Направления менеджмента по совершенствованию информационной инфраструктуры в Республике Молдова тема диссертации по экономике, полный текст автореферата

Автореферат диссертации по теме "Направления менеджмента по совершенствованию информационной инфраструктуры в Республике Молдова"

O

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Cu drept de manuscris

% C7.U: 658.012.4:330.47 (478) (043)

T 330.47:658.012.447 (478) (043)

i

PAVEL CHIREV

DIRECTII MANAGERIALE DE PERFECCIONARE A INFRASTRUCTURII INFORMATIONALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Spccialitatea 08.00.05- Economie çi management

în ramurä ?¡ doineiiiu de activitate

AUTOREFERAT

al tezei de doctor în çtiinte economice

CHÏÇINÀU 2000

Teza a fost îndeplinità la catedra "Cibernética çi informática economicä " a Academiei de Studii Economice

Conducätor §tiintific -Ilie COSTAÇ, doctor

habilitât în çtiinte tehnice

Referenti oñciali -Petru TURCANU, doctor

habilitât in çtiinte economice, profesor universitär

- Tudor LEAHU, doctor in çtiinte economice, conferenciar universitär

Institutia de profil: Centrul de Tehnologii Informationale al

Susçinerea tezei de doctorat va avea loc la

, 2000, la orele /t/^ln §edinta Consiliului çtiintific specializat DH.08.92.14 de pe lânga Academia de Studii Economice din Moldova pe adresa: 2005, Chiçinàu, str. Bánuiescu-Bodoni, 61, bloc "A", et. 3, sala Senatului.

Teza poate fi consultatà in biblioteca A.S.E.M. Autoreferatul a fost expediat la "M fzuatft 2000

Universitâtii de Stat din Moldova

Secretar çtiintific al Consiliului çtiintific specializat dr., conferenciar universitär

I. CARACTERISTICA GENERALA A LUCRÀRII

Actualitatea temei de cercetare. In prezent, din cauza problemeior generate de particularitàtile activitàçilor economice din República Moldova, societatea se confruntà cu un çir de alte problème nu mai putin importante. Aceasta se manifesta prin neconcordanta dirijârii proceselor informationale, nestàpânirea eficientà a resurselor informationale, lipsa de informare adecvatá a factoriior de decizie.

în acest sens, conform unor analize efectúate, se poate afirma câ, la etapa actúala, în república nu exista o infrastructure informationalà care sa corespundâ cerintelor actúale de redresare economicâ çi care ar putea rezolva eficient problemele legate de informatizarea societâtii, de dirijare a resurselor informationale, de integrare §i de dezvoltare a rela{iilor informationale. atât pe plan intern, cât $i pe plan extern.

Edificarea unei infrastructuri informationale adecvate cerintelor actúale reprezintâ o çansà pentru República Moldova de a reduce decalajele care o despart de tari le dezvoltate . Totodatâ ea reprezintâ o necesítate urgentâ çi vitalâ la fei ca reforma economicâ, deoarece o reforma farà informatizare, nu va aduce república mai aproape de linia de dezvoltare mondialà. Aceste deziderate §i confirma actualitatea temei abórdate.

Scopul lucrârii constà în cercetarea çtiintifïcà privind starea actúala a infrastructurii informationale în República Moldova çi precizarea conceptiei sistemice ca fiind componenta principalà a bazei teoretico-metodologice de creare a infrastructurii informationale a societâtii, orientatâ la formarea unui sistem de management informational eficient.

în conformitate cu problema generala sunt formulate un çir de sarcini concrete, principalele fiind:

■ Analiza sistemicà a factoriior de influença çi determinarea principiilor de creare dezvoltare a infrastructurii informationale a societâtii;

■ Evidentierea rolului infrastructurii informationale în formarea dezvoltarea sistemului de management informational atât la nivel micro-, cât çi la nivel macroeconomic;

■ Elaborarea modelului structural-functional al infrastructurii informational a societatii;

■ Directionarea strategiei rationale privind dezvoltarea Infrastructurii Informational Nationale pe o perioadá apropiatá §i indelungata;

■ Relevarea rezultatelor obtinute in aplicarea conceptiei infrastructurii informationale;

■ Argumentarea eficacitátii realizárii $¡ dezvoltárii infrastructurii informationale in República Moldova.

Scopul sarcinile prestabilite au determinat structura lucrarii care este compusá din: introducere, trei capitole, incheiere, bibliografie $i anexe.

In capitolul I - "Starea actúala a infrastructurii informationale in República Moldova" sunt examínate aspectele fundaméntale privind informatizarea societatii este scoasá in evidentá importanta rolul infrastructurii informational in infrastructura generala a societatii. Totodatá sunt relevate realizable problemele actúale de organizare a infrastructurii informationale.

In capitolul II - "Bazele conceptuule privind organizaren $i dezvoltarea infrastructurii informationale in República Moldova" este abordatá conceptia sistemica de creare $i organizare a Infrastructurii informationale Nationale, este argumentatá necesitatea organizárii $i implementárii managementului informational ca instrument de dirijare a proceselor informationale §¡ a intregii infrastructuri informationale. De asemenea, este prezentat modelul structural - functional pentru sistemul de management informational §i pentru Infrastructura Informational Nationals. Un loe deosebit se acordá studierii aspectului cibernetic al infrastructurii informationale in calitate de mecanism al realizan! managementului informational.

