çi 0,1%), iar în anii 1998-1999 devenind generatoare de pierderi, respectiv 3 çi 2 mlrd. lei.

Pentru atingerea creçterii economice se impune adoptarea mäsurilor radicale privind integrarea sferelor de circulatie a capitalului çi de produefie, restructurarea întreprinderilor eu datorii istorice çi lichidarea întreprinderilor insolvabile, stimularea economiilor interne çi înviorarea procesului investitional, eliminarea dezechilibrelor economice, dezvoltarea economiilor aglomérate.

Capitolul III "Conditiile macroeconomice de reformare çi previziune a preturilor" cuprinde metodología de formare a preturilor sub incidenta modifïcârii cadrului legislativ, recomandäri de perfeccionare a politicii çi mecanismului preturilor, un sistem de modele economico-matematice de previziune a preturilor.

Política macroeconomicä de preturi promoveazä política financiará a statului prin açezarea în prêt a componentelor structurale, aplicarea metodelor de reglementare, controlul preturilor çi al inflatiei, reglarea corelatiei „preturi-venituri", influentînd deciziile de preturi aie întreprinderilor. Mäsurile mentionate au fost aplícate în tärile dezvoltate pînâ în anii 90, iar liberalizarea preturilor a fost efectuatä pe mäsura dezvoltärii concurentei. Influentarea nivelului

preturilor întreprinderilor prin supravegherea corelatiei „preturi-venituri" cuprinde controlul modiflcârii preturilor cauzate de majorarea preturilor la factorii de produc|ie çi plafonarea profitului (atît majorarea eît çi reducerea) prin îneheierea acordurilor între companii çi comisia de preturi (reprezentanti din industrie çi comert). De exemplu, în Marea Britanie (anii 1957-1977) companiile erau oblígate sa limiteze majorarea anualà a preturilor eu cel mult 5%. Se permitea doar majorarea preturilor cauzatà de creçterea costului muncii, o parte din care (la început 50%, apoi 20%) trebuia sà fíe pe contul majorârii productivitâtii. Dacá preful se determina în baza costului, política de prefuri nu este eficientà çi guvernul intervine cu reglementâri care apropie sau depàrteazà pretul de costul de productie.

în República Moldova, conform legislatiei în vigoare, se reglementeazà mecanismul formàrii preturilor (tipurile de preturi çi modul de calcul al componentelor structurale), aplicarea preturilor reglementate, regimul fiscalitàtii indirecte, adaosul comercial pentru preturile la màrfurile social importante, controlul preturilor. Prin aplicarea diferitelor màsuri, reformarea politicii de preturi a înregistrat 4 etape distincte.

Etapa I, între 2 ianuarie 1992 - 29 septembrie 1993, a început eu declançarea procesul de liberalizare a preturilor. Continua aplicarea a multor mâsuri de reglementare de stat a preturilor: a preturilor fixe çi plafonate la un çir de produse agricole çi alimentare, serviciilor prestate populatiei; a licenfelor, a cotelor de livrare çi a preturilor reglementate la productia livratâ conform acordurilor interstatale în cadrul C.S.I.; a rentabilitatii çi impunerii supraprofítului; controlul asupra formàrii preturilor la màrfurile monopoliçtilor; formarea çi recuperarea cheltuielilor; plafonarea adaosului comercial cu cota maximâ de 20%.

Prin eliminarea reglementàrii rentabilitatii au fost liberalízate preturile la unele produse alimentare (ulei, zahàr, carne). Màsurile de reglementare aplícate au générât aparifia distorsiunilor în sectoarele economice, au înràutàtit situaba financiará a întreprinderilor, inclusiv au générât datorii creditoare enorme.

Etapa a II-a, între 30 septembrie 1993 - 22 mai 1994, a început cu modifican esentiale în mecanismul formârii preturilor: liberalizarea activitâtii de import-export, licenta era necesarà doar la exportul grînelor; eliminarea partíala a subventiilor acordate sectorului agricol; aplicarea preturilor reglementate la grîne, eu excepta porumbului; introducerea a trei cote-plafon a adaosului comercial: 20%, 30%, cota liberà; implementarea tarifului vamal, TVA çi accizelor la mârfurile de import, care au schimbat structura çi majorat nivelul preturilor de import.

La etapa a Ill-a, între 23 mai 1994 - 31 decembrie 1997: s-a redus incidenta impozitelor asupra preturilor interne prin eliminarea ori reducerea cotelor impozitelor indirecte çi a tarifului vamal la un çir de màrfuri; a fost schimbat mecanismul formârii preturilor la producía întreprinderilor monopoliste prin aplicarea intentiei de modificare a preturilor, utilizarea a douâ niveluri-plafoane de rentabilitate (25%, 50%); au fost liberalizóte preturile la produsele de panificatie çi lactate.

Etapa a IV-a, din 1 ianuarie 1998, a început eu introducerea Codului fiscal, conform càruia a fost stabilit modul de calcul al venitului prin metoda de calculate, au intervenit schimbàri în termenii de platâ a TVA §i în modul de calcul al adaosului comercial, care se calculeazâ aplicînd cota adaosului la pre tul producàtorului (farà TVA); implementarea standardelor nationale de contabilitate (SNC) care a introdus modificàri substantial în clasificarea §i calculul costurilor.

La majoritatea întreprinderilor autohtone pretul continua sà se formeze în baza costului total, rabaturile la prêt se utilizeazâ în cazurile unei comenzi eu un volum substantial de vînzàri çi la comenzi spéciale. La întreprinderile supuse restructuràrii se aplicà calculul pretului în baza cheltuielilor variabile §i prin metoda volumului de echilibru, se aplica prefuri flexibile (eu rabaturi çi adaosuri). Drept consecintii întreprinderea optimizeazà programul de productie -elimina produsele putin profitabile §i neprofitabile.

Denumirile de preturi §i modul de calcul al impozitelor indirecte utilízate în tara duc la neclaritàti, care partial se exclud doar

prin exemple de calcul. De aceea pentru omiterea confuziilor care apar la aplicarea prejurilor ar fi binevenitâ utilizarea urmâtoarele tipuri de preturi:

.1. La producâtor: pretul de productie eu ridicata al produeâtorului format de întreprindere çi propus spre negociere, pretul négociât eu ridicata al produeâtorului calculai farâ TVA eu care agentii economici au négociât productia, pretul de vînzare eu ridicata al produeâtorului, cuprinde TVA çi exprimà valoarea totalâ a facturii.

2. La angrosist (comerciantul eu ridicata): pretul négociât eu ridicata al angrosistului calculât farâ TVA, pretul de vînzare eu ridicata al angrosistului, cuprinde çi TVA.

3. La detailist (comerciantul eu amânuntul): preful négociât eu amânuntul calculai farâ TVA, preful de vînzare eu amânuntul care cuprinde çi TVA.

Aplicarea màsurilor de reglementare de stat a prefurilor are ca consecinfâ aparitia distorsiunilor în sistemul de preturi redate prin diferenfa dintre nivelul efectiv çi nivelul pretului de piatâ. Formúlele de calcul a distorsiunii pretului pentru faza de expansiune a pietei interne se deduc din egalitatea ofertei (0 cu cererea (D), care are loc în cazul pretului optimal: Q+AQ=D+AD, AQ=AP/P *es *Q,

AD=AP/P*ed*D, unde es (ej) - elasticitatea ofertei (cererii), AP/P = (D-Q)/(es*Q-ed*D).

Metodología de determinare a beneficiilor (+) çi pierderilor (-) producâtorilor (bpr), consumatorilor (BCc) çi guvernului (BG), în comer|ul exterior (Bex), costurile (Q, beneficiile totale aie producerii (BP) çi consumului (Bc), în cazul cînd prejul creçte de la P la Pm, e redatâ de urmâtoarele formule de calcul: Bpr =AP *Ql+1/2AP *AQ Bec =--AP*DI-J/2AP*AD Bg = AP(Dl-Ql) Bex = Pm(S-l)( AQ+AD)

C = (P *AQ+1/2AP *AQ) (1-R)

Bp = Pm(S-J)AQ+l/2AP*AQ+ (P*AQ+1/2AP*AQ)(1-R) Be == Pm(S-l)AD+l/2AP*AQ

Consecintele politicii macroeconomice de preturi pot vi estimate prin simularea modificârilor elementelor structurale de prêt. In acest scop §i. pentru prognoza preturilor interne a fost elaborat sistemul de modele economico-matematice de previziune a preturilor necesare pentru elaborarea pronosticului dezvoltârii social-economice anuale a Republicii Moldova în preturi cúrente. Sistemul include un complex de algoritmi de prognozà, structuri de date input-output, care permit, în regim automatizat, de a elabora variante de prognozà pe urmàtoarele grupuri:

Grupul 1. Preturile tarifele la resursele energetice se prognozeazâ în funefie de nivelul preturilor de import, cursului de schimb, impozitele indirecte de import.

Grupurile 2 3. Preturile producâtorilor agricoli §i industriali se prognozeazâ sub incidenta componentelor costurilor §i a profítului açteptat utilizînd ecuatiile:

(ci); *7ÁcP¡;' *\tÁc^;x *ii{ch%'A +7{s);x *i(s)',"-] +

+4cÉ)'-1 *II{CÈ)':"1 +4ac)'-' *IP(AC)'i"a ]/100

Grupul 4. Indicii preturilor cu ridicata la producía industríala pe ramuri ale industriel se calculeazâ în baza evoluÇiei lunare a indicilor în perioada realizatà a anului tl :

¡PR" =f(IPR'°, IPS"), n=l,...,M, t=M+l.....T

Grupul 5. Baza calculelor de prognozà a preturilor de consum al populatiei la produsele, mârfurile §i serviciile incluse în coçul de consum o reprezintà evolutia acestora în perioada anterioarà, luîndu-se în consideratie perioada sezonierâ pentru produsele alimentare, nivelul preturilor de import (Pm) §i consumului final (Ç):

21

PC"=f(PCt0, PC, Pm, C), n=l, ...,M, t=M+l,...,T

Grupuî 6. Indicii preturilor de consum (IPC) rata medie lunarâ a inflatiei se evalueazâ în functie de IPC, cotele impozitelor indirecte çi veniturile populatiei.

In Capitolul IV "Aspecte metodologice çi metodice de previziune macroeconomics" se cerceteazá aspectele teoretice çi practice ale previziunii macroeconomice, modelele economico-matematice utilizate pentru prognoza dezvoltárii social-economice, echilibrele economice çi simularea politicii macroeconomice pe termen scurt çi mediu.

Modelele econometrice pentru determinarea cererii çi a ofertei agregate stabilesc mai întîi cererea, care constituie obiectul modelárii, apoi oferta, care se determina prin confruntàri sau prin intermediul preturilor çi, în final, conditiile de echilibru pe diferite pieje.

Ecuatiile referitoare la echilibrul pietei de mârfuri çi servicii:

PIBt = C,+Gt+I,+ErMt, Ct=f(Ct.i, VDt), VD, = PIBt-TIDt, G, == GVt+DB,, GVt = f(VAt)+rVt+rMt+AVt, I, = IPt+IGt, IPt=f(APIBtPRt), IGt=Gt*%Gt,Mt —f(Xt,Pm/Pt, UCJ, Et=f(Xt,Px/Pt, UCt)

PIBt - produsul intern brut (în perioada t) , Ct ( GJ - consumul populatiei çi privât (guvernamental), I, - investitiile, Et - exportul, M, - importul, VDt- venitul disponobil, TIDt— impozitele indirecte, GVt —veniturile guvemamentale, DBt - deficitul bugetar, IP¡ - investitii private, IGt - investitii guvemamentale, PR, - profitul, , Xt -productia bruta, UC¡ - gradul de utilizare a capacitâtilor de productie, Pmt - pre^ul de import, P/ - pretul de productie, Px/, - pretul de export, r - rata fiscal itâtii, t - perioada de timp.

Écuatiile referitoare la echilibrul forte i de muncâ:

CL¡~(l/q) *Xt, OLt-f(OLt-h q, AX„TH), RL,=1-CL/0L,

CLt, OL, - cererea, oferta de fortà de muncà, q - productivitatea muncii, TH — contribuya tehnologicà asupra productivitâtii, RL, -rata çomajului.

Blocul de capital include ecuafiile privind capitalul disponibil:

Kt=(l-k)K,.i+I,

■ k - rata scoaterii din functiune a mijloacelor fixe.

Ecuatiile corespunzâtoare preturilor §i inflatiei:

Pt=f(Pt-i,RMbPpiB,bPmt), Pmt=f(cs,Pent,Pet,r(TiD)ù> Pxt=f(cs,Pmt,Pe,), INFt=f(IPRt, Vd.rfriDjt), Pcí=f(Pí,Pmt,ACt, VPt)

RMt - rezerva de bani, PpjB,t - ponderea sectoarelor în PIB, f"(tid)t ~ cota impozitelor indirecte, INFt - inflatia,

IPRt — indícele preturilor cu ridicata, Pc,-pretul de consum,

ACt — adaosul comercial, VPt - veniturile populatiei.

Ecuatiile referitoare la formarea veniturilor fiscale §i finantarea deficitului bugetar

GVt - Tt+AVt, Tt = TDt+TIDt+TAt,

TDt = TDCt+TDFt+TIMt+ TFt, TID,= TVAt+TVt+TAt,

DB, = GVt- Gt, FDB, = FG,+FDBE,

Tt - venituri fiscale totale, AVt - alte venituri bugetare, TD¡ — impozite directe, TA, - alte impozite fiscale, TDCt - impozitul pe venit al companiilor, TDF, — impozitul pe venit al

persoanelor fizice, TIMt - impozitul pe imobil, TF, — impozitul funciar, FDBt - finantarea deficitului bugetar, FGt (FDBEt) -finan{area deficitului bugetar din surse interne (din ímprumuturi externe).