ín capitolul III - "Dezvoltarea infrastructurii informationale" sunt directionate principalele aspecte ale strategiei nationale privind dezvoltarea infrastructurii informationale, reie$ind din situatia e.vistenía §i din tendintele pe plan international care se contureazá in aceastá sferá. Sunt relevate aspectele aplicative ale conceptiei vizate §¡ este argumentatá eficacitatea creárii dezvoltárii infrastructurii informationale in República Moldova.

Tema cercetárilor reprezintá organizarea infrastructurii informationale, inclusiv a resurselor §i proceselor informationale din unitátile social - economice §¡ din societate .

Obiectul cercetàrilor î! constituie resursele informationale aie economiei nationale, atât pentru nivelul micro -, cât çi pentru nivelui macroeconomic.

Metodología abordärii problemei în cauzä este bazatâ pe folosirea metodelor analizei sistemice, eiementelor teoriei multimilor, teoriei sistemelor, cibemeticii çi informaticii economice. De asemenea, au fost utilízate cele mai avansate concepte çi metodologii recunoscute în domeniul informatizárii societä{ii în tärile industrial dezvoltate çi în cele care sunt la o etapä de informatizare simüarä etapei Republicii Moldova.

Baza informational^ au constituit-o dátele statistice din Moldova çi din alte tari, date acumulate din surse guvernamentale vizând gestiunea informa{iei, informatizarea çi dezvoltarea relatiilor informationale pe plan intern çi extern, precum çi rezultatele investigate lor unor experti în domeniul vizat. N out atea §t'üntificñ include:

1. Precizarea conceptiei sistemice privind organizarea Infrastructure Informationale Nationale (I.I.N) çi crearea premiselor necesare pentru formarea çi dezvoltarea unui Sistem de Management Informational National orientât la edificarea Societätii Informationale in República Moldova;

2. Evidentierea rolului infrastructure informationale ca parte componentä a infrastructurii societätii çi în special ca bazä organizatoricä pentru crearea unui sistem de management informational adecvat conditiilor actúale;

3. Elaborarea modelului structural-functional çi cercetarea aspectului cibernetic al infrastructurii informationale care confirmé plenitudinea functional çi structural a modelului propus din punct de vedere al managementului informational;

4. Argumentarea directiilor de baza privind formarea Strategie! nationale în dezvoltarea Infrastructurii Informationale Nationale reieçind din conceptia sistemicä a infrastructurii informationale çi a managementului informational:

5. Formularea çi fundamentarea unui principiu nou: corelarea optima între nivelurile de centralizare çi descentralizare a proceselor informationale, orientât la asigurarea cerintelor sporite fatä de securitatea resurselor informationale;

6. Argumentarea eficacitátii realizârii çi dezvoltärii infrastructurii informationale.

Importanta practica. Tóate rezultatele §tiin{if¡ce ale lucrarii sunt orientate la rezolvarea unor problème concrete de care depinde efïcacitatea proceselor de informatizare aie societàtii din República Moldova. Aceste rezultate pot fi folosite ca bazà metodologicà de creare §i dezvoltare a Infrastructure Informationale Nationale. De asemenea, ele pot fi luate m considerare la dezvoltarea politicii strategice statale în domeniul informatizàrii societàtii. Pe lângâ acestea, únele din aspectele propuse, au fost deja folosiíe la crearea çi implementarea a peste noua proiecte de realizare a sistemelor informatice de nivel ramural departamental. Totodatâ, folosirea rezultateior çtiintifice permite realizarea managementului informational în procesul creàrii unui sistem informational integru.

Aprobarea lucrarii. Principiile fundaméntale çi rezultatele cercetârilor au fost prezentate în cadrul unui çir de sirnpozioane çtiin{ifice de ordin national §i international §i aprobate în cadrul multiplelor çedinte aie Guvemului, inclusiv aie Ministerului de resort, comisiilor de specialiçti §i experti în domeniu.

Publicatii. Tezele fundaméntale ale lucrárii au fost publícate în 23 articole çtïîntiilce eu un volum de circa 7 coli autor.

II. TEZELE PRINCIPALE ÎNAINTATE PENTRU SUSTINEREA DISERTATIEI

1. Abordadle traditionale existente privind procesele informationale nu fac fatà noilor cerinte §i constituie o frânà în procesul trecerii càtre societatea informational. Din acest motiv, în conditiile de limitare a resurselor financiare prevàzute pentru informatizare, este foarte importantà asigurarea unei eçalonâri çi utilizàri efective prin acordarea prioritàtilor în selectarea bazelor conceptúale §i directiilor de realizare din cadrul strategiei de informatizare a societàtii. Adicà, pentru organizarea dirijarea efectiva a proceselor de informatizare este necesarà în mod obligatoriu conceperea sistemicà a Infrastructurii Informationale Nationale ca fiind componenta principalâ a bazei teoretico-metodologice de creare a infrastructurii informationale a societàtii orientatà la formarea unui sistem de management informational eficient.

Sistematizarea infrastructurii informationale presupune, in primul rând, determinarea unui ansamblu de màsuri tehnico -organizatorice, economice çi legislative referitoare la desfaçurarea activitàtilor informationale çi care au drept scop asigurarea unor conditii de creare a societàtii informationale.

Adicà, prin Infrastructura Informationalâ Nationals se subíntelege un sistem de elemente interconditionate interconectate, care cuprind resursele informationale, cadrul organizatoric si relatiile functionale §i care asigurâ suportul necesar pentru realizarea politicii §¡ functiilor de Management Informational orientât la indeplinirea obiectivelor propuse vizând crearea unui spatiu unie informational si edificarea societàtii informationale.