Ecualia de evaluare a datoriei publice:

D,=Dt.¡+ADt, ADt=f(DD,,cs CGE,,)

Dt - datoria publicä, DD, - dobínda aferentä, CGEt - creditarea externä a sectorului real §i guvernului.

EcuaÇiile privind echilibrul balan^ei de pläti:

BP, = CC, :+FN,, CC, = BC,+BSt+TC,+ VN, ] FN, = FNP,+ FDBE,, FNP, = f(RPIBt, cs)

BPt - balanta de plafi, BC, (BSt) - balanza comercialä (a serviciilor), CC, - contul current, FN, ~ flux net al contului financiar, TC, - transferuri cúrente, VN, - alte venituri nete,FNP, - fluxul net privat, RHír rata de creçtere economicä, Cí-Cursul de schimb.

Ecuatiile referitoare la sectorul monetär (depozite, dobínda, creditarea busnessului çi guvernului, rezerva de bani):

AD, =f(ADt..i, RD,, PIBt.,), RDt =f(LQt.,), CB, =f(RD,PIBt, FNt), CG, - CG,.¡+BOND,, RM,=f(DB¡, CB,, RV)

AD, - acumularea depozitelor, RD, — rata dobínzii bancare, LQ,.¡ -rata de lichiditate, CB, (CG— creditarea sectorului real (a guvernului), BOND, - hîrtii de stat definute de bäncile comerciale, CB, - creditarea bäncilor, RV, - rezerva de bani.

Modelele de creçtere economicä divizeazä economia în douä sectoare - agricultura §i industria, dezvoltarea industriel fiind obligatqrie pentru atingerea creçterii economice. Ecualia de baza a

unui model de cre§tere economicä (Harrod-Domar), in care rata de cre§tere economicä (Rp/n) insumeazä contributiile forte i de muncä (Ci), a capitalului (Ck) ?i cea tehnologicä (Cr), este urmätoarea:

RPIB = Ci + CK + Cr

Contributia fortei de muncä (a capitalului) reprezintä schimbarea in forta de muncä (in capital) multiplicatä cu produsul marginal.

Modelul econometric de cre§tere economicä include variabile endogene (PIB-ul, inträrile de muncä, de capital §i de tehnologii) §i variabile exogene (discrepante dintre nivelul actual §i posibil al PIB-ului, populatia, deservirea datoriei externe, nivelul PIB-Iui din tärile dezvoltate, pretul energiei, cursul de schimb, salariile, dobinda mondialä). Ecuatia de bazä este:

pe *C + Pl *I = X W, *L, + X rj*Kj

ie I je J

Partea stingä a egalitätii indicä douä tipuri de icjiri de muncä capital, partea dreaptä explicä sursele schimbärilor in procesul de productie. Rata de cre§tere se determinä prin calcularea derivatei egalitätii.

Sistemele de modele macroeconomice (econometrice §i de tipul „input-output"), utilízate in tärile europene pentru formularea obiectivelor macroeconomice, elaborarea planurilor nationale §i sectoriale, includ un model central, in jurul cäruia se pozitioneazä modelele complementare. ModeleJe econometrice pentru previziunea PIB-ului §i atingerea echilibrelor economice - DMR, AMADEUS, METRIC, BDF, HERMES, MOSAIQUE (utilízate in Franta) - sint de tip neo-keynesian, au perioada trimestrialä sau anualä, orizont de previziune de 5-10 ani, includ 5 sectoare institutionale, ca metodä de estimare este aplicatä metoda celor mai mici pätrate. Ecuatiile modelului pot fí clasifícate in patru blocuri. Primul bloc stabilere echilibrul dintre cerere §i ofertä, produefia se determinä in dependentä

de cerere. Al doilea bloc cuprinde formarea preturilor §i salariilor (care depind de prefurile de consum) §i evaluarea §omajului. Preturile sint modelate utilizind adaosul comercial presiunea capacitätilor de productie. Alocarea venitului menajelor intre consum §i acumulare se examineazä in blocul al treilea. Investidle sunt o componentä a cererii private. Multe din ecuatiile modelelor se bazeazä pe principiul unitar al elasticitätii dintre consum §i venit. Al patrulea bloc este destinat comerfului extern, care e limitat de cerere.

Sistemele de modele macroeconomice „input-output" utilizate pe termen mediu §i lung, statice, includ un model central §i unele modele complementare reciproc compatibile. Scopul general al sistemului este satisfacerea cererii pomind de la obiectivele macroeconomice (asigurarea cu locuri de muncä §¡ energie, echilibrul balanJei de pläti) care in majoritate sunt íntroduse ín modele prin restrictii. Modelul EMMA (Suedia) cuprinde un set de matrice de íntrare-ie§ire, care descriu fluxurile de bunuri $i servicii din cadrul sistemului productiei, ce permite analiza legäturii dintre cerere §i producfie in diferite sectoare.

Fiecare sector de producfie este reprezentat prin ecuatia:

Yj + MJ = H X + Cpj+Cgj + Ij + S^E,

¡el

Yj - producía sectorului j, M} - importul, Cpj - consumul privat, Cgj - consumul guvernamental, Ij - investitiile, S¡ - stocurile, E¡ -exportul, {aij} - matricea „input-output", intrarea de la sectorul "/" la sectorul j. Consumurile, investitiile §i stocurile sunt exogene.

Modelele macroeconomice utilizate pentru planificarea dezvoltärii §i armonizarea politicilor sectoriale (tärile din Asia de Sud-Est) includ douä sisteme separate de evaluare a PIB-ului: prognoza ofertei globale pe baza procesului de productie §i a cererii globale pe baza utilizärii cheltuielilor pentru investitii, consum §i import. Pentru elaborarea planurilor cincinale se utilizeazä modele interindustriale, iar pentru strategia de dezvoltare modele input-output dezagregate pe sectoare economice (Coreea). Cerintele sectoriale de

inträri se prognozeazä în dependentä de nivelul productiei çi scopurile eererii finale, ultima fiind estimatä prin valoarea adäugatä folositä pentru diverse cheltuieli. Modelul stabilere echilibrul productiei totale cu cererea finalä. Investitiile se determinä simultan cu productia, iar importul çi ocupatia prin corelatii. Unele modele econometrice (de exemplu, modelul Park) estimeazä impozitele indirecte în functie de valoarea adäugatä.

Modelele de planificare a dezvoltärii au un grad mare de dezagregare. Sistemul de modele utilizat în Thailanda include trei blocuri: estimarea PIB-ului ca sumä a valorilor adäugate pe sectoare economice çi regiuni, evaluarea PIB-ului çi a cheltuielilor pe sectoare, pronosticarea preturilor interne,- de import-export- ca corelatii ale preturilor mondiale çi nu din coraportul cerere-ofertä. Variabilele de politicä fiscalä se deduc prin calcule simple ca medii çi trenduri.

Modelele economico-matematice de coordonare a relatiilor comerciale internationale çi compararea indicatorilor pe tari, elaborate de organizmele internationale determinä nivelurile de investitii (I), import (M) çi împrumut extern necesare pentru a atinge rata realä doritä de creçtere a PIB-ului. Modelele de tipul RMSM (Revised Minimum Standard Model) asigurä egalitatea dezechilibrelor dintre investitii çi acumulare (S), dintre importuri çi exporturi prin urmätoarele ecuatii:

PIB = C+I+E-M, alternativa: PIB = C+S

Egalitatea dezechilibrelor investitii çi acumulare, import çi export:

I-S = M-E

Acumularea este finantatä fíe din investitii, fie din importuri nete. Pot fi aplícate douä strategii: se alege o ratä de creçtere economicä cu scopul de a gäsi investitiile çi împrumutul extern necesar; printr-un procès iterativ se ajusteazä rata de creçtere economicä cu investitiile çi împrumutul.

Sistemul de modele macroeconomice pentru târile Uniunii Europene (sistemul "SPES" - QUEST, MIMOZA, GEM çi PRIMO), se aplicä pentru evaluäri economice çi analize de politicä economicä, include modelele nationale (de structura) çi modelul unitar (de legäturä), se utilizeazä pentru prognoze anuale çi trimestriale,

utilizíndu-se §i pe termen mediu. Sistemul a fost utilizat pentru evaluarea efectelor macroeconomice de la cre§terea inflafiei cu 1%, a investijiilor publice cu 1% din PIB, devalorizarea cu 10% a dolarului american fatä de alte monede.

Sistemul de modele pentru República Moldova a fost elaborat pentru simularea consecintelor de politicä macroeconomicä, coordonarea politicilor sectoriale, atingerea echilibrelor economice, evaluarea

Produc(ie Sectoare

PI B 1

valoare factor

adäugatä de cost

a tr

Preturi Inflale

Política

macroecononuca

Fig. 3. Sistemul de modele de diagnosticare $i prognoza, de simulare a politic» macroeconomice

indicatorilor macroeconomici çi sectoriali In valoare reala çi nominalä. în prezent, spre deosebire de alte täri, utilizarea modelelor çi a bazelor de date nu este obligatorie la elaborarea pronosticului dezvoltärii social-economice a tärii çi a bugetului public. Sistemul e format din douä blocuri de modele: primul cuprinde mode luí central de evaluare a PIB-ului çi modelele complementare pentru previziuni sectoriale, a producfiei çi preturilor, al doñea cuprinde modelul de simulare a politicii macroeconomice (figura 3). Interdependent calculelor e urmätoarea. In primul rînd, se elaboreazä prognoza nivelurilor çi indicilor preturilor, a inflatiei. în al doilea rînd, se evalueazä indicatorii de productie §i sectoriali în termeni reali §i nominali. în al treilea rînd, se efectueazä prognoza indicatorilor din sistemul conturilor nationale (SCN) în termeni reali çi nominali. Indicatorii de prognoza evaluati în baza modelelor central çi complementare se confruntä cu indicatorii de prognoza (în special indicatorii relativi) calculad în baza modelului de politicä macroeconomicä. în rezultat, se formuleazä scenariile de dezvoltare economicä care corespund obiectivelor strategiei de dezvoltare.

Modelul central asigurä evaluarea indicatorilor din SCN (produsul intern brut, valoarea adäugatä, impozitele nete pe produse, consumul final al menajelor, al firmelor çi guvernamental, formarea

brutâ de capital, variatia stocurilor, importul çi exportul). Modelul de simulare a PIB-ului este econometric pentru previziuni anuale çi pe termen mediu. Modelul permite estimarea PIB-ului dupa doua metode separate - metoda productiei çi a cheltuielilor. Modelele complementare determina indicatorii economico-financiari sectoriali, productia ín natura çi valoare bâneascà pe tipuri çi sectoare, nivelul çi indicii preturilor çi inflatiei.

Oferta pentru anuí t se estimeazâ ca valoarea adàugatà pe sectoarele economice pe baza seriilor de date statistice din anii anteriori ..., t-3, t-2 (elaborarea datelor statistice, de obicei, întîrzie cu doi ani). Componentele PIB-ul se prognozeazá ín baza seriilor de date çi a valorii adâugate pronostícate, folosind corelatiile dintre indicatorii macroeconomici.

Modelul productiei este destinât estimara evolutiilor sectoriale, inclusiv a volumelor de fabricare a productiei ín expresie naturalá la sortimentul luat ín evidenta statisticá, a indicilor de modificare a volumelor fizice çi valorice a productiei industríale §i agricole ín dependents de cerere, capacitadle çi factorii de productie. Variabilele se determina folosind functiile de productie. Productia pe sectoare economice se estimeazâ utilizînd ecuatiile recurente: Xl—k ^xi '1. Impozitele indirecte nete au fost evaluate ín functie de valoarea adàugatà bruta pe sectoarele economice.

Pentru evaluarea PIB-ului ca factor de cost a fost elaborat un model de echilibru cerere-ofertâ pe termen mediu (T=3-5 ani), care utilízeazá coeficientii „input-output". Modelul include ecuatii de determinare a PIB-ului çi de expansiune a productiei, ecuatii sectoriale, a importului çi consumului. Solutia sistemului este rata de creçtere a productiei sectoriale çi alocarea de investitii pe parcursul perioadei de prognozà, cerintele pentru acumulare çi situatia balantei de plàti. Alocàrile de investitii sînt exogene, determinate in model de rata de înlocuire a fondurilor. Modelul cuprinde urmàtoarele ecuatii: 1. Ecuatiile de calcul al venitului national çi PIB-ului

y = I (1 - - I a ,) * X ,

i s I j e J

PIB = Y + £ t, * X , + £ t " * M , ¡ £ / 16/

2. Ecuatia de expansiune a productiei în perioada (0,T). YT= Y°(I+y)T

3. Ecuatiile structurale. Echilibrul cerere-ofertà globalâ:

X + M , = 2 + + C , + G ,+

Cererea pentru influxurile cúrente §i investifii:

jeJ

¡rf(áp,B, UCJ

Investitiile în variatia stocurilor (pentru asigurarea fondului de

rulment):

St¡=w,(XrX,°),

4. Ecuatiile importului Mr-mXi,

5. Ecuatiile consumului Cr=f(RpiB,d)

Xj - productia brutâ a sectorului „/', F- valoarea adàugatà brutà, y -rata de creçtere a productiei, a¡j - consumul intermediar, w¡ - ponderea variatiei stocurilor în sectorul "i", m¡ - înclinania margínala spre import, d- distributia venitului national.