2. Infrastructura Informationalâ reprezintà o seeventâ importants a economiei nationale çi are o funche publica ce se refera la serviciile care le asigurà, atât sub aspectul utilitâtii lor, cât çi sub aspectul strategic de asigurare a stabîiitâtiï economice. Considerám câ infrastructura informationalâ poate ajunge la atingerea obiectivelor sale numai dacà este in permanents corelatâ din punct de vedere informational cu alte infrastructuri din cadrul economiei nationale §i a societàtii in general. Aceasta subíntelege crearea infrastructurii informationale ale cârei componente de bazâ corespund modului de organizare a societàtii §i a infrastructurii generale. Astfel, pot fi evidentiate principalele verigi de formare ale infrastructurii informationale (Figura 1).

3. Urmârind tematica de cercetare çtiintificâ a apârut necesitatea definirii unei conceptii de creare a infrastructurii informationale in R.M. care ar putea fi aplicatà atât pentru nivelul micro-, cât çi pentru nivelul macroeconomic. ldeea de baza a acestei conceptii presupune realizarea unui mecanism de sistematizare a infrastructurii informationale in aça fel, încât sa amelioreze nivelul de saturatie privind informatizarea societàtii $i sa asigure dirijarea eficientâ a resurselor financiare publice.

In acest sens, edificarea infrastructurii informationale in República Moldova va deveni realitate numai dacâ vor fi luati în considerare factorii de influentâ çi principiile de organizare a ei.

Figura 1. Verigile ramurale aie infrastructurii informationale.

Factorii de influents pot fi divizati în doua categorii: a) de ordin general çi b) de ordin specific.

Printre principalii factori dz ordin general de men^ionat:

• sporirea exponen{ialâ a volumului de informa{ii;

• operativitatea prezentàrii informatiilor exacte çi adecvate la toate nivelurile de conducere;

• centralizarea informatiilor, concentrarea lor în baze de date unice, eu resurse çi destinatii diverse;

• extinderea accesului direct la resursele informationale (RI);

• dezvoltarea continua a tehnicilor de exploatare a resurselor informationale: multiacces, exploatarea In timp real çi la distants etc.:

• e.xtinderea comunicatiilor çi retelelor tôt mai performante care au làrgit aria benefician!or de informa|ii;

• dezvoltarea sistemelor informatice economice bazate pe tehnologii informationale moderne;

• dezvoltarea învàtâmântului informatic;

• sporirea riscurilor informationale çi informaîice;

• e.xtinderea piefei informationale.

Printre factorii specijlci de bazà care conditioneazâ cerinte serioase fatâ de modul de organizare a unei infrastructuri informationale de tranzitie pentru República Moldova pot fi numiti urmâtorii:

■ Nivelul scâzut al informatizârii societâtii çi necesitatea recuperârii pozitiilor respective în scurt timp. Reieçind din aceasta, Infrastructura Informationalâ Nationalâ, temporar poate çi trebuie sà difere de cele de la apus;

■ Resurse minimale de fînantare a lucrârilor de informatizare, ceea ce impune de asemenea anumite cerinte de folosire mai ratónala a resurselor limítate printr-un management ínformadona! realizat pe baza unei infrastructuri informationale adecvate. Principiile de baza predestínate sà asigure îndeplinirea eu

maximum de eficientâ a functiilor specifice infrastructuri i informationale sunt:

> Abordare sistemicâ;

> Integrare;

> Modificabilitate, adaptare, transformare çi continua dezvoltare;

> Maniabilitate;

> Relafionare;

> Corelativitatea nivelurilor de centralizare çi descentralizare a proceselor informationale.

Principiile enumerate au fost adaptate la domeniul vizat, iar ultímele doua au fost formúlate çi fundaméntate sub un nou aspect, ca de exemplu:

/ Principiul de relationare subîntelege asigurarea raporturilor care se stabilesc între elementele infrastructurii informationale çi între aceçtia çi componentele altor sisteme, ca de exemplu cele ale

organizarea infrastructurii informationale.

sistemului de management informational, in procesul de organizare, dirijare çi dezvoltare a infrastructurii informationale.

De remarcat cá analiza sistemicá a factorilor care conditioneazâ caracteristicile relatiilor de management informational în cadrul infrastructurii informationale scot în evidentà o tripla dimensionare, actiunea cârora poate fi exercitatà într-un spatiu reprezentat ca în figura 2.

în aceastâ ordine de idei, domeniile de aplicare ale managementului informational (MI) por fi clasifícate în doua categorii §i anume:

1) Din punct de vedere functional domeniile de aplicare incluse în sfera de cuprindere ale managementului informational pot fi

determinate în concordants cu activitâtile de baza ca de exemplu: cercetarea-dezvoltarea, productia, comertul, contabiiitatea çi finantele, personalul, etc.

2) Din punct de vedere al relatiilor managerial sfera de cuprindere a managementului informational poate include domeniile de aplicare în concordant! eu ciclul de viatà al resurselor informational cum ar fi:

■ Crearea resurselor informationale:

■ Definitivarea resurselor informationale pentru beneficiari;

■ Càutarea, receptionarea çi utilizarea de noi componente ale resurselor inforinationale cum ar fi tehnologiile informationale çi telecomunicatiile;

■ Realizarea sistemelor informatice, tehnologiilor informationale mijloacelor de asigurare;

" Realizarea çi utilizarea mecanismelor de protectie, securitate §i

fiabilitate a resurselor informationale; " Exploatarea propriu-zisâ a resurselor informationale.