ModeluI de política macroeconomicà e destinât pentru determinarea efectelor posibile cauzate de diferite màsuri de política macroeconomicà, este un model econometric de simulare cu paçi anuali, include un çir de variabile exogene çi endogene ce descriu procesul; de atingere a obiectivelor strategice de dezvoltare çi a

30

echilibrelor economice, poate fi utilizat ca model unisectorial çi multisectorial. Modelul asigurà simularea conexiunilor çi efectelor feedback, prin alegerea unui mixaj de politici çi instrumente destínate atingerii obiectivelor strategiei de dezvoltare. Modelul este dinamic, include dependente recurente între indicatori. Ecuafiile principale ale modelului.

1. Nivelul çi dinamica produsul intern brut pe locuitor PIBt=PIBt., * I t/ft.i) (PIB), I i/(t-i)(R) =c* I t/(t-i) (PIB)

2. Formarea brutà de capital FBC ,=Jbc(R) *R t

3. Consumul final, al administratiei publice çi privât, al populatiei CF t=R t - FBC t, CAt= ca* CF t, CP t=CFt- CAt

4. Exportul net, datoria externa, în dolari SUA çi lei ENt= PIBt- Rt, Dt= Dt-l+Dbt+Crt, Dt= c*Dt (lei)

5. Çomajul St=PAt-POt

Notatii generale: ]t(,.¡) - dinamica PIB-ului, c - raportul dintre dinamicele resurselor §i PIB-ului, R - resursele utilízate pentru consum $ i FBC, ca - ponderea consumul administratiei publice in consumul final, EN - soldul dintre export §i import, Cr - credite §i pläti externe, Db - dobinda aferentä creditelor externe.

Flexibilitatea modelului se reflectä prin posibilitatea de formare a diferitelor scenarii de dezvoltare social-economicä a tärii. In dependents de obiectivele politicii macroeconomice, pot fi selectate diferite imbinäri ale variabilelor exogene, care vor determina strategiile economice §i impactul lor asupra economiei nationale.

Sistemul de modele a fost aprobat pentru República Moldova pe o perioadä de prognozä de 3 ani, pentru flecare an de prognozä au fost elaborate douä scenarii de dezvoltare - pesimist §i optimist. Dezvoltarea economics in anii 90 a avut loc conform scenariilor

I sectoriale. Direct" 5' "«»»rdonärü potoS r ,MUZa medi«l. WMciior secioWaJc W : l"1™4^« c^cfc IP Рм,е «

ac«eia elaboraref cre5terea Z!„ ^'Publici,

dezechiJibruJui dint l proPun mäsuri ! entru stoParea aplicarea procedur!"/ s.ec*0areje financiar si de "T* e,'bnarea de Piérdela Dro,JUdÍCÍare càt<* шг'ы precum 5

-- Sirtat* ^^TSSi dat0rii,0r £odae

activeJor neiifiWî-»«»- . în P^uri índlIZT\Secto^i

Privat -

invesíifionaj J , * ,№eP"'"<W,ï„r J™'? 5! C'US,ere baza

'"-«( et Г fapUb ab

"" sfert, creçterea ы % anua». reducerea c0,n Wnzári fonduí«í de ruC^ °duc^täii/ munc, cr2C0°¿tU" °r materia,e cu

c,rca 1,5-2 ori Cresfp me> 'mbunàtâfirea ratel majorarea productie e eco«câ are^ ^f'onaie de

se a

CONCLUZII §I RECOMANDÄRI

Pe baza cercetärilor efectúate sînt formulate urmätoarele concluzii çi recomandäri.

1. Procesul de dirijaré economicä se concretizeazä în formarea cadrului legislativ adecvat conditiilor de piatä, în utilizarea unor politici çi previziuni macroeconomice prin care se directioneazä creçterea economicä durabilä: asigurarea ratei pozitive de creçtere economicä, protectiei sociale a populatiei çi protectiei mediului.

Conceptul metodologic çi metodic de analizä diagnostic çi previziune macroeconomicä propus în lucrare adecvat reflecta calitativ çi cantitativ aspectele functionärii economiei nationale în tranzitie çi asigurä orientarea ei spre creçterea economicä.

2. In lucrare a fost fundamentat sistemul de analizä macroeconomicä care se bazeazä pe abordarea sistemicä a economiei nationale. Analiza macroeconomicä reprezintä un instrument operational în procesul de management, cuprinde formularea. obiectivelor, cadrul metodologic, diagnosticul ca rezultat al analizei, iar pe baza acestuia formularea straregiilor, mäsurilor çi recomandärilor care constituie continutul deciziilor pentru realizarea obiectivelor preconízate. Analiza macroeconomicä include douä pärji structurale: calitativä - analiza realizärii obiectivelor de politicä macroeconomicä, mediului economic, a impactului politicilor sectoriale asupra economiei nationale; cantitativa - analiza evolutiei indicatorilor macroeconomici, financian çi sectoriali, a executärii bugetului public, dezechilibrelor economice.

Comportamentul çi profîtabilitatea agentilor economici sînt influentate de mediul economic. Acesta este determinat de deciziile de politicä macroeconomicä — aplicarea sistemelor contabil §i fiscal, conditiile pe pietele de creditare, de imobil §i mobiliare, de alte bariere çi limitäri guvernamentale (licente, standarde de angajare §i disponibilizare, protectia mediului etc.). Cercetarea mediului economic çi determinarea impactului politicilor structurale asupra dezvoltärii economice reprezintä parte componentä a analizei macroeconomice çi se propune sä fie efectuatä frecvent.

3. Aplicarea sisternului de analiza macroeconomicà pentru economía Republicii Moldova în perioada de tranzi(ie (anii 1991 -2000) relevà urmàtoarele:

-tendinte mai pronun{ate decît în .tarife din Europa Céntrala în tranzitie a dezechilibrelor economice - declinul mai adînc al producfiei, solduri negative mai substanfiale aie balantei comerciale çi a contului curent al balantei de plâti, ponderea de peste 85% a datoriei externe çi de 6-8% a deficitului bugetar în PIB, rata efectiva a çomajului de 17%;

-schimbàri structurale spontané çi necoordonate cauzate de reducerea cererii interne, pierderea piefelor externe de desfacere, declinul productiei, deprecierea. jnonedei nationale, reducerea ' èxportului; ;

-dezechilibrul dintre sectorul întreprinderilor, care e ineficient çi generator de pierderi §i sectorul financiar, care este orientât spre finanjarea deficitului bugetar çi nu spre investitii;

-crearea unui mediu economic nefavorabil pentru întreprinderi, absen(a mecanismului de asigurare a intereseloi proprietarilor, restructurarea lentà §i inconsecventà a întreprinderilor, aplicarea insuficientà a procedurii de faliment;

-política macroeconomicà a avut un impact nefavorabil asupra evolutiei economiei prin decizii contradictor», divirgente dintre obiectivele çi tehnicile de realizare a strategíílor economice, prin necoordonarea politicii fiscale cu politicile sectoriale; política macroeconomicà, inclusiv cea fiscalà, este orientatà în principal càtre obiectivele pe termen scurt, în primul rînd, la colectarea veniturilor îr bugetul public.