In baza acestui principiu, a fost fundamentatâ necesitatea luârii în considerare a tuturor factorilor, la elaborarea oricârui element de I.I.N.

■/ Principad de core/are optima între nivelurile de centralizare .ft descentralizare a proceselor informationale. La primele etape aie ¡nformatizàrii societâtii cea mai râspânditâ forma de organizare a proceselor informationale era bazatà pe o centralizare maximalâ a operatiilor tehnologice de prehicrare a informatiei. Aparitia tehnicii de calcul si.al transporturilor de date contemporane, dar §i tranzitia la economía de piatâ au créât conditii tehnologice si organizatorice pentru o descentralizare maximalâ a proceselor tehnologice de procesare a datelor. Aceasta a créât iluzii in rândurile specialiçtilor informaticieni câ descentralizarea (distribuirea) proceselor informationale este un fenomen univoc pozitiv. care pentru totdeauna a ven it in locul celor centralízate. Dar din punct de vedere al factorilor de influença ale sistemului de management informational, în lucrare a fost argumentatá necesitatea corelatiei optime dintre nivelul de centralizare çi eel de distribuiré a proceselor informationale în flecare caz concret (ca de exemplu. atunci când este vorba de securitatea pâstràrii datelor. redundanta informatiei etc.). Totodatá, devine necesará o adaptare a acestei corelatii in functie de dinamica schimbàrii situatiei çi de factorii de influentá.

4. Organizarea sisternicâ çi dirijarea Infrastructurii Informational Nationale necesita demararea politicii de management informational. De rejinut câ managementul informational trebuie sa fie realizat de asemenea, sub aspect sistemic. In acest sens, sistemul de management informational poate fi définit ca un ansamblu de elemente cu caracter decizional, organizatoric, informational, motivational etc. din cadrul societütii (fie la nivel micro sau macroeconomic) prin intermedial câruia se exercitâ ansamblul proceselor $i relatiUor de management informational ht vederea obtinerii unor performante eût mai mari.

Cu alte cuvinte, indiferent de nivelul de conducere (micro sau macroeconomic) sistemul de management informational cuprinde mai multe componente care se deosebesc in funcjie de natura çi de caracteristicile aparatului folosit. Interactiunea dintre elementele S.M.I. §i dintre acesta çi mediul exterior, poate fï urmâritâ ca in figura 3.

MEDIU

1 ik

SISTEMUL DE MANAGEMENT INFORMATIONAL

Subsistemul functiilor de management informational

I

Subsistemul decizional

A -A/-

Subsistemul metode çi tehnici de management informational

Subsistemul de

documentare

INFR.\STRUCTURA INFORMATIONAL.*

<e

Subsistemul organizatoric

O

Subsistemul operational

A A/-

A At-

Subsistemul resurselor informa(ionale

Figura 3. Sistemul de management informational

Prin implementarea managementului informational în unitâtile social-economice $i in structurile macroeconomice, poate fi asiguratâ imitated metodologicñ de diríjate a resurselor }i proceselor informationale ceea ce impune o analiza exigentà a tehnologiilor informationale $i utilizarea lor în sistemele informatice. De asemenea, se asigurâ protectia securitatea sisteinului informational prin minimizarea riscurilor informationale çi informatice cauzate de anumitele deficiente tipice cum ar fi: pregâtirea insuficientâ a persoanelor implicate în procesele informationale, utilizarea de mijloace necorespunzâtoare de organizare ?i tratare a resurselor informationale, risipa de timp çi de mijloace materiale, neglijentà, filtraj etc.

Pe lângà aspectele generale mentionate legate de política managementului informational çi rezultând din orientarea conceptúala, pentru nivelul macroeconomic un model structural-functional al sisteinului de management informational poate fl reprezentat ca în figura 4.

5. Unul dintre aspectele obligatorii aie Infrastructure Informationale Nationale reprezintà sistemul de interactiune dintre elementele sale. Anume interactiunea dintre componente, pe de o parte, transforma totalitatea de elemente infrastructurale într-un sistem dinamic eu proprietàti calitativ superíoare de integritate, iar pe de altâ parte, permite realizares functiilor de management informational care nu pot fi cuprinse de aceleaçi subsisteme, atunci când ele functioneazâ în mod autonom. Acest sistem presupune o diversitate interioarà a componentelor structurale bine organízate §i diríjate atât la nivel macro -. cât ?í la nivel microeconomic.

In contextul respectiv, în lucrare se propune o variantâ de reprezentare a modelului structural-functional privind I.I.N. eu delimitarea particularitâ(ilor specifice pentru nivelurile macro çi microeconomic a§a dupa cum urmeazâ:

1) pentru nivelul macroeconomic modelul include, pe de o parte resursele informationale ca rezultat al informatizârii, íar pe de altà parte acele imitad functional organizatorice care se ocupâ de procesele de informatizare §i de care depinde calitatea çi eficacitatea acestor procese.