4. Directionarea dezvoltàrii spre creçterea economicà est« garantatà în urmàtoarele conditii. în primul rînd, de realizarea îr complex a obiectivelor macroeconomice privind atingerea unei raU pozitive §i permanente de creçtere a PIB-ului, ocuparea fortei de muncà çi reducerea ratei çomajului pînà la o limità rezonabilà (3-6%) tínerea sub control a preturilor exprimate prin rata inflatiei (cînc nivelul medíu lunar nu depàçeçte 0,5 - 1%), asigurarea echilibrulu exterior.

In al doilea rínd, de prezenta surselor de creyere economicä -resursele naturale, investitiile, sehimbarea echipamentului §i tehnologiilor, investitiile in resurse umane, abilitätile manageriale, efeetul de scarä, reducerea riscului agriculturii, organizarea unui mediu economic favorabil prosperärii economice.

In al treilea rínd, de coordonarea §i reorientarea politicilor sectoriale (fiscal-bugetarä, monetar-creditarä, de prefuri, industrialä, de substituiré a importului, de promovare a exportului, regionalä, comercialä, investitionalä) spre atingerea obiectivelor macroeconomice, de armonizare a politicii físcale cu alte componente ale politicii macroeconomice.

In al patrulea rind, de implementarea unei strategii- de relansare §i cre§tere economicä pe termen mediu §i a scenariilor pe termen scurt (anuale) de dezvoltare social-economicä a tärii, care sä includä obiectivele de dezvoltare, scopurile strategice, politicile §i mäsurile de realizare a acestora, planul de actiuni §i resursele financiare necesare.

5. Anticiparea evolutiei probabile a fenomenelor §i proceselor economice se cuantificä prin utilizarea metodelor §i tehnicilor de previziune macroeconomicä, inclusiv a modelelor economico-matematice. Modelele macroeconomice se utilizeazä pentru simularea echilibrelor economice, pentru flecare pia{ä ele stabilesc mai intii cererea agregatä, care constituie obiectul modelärii, apoi oferta agregatä, care se determinä prin confruntäri sau prin intermediul preturilor §i, in final, conditiile de echilibru pentru piata factorilor de productie, de märfuri §i fortä de muncä.

In modelele de cre§tere economicä, rolul principal in diagnosticarea ratei de crejtere, revine factorului integral de productivitate (suma contributiilor capitalului, a fortei de muncä §i tehnologiilor), iar dezvoltarea sectorului industrial reprezintä conditia primordialä de crejtere economicä. Pentru coordonarea relatiilor comerciale internationale §i facilitarea comparatiilor intre täri se aplicä modelele de previziune elabórate de organismele internationale (RMSM, Quest, MIMOZA). Modelele de acest tip asigurä echilibrele economice (acumuläri §i investitii, import, imprumut extern §i

¿are pentru a atinge rata realä doritä de creçtere a PIB-de crcçtere eeonomicä se determina prin manevrarea jr modelelor.

j. în lucrare a fost propus un sistem original de modele ■nico-matematice, eu un înalt grad de garantie a previziunilor, descrie cantitativ aspectele formärii çi utilizârii PIB-ului în loare nomínala çi realä, atingerea echilibrelor economice çi iimularea deeiziilor de politicä macroeconomicä. Utilizarea sistemului va contribuí la perfectionarea metodelor çi tehnicilor managamentului macroeconomic.

Sistemul de modele asigurä simularea consecintelor posibile de política macroeconomicä, coordonarea politicilór sectoriale, atingerea echilibrelor economice (cerere-ofertä agregatä, balantci fortei de muncä, balantei comercíale, bugetului public), evaluarea indicatorilor macroeconomici çi sectoriali în valoare realä çi nominalä, conditiile de expansiune a productiei, evaluarea modificärii preturilor, a indicilor de prêt, a inflatiei.

Sistemul de modele de diagnosticare çi prognozä a evolutiei economiei çi de simulare a politicii macroeconomice include douä blocuri de modele: primul cuprinde modelul central de evaluare a PIB-ului çi modelele complementare pentru previziuni sectoriale a productiei çi preturilor, al doñea cuprinde modelul de simulare a politicii macroeconomice. Modelul central asigurä evaluarea indicatorilor din sistemul conturilor nationale (produsul intern brut çi componentele lui de formare çi utilizare). Modelele complementare sînt destínate pentru determinarea indicatorilor economico-financiari pe sectoare economice çi tipuri de productie.

7. Pentru prognoza PIB-ul au fost elabórate douä modele econometrice diferíte: de evaluare a PIB-ului ca factor de productie çi ca factor de cost. Primul model estimeazä PIB-ul ca sumä a valorilor adäugate sectoriale în preturi constante, valoarea acestuia în preturi efective se evalueazä folosind indicii preturilor de prognoza. Alti indicatori macroeconomici se estimeazä în baza seriilor de date çi a valorii adäugate pronosticate, folosind corelatiile dintre indicatori. Impozitele indirecte nete se evalueazä utilizînd functiile de productie.

PIB-ul ca factor de cost se evalueazà aplicînd modelul de echilibru cerere-ofertà, care utilizeazâ coefícientii „input-output". Cererea globalà însumeazà valorile adâugate (estimate) folosite pentru consum, investitii çi export. Solutia modelului reprezintâ rata de creçtere a productiei sectoriale çi alocarea de investitii pe parcursul perioadei de prognozà, cerintele pentru acumulare çi situatia balantei de plàti.

8. A fost dezvoltat sistemul de modele de previziune a preturilor care include un complex de modele economico-matematice, algoritmi de prognozà, structuri de date „imput-output", care permit, in regim automatizat, elaborarea variantelor .de prognozà a preturilor çi tarifelor la resurse energetice, productia agrícola çi industríala, a preturilor de consùm al populatiei çi a indicilor acestorá la mârfurile çi serviciile incluse în coçul de consum, a ratei medii a inflatiei.

9. Modelul de simulare a politicii macroeconomice, propus în lucrare, are aplicabilitâti practice la formularea scenariilor de dezvoltare social-economicà. Acest sistem poate fi aplicat pentru determinarea consecintelor posibile aie politicilor macroeconomice. Sistemul poate fi utilizat atît ca un model unisectorial, în care economía nationalà se cerceteazà ca un obiect integru, cît çi multisectorial, în care se cerceteazà contribuya fiecàrui sector la formarea PIB-ului. Modelul oferâ solutii pentru 3 blocuri principale: blocul conturilor nationale, blocul balantei de plâti çi cel al balantei fortei de muncâ. Modelul include ecuatii de formare çi evolutie a PIB-ului, de determinare a componentelor de utilizare a PIB-ului, a datoriei externe çi a çomajului.

10. în vederea redresàrii situatiei çi atingerii creçterii economice durabile în economía în tranzitie, pentru Republicii Moldova au fost formulate scopurile strategice çi sociale, directiile de reorientare çi coordoonare a politicilor sectoriale çi mâsurile necesare pe termen mediu çi scurt.