SPApU ISrOHUATlOSAL S'AJIOSAL

Politic

Economic

Tehnolo^ic

Tehnico-organizatoric

Juridic

Educational

§tiin(ific

H.'rrtii dc vaioarc

Forje dc muncA

; SistcEo de Management Informa {k?aai

Optimizarla activi!ä|ilor ra mu rilo r economiei nationale

Organiza rea tducajiei $i ínv8{¿mántului

(nfrastructura informa(¡ora¡á fca(ionatä

Asigurarea organizâri» de/vollärii procesclor informationale din sotietale

Certifica rea învâ{âmâniului informatic $í a produselor informationale

Sprijinírea procesului deci2ional de orke nivel

Siudierea çi analiza piejei inform aliónale

Menjinerca in stare actúala $i dezsoUârea relafiüor informationale interne $i externe

Protecfia }¡ securilaiea Resurselor Informational«

Alte func{ii

X

SPAJW INFORMATIONAL INTERNATIONAL

Uniunea Europeans

Consor(ii informa|ionale

Organisme internajionale {ONTE-CHE.UNCTAD,GATT,CCl,FMI)

Agen^'i de çtiri

Ambasade

instituai specializate

Asociajii informationale

Baze de Date

Figura 4. Model structural-functional al sistemului de management

informational

2) Pentru nivelul microeconomic infrastructura informational cuprinde întreg sistemul informational al unitájii social economice (USE), irtclusiv resursele informationale aie acestea. La rândul sâu, sistemul informational presupune în componenda sa Sistemul Informatic de dirijare a activitátii economice cu divizarea sa în diferite categorii de sisteme informatice destínate celor trei niveluri de conducere (strategic, tactic çi operativ).

Corelarea infrastructurii informationale (I.I.) al USE eu sistemul de conducere çi sistemul condus poate fi reprezentatâ ca în figura 5.

Nivel strategic

Sistemul de conducere

Nivel lactic

Sisteme informatice de sprijinire a conducerii stratecice

Sisteme informatice de sprijinire a procesului decizional

T

Sisteme expert

Nivel operativ

Sisteme de informare a conducerii operative

Sisteme de prelucrare a tranzaqiilor

1

Sisteme birotice

Sistemul informational

Sistemul condus

D e c i

z i i

D e c i

z i i

m

Figura 5. Corelarea sistemului 1.1. eu sistemele USE

6. Rezuitând din noçiumle de bazâ çi din orientarea conceptúala Infrastructiira Informational Nationalâ este prezentatâ ca un sistem intégrât maniabil. Sub acest aspect, dar çi sub aspectul complexitáfii §¡ rationalitâtii structurilor organizational §i functionale, se impune cercetarea aspectului cibernetic a! sistemului de management informational. Aplicarea unei asemenea viziuni face posibilà organizarea, dirijarea çi controlul infrastructurii informational din punct de vedere al unui subsistem intégrât in sistemul de management informational, aça dupa cum rezultâ din figura 6.

Figura 6. Schema generala a rela(¡ilor dintre elementele componente (subsistemclel de baza

aie sistemului de Ml

In acest sens, interactiunea elementelor sistemului de management informational, reflectate in fig.7, poate fi reprezentatà prin formula:

Sm¡- {l,F,M,D } (1)

Fu net ii le de management informational în societatea Republic» Moldova pot fi reprezentate de: » fi ;

F=U(IK) (2).

unde: FtJ . sunt multimile functiilor de management informational realízate de câtre unitâtile respective j ale nivelului i de infrastructurâ informationalâ, adicà de câtre Ny unde j este numàrul de ordine al unitâtii în cadrul nivelului ierarhic i.

Totodatà, flecare din multimile functiilor F¡j realízate de unitâtile respective ale infrastructure informational N¡j poate fi reprezentatâ prín urmñtoarea formula:

- F„ u F„ <3)>

unde: este mulfimea functiilor de management

informational, realízate de unitatea de infrastructurâ informationalâ N¡j nemijlocit fatá de resursele informationale J^ respective, contrólate de ea;

1,7. niuhimea functiilor de management, realízate de unitatea de infrastructurâ informationalâ N¡j fatà de unitâtile

infrastructurale de nivel inferior j\¿¡ f ;

J^ - resursele informa{ionale propriu zise aie societâtii, controlate de

N,/

Pe baza examinârii conexiunilor directe §i inverse, care formeazâ circuite închise de reglare între nivelurile infrastructurale Ny (figura 7) a fost evídentiat aspectul cibernetic al modelului I.I.N. propus. Prin aceasta au fost confírmate atât proprietâtile sistemice , plenitudinea structurais §i functionalâ ale acestei infrastructuri din punct de vedere al realizàrii managementului informational, cât çi toate principiile conceptúale formulate anterior. Cu alte cuvinte, conceptul de formare a I.I.N. cuprinde nu numai propuneri teoretíce despre structura sa, dar çi o variantâ a unuí mecanisin de organizare realizare a managementului informational national care implica conexiunile

( ONSILR I. PE\'TRl; INFORMATIZAREA S0C1ETATII pc linga PRF.ÇEDINTELE REPl'BLICIl MOLDOVA

Departamrmul de Slat pentru Standardizare

3 Comisia pentru

Comunicatii

$¡ iuforni»ticà

Institutii si centre ce elaboreazä si implementeazä Tehnologii Informationale

Figura 7. GESTIINEA PROCESELOR DE INFORM ATIZARE A SOC1ETÄTH

18

7. Strategia nationals privind dezvoltarea Infrastructurii Informational Nationale presupune valorificarea obiectivelor care au în vedere nu numai cerintele perioadei de tranzitie, dar corespund §i perspectivelor de dezvoltare în lume a infrastructuriior informationale nationale $i a managementului informational.

In acest sens, directionarea I.I.N, trebuie sá fie efectuatá pe urmàtoarele phmuri:

• Elaborarea politicii strategice de dezvoltare a I.I.N.;

• Dezvoltarea $i actualizarea tuturor aspectelor in domeniu pe baza politicii statale (concep|ia, legile, normativele, etc.);

• Elaborarea normativelor, standardelor, etc. pentru calitatea resurselor informationale;

• Structurarea sistemului de coordonare a proceselor de informatizare, inclusiv a auditului acestor procese.

Având in vedere aceste deziderate, strategia de realizare çi dezvoltare a Infrastructurii Informationale Nationale presupune realizarea urmàtoarelor obiective:

> Crearea unui spafiu unie informational pentru República Moldova;

> Formarea çi utilizarea eficientâ a resurselor informationale nationale ?i asigurarea accesului liber pe scará larga la ele;

> Aderarea la spaçiul informational regional, european çi international;

> Asigurarea securita{ii informationale ale individului, societatii §i statu lui;

> Perfecfionarea çi dezvoltarea învàtâmântului traditional, inclusiv a celui informatic;

> Formarea §i orientarea spre o mentalitate democrática a societatii informationale;

> Determinarea dezvoltarea domeniului de servicii informationale;

> Asigurarea unui cadru juridic privind reglementarea relatiilor informationale, inclusiv a activitâtilor legate de obtinerea, difuzareaçi utilizarea inforniatiilor.

8. Obiectivul creàrii unui spatiu unie informational pentru República Moldova subintelege, in primul rând, realizarea unui Sistem Informatic National (S.I.N.) eu caracter intégrât, cu o structura

care sà tie grefatà pe structura economiei nationale, adicâ sá integreze tóate verigile sociale, economice §¡ administrative. Sub aspect tehnic S.I.N, poare fi realizat in baza Retelei Publice de Transport Date (RPTD) care necesita o dezvoltare continua. La rândul san. RPDT presupune in componenta sa alte retele cum ar fi: Reteaua Administrate de Stat, Reteaua de Cercetare, Educatie Dezvoltare, Reteaua Informational Publica, Retele Departamentale çi Retele Corporative. Pânâ în prezent, în baza acestor retele au fost realízate çi implementate un $ir de sisteme inforinatice. De mentionat însa. câ majoritatea Retelelor Departamentale sunt constituite în baza unor sisteme separate ceea ce implica pe de o parte, mari dezavantaje în funcionare §¡ exploatare, iar pe de alta parte, cheltuíeli consíderabile ale resurselor financiare publice. De aceea, se propune o alta abordare privind gestiunea economicâ a acestor re{ele prin integrarea lor irt RPTD cu utilizarea în común a resurselor de care dispun (Figura 8).

9. Unul dintre obiectivele fundaméntale ale strategíei de dezvoltare a Infrastructurií Informational Nationale mentionate anterior este asigurarea securitâtii protectiei informatjonale ale individului, societñtii $i statului, inclusiv securitatea $i protectia resurselor informationale. In acest sens, se impune o política de securítate çi protectie la nivel de stat. Motivul cel mai important pentru o política de securítate protectie a resurselor informationale este câ aceastà política, care trebuie sà fie adecvatá specífícului Infrastructurií Informationale Nationale, modifica atât mentalitatea §i atítudinile beneficiarilor, cât §i perspectivele acestora privind medíul în care I.I.N, va fi dezvoltatà.

Cu alte cuvinte, se impune crearea unui Segment de Infrastructurâ Informationalà Nationalá orientât la asigurarea Securitâtii datelor (SIINS) §i la asigurarea condítíílor necesare pentru efectuarea funcdilor de M.I. în vederea mentinerií unuí nivel garantat de securítate a resurselor informationale. Conceptul de creare a acestui segment se bazeazâ pe principiul de corelare optimalâ a nivelurilor de centralizare çi descentralizare a resurselor informationale presupune o structura generala reprezentatâ ca în figura 9.

Fiscal Socialä

Figura 8. Includerea Retelelor Departamentale în Reteaua Publica de

Transport Date

Nivel genera) de postrare a suporturilor inforrrationale

CENTRU SPEQAUZAT

de pSstrare a copiilor de supcrturi inforrrationale

& O1 Ü o1

Nivel

specialúat

de

organizare a fijnctiilorde adninistrare recuperare adalela

Nivel local de

organizare 5¡

administrare a datelor ¡n uiiitatile social-econorrice

Nivel utilizaior

CEVTRll SPECULIZAT

ín informática cu fimetii deadrr«nis¡rare§¡ recuperare a datelor pentru organizóle staíaie

Utilizatori individuali

CENTRE SPECIALIZATE

ci; administrare §i recuperare a datelor pentru unitafi social-econorrice (irttreprinderi, firms etc.)

II M.

■i

SI

=tr

Untate socia)-econaricá N1

ürntae social-econaricá N0

Unitaesocíal-eccnonicá №

Unitate social-eccnanlcá Ni...