Pentru redresarea economiei çi asigurarea creçterii economice au fost propuse mâsuri concrete. In primul rînd, au fost elaborate recomandâri de eliminare a blocajului financiar çi asanare financiará a întreprinderilor - crearea unui sistem bancar viabil în scopul creditârii

întreprinderilor, apropierea randamentului titlurilor de valoare de stat de rata de refînanfare, restructurarea formata a agentilor economiei eu datorii substancíale câtre creditori, instituirea proprietarului real al întreprinderilor etc. In al doilea rînd, au fost propuse mâsuri de dezvoltare a sectorului privât - fondarea IMM în cadrul parcurilor industríale pe baza activelor neutilizate ale întreprinderilor mari generatoare de pierderi, creçterea competitivitâtii exportului prin perfecfionarea politicii comerciale, înviorarea procesului investitional prin utilizarea bugetului de dezvoltare çi perfectionarea politicii investifionale.

Pentru stabilizarea macroeconomicâ au fost propuse mâsuri de reducere a presiunii fiscale ,'prin majorarea venitului minim neimpozabil eu TVA pentru întreprinderile mici, prin perfectionarea mecanismului de restituiré a impozitelor pe import în cazul exportului productiei; de stimulare a producâtorilor autohtoni care dezvoltà industriile ce substituie importul; de minimizare a deficitului bugetar prin optimizarea cheltuielilor bugetare. Pentru proteetia socialà au fost elabórate mâsuri de creare a noilor locuri de muncâ, de formare a abilitàtilor profesionale prin investit» în resurse umane.

Au fost elabórate recomandâri de perfeccionare a politicii çi mecanismului de preturi. Se propune utilizarea notificârii intentiei de modificare a preturilor, o nouà clasificare a tipurilor de prefuri, care omite confuziile çi nedumeririle existente. A fost abordatâ metodología de determinare a distorsiunilor de prejuri generate de diverse decizii de política macroeconomicâ çi algoritmii de calcul a acestora, care poate fi utilizatâ ca instrument de evaluare a deciziilor politicii de preturi.

Adoptarea màsurile de politicà macroeconomicâ preconízate çi asigurarea surselor de creçtere economicà (investitii în resurse umane, active cúrente, tehnologii çi crearea de noi locuri de muncâ) vor asigura o creçtere economicà anualà de 5-6%.

Rezultatele tezei de doctorat-habilitat au fost utilízate de câtre Ministerul Economiei çi Reformelor çi de câtre Guvern la formarea politicii macroeconomice, a strategiilor çi scenariilor de dezvoltare a Republicii Moldova. Metodologia, modelele çi recomandàrile

elabórate pot fi aplieate in practica de luare a deciziilor, implementarea lor va contribuí la stoparea declinului productiei §i asigurarea unei rate pozitive, permanente de creyere economicá. Rezultatele cercetárilor pot fi utilízate la elaborarea suporturilor de cursuri pentru institutiile superioare de invátámínt.

III. LISTA LUCRARILOR PUBLICATE

Monografii bro§uri

1. Dezvoltarea economicá: politici, strategii, modele, efecte. -Chi§ináu, Tipografía A.§.M., 1999. -187 p.

2. Modifican §i corelatia preturilor pe piata interna ín República Moldova. -Chi§ináu, Institutul de Cercetari §tiintifice in Doméniul Informatiei Tehnico-Economice (IC§ITE), 1996. -42 p.' (in colaborare)

3. Evolutii economice §i financiare ín República Moldova. -Chi§ináu, IC§ITE, 1996. -34p. (ín colaborare)

4. Modele §i strategii de dezvoltare economicá. -Chi§ináu, IC§ITE, 1996.-41p.

5. Unele recomandári metodice cu privire la elaborarea prognozelor de dezvoltare social-economice. -Chi§ináu, Ministerul Economiei, 1995. -12 p.

6. Bazele metodologice de prognozare a dezvoltárii economiei ín perioada de tranzitie la economía de piatá. -Chi§ináu, IC§ITE 1995. -39 p. (in colaborare)

7. Política macroeconomicá in República Moldova in perioada de tranzitie la economía de piatá. -Chi§ináu, IC§ITE, 1994. -60 p. (in colaborare)

8. República Moldova spre economía de piatá. -Chi§ináu, C.S.P.P., 1994. -160 p.(ín colaborare)

9. Prioritátile §i Scenariile de Dezvoltare a Economiei Republicii Moldova. -Chi§ináu, IC§ITE, 1993. -37 p. (in colaborare)

10. Пути и проблемы государственного регулирования цен в Республике Молдова. -Кишинёв, МолдНИИНТЭИ, 1993. -22 стр. (в соавторстве)

11. Ценовая политика в Республике Молдова в условиях суверанитета и перехода к рыночным отношениям. -Кишинев, МолдНИИНТЭИ, 1991. -39 стр.

12. Система экономико-математических моделей по оптимальному планированию. В работе "Экономические проблемы развития АПК Молдавской ССР". -Кишинёв, Штиинца, 1988. -0,9 пл. (в соавторстве)

13. Состояние и тенденции развития АПК и его подкомплексов в Молдавской ССР. Обзор. Кишинёв, МолдНИИНТИ, 1989г. -63 стр. (в соавторстве)

Rapoarte §i dari de seamá §tiintifice (ín colaborare)

14. Mecanismul de formare a preturilor ín República Moldova. Analiza' evolutiei preturilor §i tarifelor. Elaborarea sistemului automatizat de pronosticare a preturilor §i tarifelor. Nr. ínregistrárii de stat PK 0195 M 00222. -Chi§ináu, 1995. -10 c.a.

15. Problemele §i perspectivele dezvoltárii economiei Republicii Moldova. Depistarea consecinfelor macroeconomice in perioada de tranzitie la economía de piatá. Analiza dezvoltárii social-economice a republicii. Pronosticul dezvoltárii social-economice a R.M. Nr. ínregistrárii de stat PK 0195 M 00229. -Chi§inau, 1995. -9 c.a.

16. Cercetarea distorsiunilor ín sistemul de preturi §i tarife. Nr. ínregistrárii de stat PK 0197 M 001212. -Chi§ináu, 1996. -9,5 c.a.

17. Elaborarea mecanismului de asigurare a cre§terii economice ín República Moldova. Nr. ínregistrárii de stat PK 0199 M 01455. -Chi§ináu, 1997. -5,5 c.a.

18. Studierea directiilor §i factorilor de asigurare a securitátii economice §i elaborarea mecanismului de cre§tere economicá in República Moldova. Nr. ínregistrárii de stat PK 0199 M 001473. -Chi§ináu, 1995. -4,5 c.a.