-3ÚF

Utilizatori individuali

Figura9. Structura generala asegirentului efe Infrastnjcturü infornutionala Najicnalá, oriental la asi^irarea securitálii datelor

10. Determinarea eficacitáfii economice privind realizarea çi dezvoltarea Infrastructurii Informationale Nationale reprezintä un procès deosebit de complex. Dar estimarea chiar çi a unor aspecte particulare aie eficacitä£ii I.I.N. demonstreazà prioritätile incontestabile ale infrastructurii, bazate pe o conceptie sistemicà, orientatà la managementul informational. Avantajele majore aie edificar» Infrastructurii Informationale Nationale pot fi sintetízate in urmàtoarele aspecte:

■ Conceptele individúale legate de organizarea, conducerea çi dezvoltarea proceselor informationale sunt inlocuite eu un concept de sistem;

■ Simpla reuniune a unor componente separate este inlocuitá de organizarea sistemicà çi structurais a I.I.N.;

■ Factorii de decizie dispun de objective, strategii çi metode aliniate la optimizarea performantelor sistemului social-economic.

Concluzii çi recomandâri

Realizarea conceptiei sistemice a Infrastructurii Informationale Nationale çi a Sistemului de Management Informational, examínate în lucrare, subîntelege apropierea Republicii Moldova de societatea informational prin valorificarea urmàtoarelor aspecte:

> Formarea çi utilizarea eficientä a resurselor informationale nationale;

> Crearea unui spatiu informational unie, care integreazä tóate sistemele informatice statale, ramurale, departamentale, etc.;

> Crearea, certifïcarea çi implementarea tehnologiilor informationale çi sistemelor informatice de orice nivel;

> Realizarea çi utilizarea mecanismelor de securitate çi proteefie a resurselor informationale nationale;

> Instruirea, profesionalizarea çi perfectionarea continua a tuturor specialiçtilor din mediul informational (çi nu numai) cu o culturä informationalä çi comunicationalà adeevatä;

> Dezvoltarea activä a relatiilor informationale atât pe plan intern, cât çi pe plan extern, stimulând astfei integrarea informationalä çi economics.

Deçi aspectele abórdate In lucrare nu epuizeazâ problema complexä de introducere a unui sistem de management informational în societate, totuçi rezultatele obtinute pot fi utilízate pentru concretizarea politicii statale în domeniul informatizârii çi în organizarea mai eficientä a acestor procese.

HI. LISTA LUCRÀRILOR PUBLICATE LA TEMA TEZEI

1. I.Costa?, P.Chirev, I.Burlacu. P.Cocír(a. Problemele $i bazele conceptúale ale ¡nformatizárii ín domeniul protectiei mediului înconjurâtor in Moldova. Tezele conferinçei internationale "Managements ecologic dezvoltare durabilá", Chi$ináu,l 996,о. I c.a.

2. P.Chirev, T.Zacon. Necesitatea aderSrii Republicii Moldova la retelele globale internationale. In lucrârile simpozionului moldo-román "Integrarea Republicii Moldova $i României în structurile economice europene", Chiçinâu, 1996, 0.3 c.a.

3. P.Chirev, T.Zacon. Necesitatea dezvoltârii Retelei Republicane Informational. în lucrârile conferintei çtiintifice "Utilizare retele informatice", Chiçinâu ,ASEM, 1997, 0.25 c.a.

4. P.Chirev, T.Zacon. Computer system of state administration Republic Moldova - achievements and developing prospects. "Computer science". The proceedings of the 3rd international symposium economic informatics, Bucuresti, 1997, 0.25 c.a.

5. P.Chirev, T.Zacon. Computer system audit- managerial instrument of informatics risks. "Computer science". The proceedings of the 3rd international symposium economic informatics, Bucharest, 1997.0.25 c.a.

6. P.Chirev, O.Burlacu, S.Çorodoc, R.Teruta. República Moldova: Etape în informatizarea societâtii. în revista «Administrada publica», 1997,Nr.4, 0.25 c.a.

7. Chirev P. Sistemul informational MeteoNet Moldova- parte components a infrastructure ¡nformatizárii societâtii. în culegerea "RANSECO -97", Suceava , decembrie, 1997. 0,55c.a.;

8. Косташ И., Кирев П. Системная концепция создания информационной инфраструктуры в Республике Молдова //Акта, Академия, ¡997. ¡,3с.а.;

9. Р. Chirev, O.Burlacu. Informatizarea Administrate! Publice în República Moldova. în lucrârile simpozionului çtiintific, "Refórmele economice în República Moldova çi România", Chiçinâu, ASEM, septembrie 1998,Vol.ll, 0.25 c.a.

10. Costaç, P.Chirev. lnfrastructura Informational a Societâtii în República Moldova. în lucrârile simpozionului $tiintific, "Refórmele economice în República Moldova $i România", Chi$inâu, ASEM, septembrie 1998,Vol.ll, 0.25 c.a.

11. Chiriac Artemiza, P.Cirev ç.a. Sistem de monitorizare §i diseminare a informatiei specifice patrimoniului natural çi cultural în zonele transfrontalière. în lucrârile simpozionului TRANSECO -98, Suceava , octombrie 1998,0.45 c.a.

12. Chirev P. Informatizarea Societä|ü în República Moldova, //«Telecomunicatii», 1998, Nr. 2, Chi^inäu. 0,4 с.a.;

13. Chirev P., Zacon T. The Role of Informational Republican Network in the Process of Start and Development of Open and Distance Learning in the Republic of Moldova. In culegerea "European Distance Education Network 1998", Italy.0,25 c.a.;

14. Chirev Pavel, Chiriac Artemiza ?i altii. Sistem de monitorizare çi diseminare a informatiei specifice patrimoniului natural $i cultural In zonele transfrontalière. în culegerea "TRANSECO-98", Suceava , 1998, 0,45 o.a.;

15. Косташ И., Кирев П. Информационная инфраструктура Республики Молдова: проблемы и пути решения. In lucrärile conferinta internationale "Tehnologii informational çi electronice: eficacitate, securitate, conflicte". Academia International de informatizare, Chi^inäu, 1998. 0.1 c.a.