19. Studierea directiilor §i factorilor de asigurare a securitátii economice ji elaborarea mecanismului de cre§tere economicá ín República Moldova. Nr. ínregistrárii de stat PK 0199 м 01473. -78 pagini

20. Evolutii economice çi financiare în República Moldova în anii 1996-2000. Codul în Comanda de Stat pentru anuí 1999: 06.01.01. -126 pagini

Articole

21. Directionarea întreprinderilor spre economía de piatâ. Ministerul Economiei çi Reformelor cu concursul CLDP (SUA) çi USAID. Economie çi Reforme, nr.4, 2000. -0,3 c.a. (în limbele românâ çi englezà)

22. Reforma sistemului de analiza çi previziune economicà. Chiçinâu. Economica, nr.3, 2000. -0.5 c.a.

23. Relansarea çi creçterea economica prin intermediul politicii macroeconomice. Chiçinâu, ÜLIM, 2000,-0,2 c.a.

24. Aspecte aie optimizàrii macroeconomice. Anale ULIM, nr.2; 2000, Economie. -1 c.a.

25. Refórmele microeconomice çi evolutia economiei nationale. ASEM, materialele Simpozionul çtiintific international „Strategii çi modalitâti de intensificare a colaboràrii dintre Moldova çi România în conditiile extinderii Uniunii Europene spre est" din 28-29 septembrie 2000. -0.3 c.a.

26. Industria: evolutii, problème çi obiective de dezvoltare. Mesager Industrial, nr.40, septembrie 1998. -0,8 c.a.

27. Performantele întreprinderilor supuse restructuràrii. Mesager Industrial, nr.37, iunie 1998. -1,6 c.a.

28. Mecanismul de formare a preturilor în economia de piatâ. Economie çi Finante nr.4 (18). -Chiçinâu 1997. -0,5 c.a.

29. Evolutia preturilor çi tarifelor în República Moldova. -Chiçinâu, Economica. An. IV, nr. 1(10), 1996. -0,8 c.a.

30. Moldova's Economy in Transition. "Economic Development with special Reference to Thai Economy". Volume II. Faculty of Economics Thammasart University. Bangkok, Thailand, 1996. -1 c.a.

31. Fundaméntele creçterii economice. - Chiçinâu, Materialele Conferinfei Internationale; 13-14 iunie 1996 "Târi în tranzitie: Reforme economice". 1996.-0,1 c.a.

32. Efectele politicii macroeconomice asupra mecanismului formàrii preturilor.-Chiçinâu, Economie çi Sociologie, nr. 1, 1995, pag 3-21.

33. Tendinte inflationiste in perioada de tranzitie in República Moldova. -Bucure?ti, "Tribuna Economicä", nr. 17, 1994. -pag 41-42.

34. Tendinte inflationiste in República Moldova. -Bucure§ti, Materialele Simpozionului §tiintific "Integrarea economicä a Romäniei cu República Moldova. Concepte-strategii-politici" (30 noiembrie - 3 decembrie 1993), 1993.-0,6 c.a.

35. Проблемы устойчивого развития животноводческого подкомплекса АПК. - Кишинёв, В сб. "Интенсификация производства в АПК республики" Наука, 1990. -0,6 п.л. (в соавторстве)

36. Основные направления качественного улучшения продовольственного снабжения населения. - Кишинёв, В сб. "Интенсификация производства в АПК республики" Наука, 1990. -0,9 п.л. (в соавторстве)

37. Основные проблемы совершенствования планирования в хозяйственном механизме АПК. - Москва, Тезисы докладов Всесоюзной научной - практичной конференции "Совершенствование механизма хозяйствования в АПК", (г. Рига 28-30 ноября 1988г.). 1989.-0,2 п.л.

38. Линейно-динамическая модель перспективного планирование животноводческого подкомплекса АПК. - Кишинёв, Тезисы докладов республиканской научно-практической конференции "Применение экономико-математических методов и вычеслительной техники в планировании и управлении народным хозяйством МССР" (февраль 1988). 1988 -0,1 пл.

39. Имитационная модель перспективного планирование животноводческого подкомплекса АПК. -Кишинёв, В сб. "Оптимизация и обработка данных". Штиинца, 1987. -0,5 п.л. (в соавторстве)

40. Имитационная модель перспективного планирование животно-водческого подкомплекса АПК. -Кишинёв, В сб. "Оптимизация и обработка данных". Штиинца, 1987. -0,5 п.л. (в соавторстве)

ANNOTATION

To the thesis for the Doctor degree in economics on the theme "Macroeconomic Optimisation in the Republic of Moldova: simulation system development"

The thesis for the Doctor degree in economics represents the methodological, theoretical and practical researches on the matter of the economic growth analysis and forecasting. These thesis focuses on three main aspects: economic mechanism, macroecQnomic policy and development strategies, harmonization of fiscal and sectorial policies; development- of. the diagnostic' analysis and forecasting system;" simulation of the macroeconomic policy potential impact on economic development.

Managing the integral economic system methodology and recommendations about the reorientation and coordination of the fiscal and sectorial policies were developed. The price reform was under special attention. In according with legal framework changes the price liberalization periods were classified. The recommendations for the price policy and mechanism improvement are formulated on the basis of complex analysis. The economic analysis and forecasting models system has been worked up. The system provide the simulation of the macroeconomic policy impact on the economic sectors and determine the economic equilibrium, the forecasting macroeconomic and sectorial indicators. The practical solutions for economic growth achievement, for economic development strategy and models system implementation are offered. The implementation of the recommendations formulated in the thesis will allow to strengthen the economic macro- and microeconomic levels reforms. Also, to improve the analysis and forecasting methodology, to base one's arguments on facts the forecasting of the indicators, inflation and fiscal incomes. As a result will be the opportunity to determine the economic development scenarios.

О*?.

АННОТАЦИЯ

к диссертации на соискание учёной степени доктора-хабилитат . экономических наук на тему: «Макроэкономическая оптимизация в Республике Молдова: разработка иммитационной системы»

Диссертация посвящена методологическому,

теоретическому и практическому исследованию проблем анализа и прогнозирования экономического роста. В данном аспекте рассматриваются экономический механизм, системы моделей диагностики и прогнозирования экономического развития, имитации последствий макроэкономической политики. •

Были разработаны методологические основы управления экономикой как единой системы и макроэкономической стратегии, рекомендации по реориентации и координации фискальной, бюджетной, денежно-кредитной, индустриальной, региональной, инвестиционной политик. Были классифицированы этапы реформирования ценообразования, предложены рекомендации по совершенсвованию политики и механизма ценообразования Предложена система моделей экономического анализа и прогноза, которая обеспечивает имитацию влияния макроэкономической политики, достижение экономического равновесия, прогноз макроэкономических и отраслевых показателей. В работе использованы современные методы исследования, предложены практические решения по достижению экономического роста в реальном секторе экономики, по практическому использованию разработанной системы моделей. Внедрение результатов работы позволит углубить экономические реформы на макро- и микроуровне и достичь экономического развития, совершенствовать методологию макроэкономического анализа и прогнозирования, обосновать прогнозные расчёты экономико-финансовых показателей, инфляции и налоговых поступлений.