16. Ciutac Mihaela, Chirev Pavel, Elian Çtefan, ç.a. Ghid electronic de gestíune a substantelor çi preparatelor periculoase. Simpozionul TRANSECO -98, Suceava, octombrie 1998. 0.45 c.a.

17. Chirev P., Zacon T. Informatizarea sectorului judiciar $i legislativ în República Moldova. A 8-a Conferinta Nationalä de Cibernética, Bucureçti, noiembrie, 1998, 0.1 c.a.

18. Chirev P., Zacon T. Contributia sistemelor informatice în procesul de demarare çi dezvoltare a învâtâmântului universitär deschis çi la distant!. Simpozion çtiintîfic. Universitatea Cooperatist comercialâ, Chiçinâu. 1999,0.1 c.a.

19. Chirev P. Dezvoltarea sistemului informatic privind preturile de comert exterior pe piata mondialä Simpozion jtiintific. Universitatea Cooperatist comercialâ, Chiçinâu, 1999,0.1 c.a.

20. Chirev P., Zacon T. Informational management - administration instrument of informational infrastructure in the Republic of Moldova. în lucrarea "Computer science", Bucharest, 1999, 0.25 c.a.;

21. Zacon T., Chirev P. Infrastructure informationalâ în República Moldova - abordare sistemática. în culegerea "Functionarea economiei de piatä în România República Moldova", Târgoviçte, 1999, 0,2 c.a.:

22. Chirev P., Zacon T. The results and trends in development of open and distance learning in the Republic of Moldova. The European Distance Education Network - Lomonosov Moscow State University Conference. October 1999, ¡Moscow, Russia, 0,25 c.a.;

23. Zacon T., Chirev P. Organizarea infrastructurii informationale privind învatâmântul deschis $i la distantà în República Mol ' "ärile Conferintei IREX, Chiçinàu, 1999.

ANNOTATION

to the dissertation on "Management directions regarding the improvement of the Informational Infrastructure in the Republic of Moldova "for conferring the scientific degree of Doctor of Economic Sciences

The doctoral dissertation pursues the goal of the scientific research concerning the actual stage of the informational infrastructure in Moldova. At the same time it is aimed at the systemic conception development, as being the main component of theoretical methodological base of the National Informational Infrastructure (N11) creation. N11 is directed to the creation of an efficient informational management system. On that account, the management directions regarding the improvement of the Nil, needed for approaching to the informational society, are analyzed. The factors of influence are studied and the principles of the N11 organization, according to the specific current reality in Moldova, are concretized. Also, two new principles are formulated and grounded: a) the principle of interaction, which ensures correlation between elements of the informational infrastructure and components of other systems (for example, those of the information management system) and b) the principle of optimum correlation between levels of the centralization and descentralization of the informational processes.

According to the formulated goal, structural -functional models of the Informational Management System and of Nil are elaborated with the establishment of specific peculiarities for micro- and macroeconomics levels. In this context, the cybernetics aspect of the N11 model is examined, through which its systemic properties, structural and functional integrity are confirmed from the Society Informational Management point of view. The paper contains not only theoretical proposals about N11 structure, but also a version of an organizational and realization instrument of the informational management.

Key elements of the creation and development of the national strategy, regarding N11, are directed as well. A special attention is paid to the creation of an integrated informational space for Moldova with the perspective of its integration into the international informational space. Another important objective is emphasized: informational security ensuring of a person, society and state, including informational resources. The efficiency of the N11 development, is proved.

The scientific results of the work are aimed at major problems solving, on which depends the efficiency of informatization processes in the Republic of Moldova.

АННОТАЦИЯ

диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук на тему: "Направления менеджмента по совершенствованию информационной инфраструктуры в Республике Молдова"

Диссертационная работа посвящена исследованию актуального состояния информационной инфраструктуры в Республике Молдова и уточнению ее системной концепции как главного компонента теоретико-методологической основы создания информационной инфраструктуры общества направленная на формирование эффективной системы информационного менеджмента. С этой целью, сформулированы направления совершенствования Национальной Информационной Инфраструктуры (Н.И.И.), которые обеспечивают необходимые предпосылки приближения к информационному обществу. Исследованы факторы влияния и конкретизированы принципы организации Н.И.И. с учетом особенностей нынешней ситуации в Республике Молдова. При этом, сформулированы и обоснованы два новых принципа: а) реляционный, который обеспечивает отношения между элементами информационной инфраструктуры и компонентами других систем (к примеру, информационного менеджмента) и б) оптимальной корреляции между уровнями централизации и децентрализации информационных процессов. Исходя из поставленной цели, разработаны структурно-функционатьные модели Системы Информационного

Менеджмента и Нанионатьной Информационной Инфраструктуры с делимитацией специфических особенностей на макро и микро уровнях. В том ж-е контексте исследуется кибернетический аспект модели Н.И.И. , при помощи которого подтверждаются системные свойства информационной инфраструктуры, ее структурная и функциональная полнота с точки зрения реализации информационного менеджмента в обществе и всех принципов сформулированных в работе. Данный аспект содержит не только теоретические предложения о структуре Н.И.И.. но и вариант механизма организации и реализации информационного менеджмент.

Намечены также, ключевые элементы создания и развития национальной стратегии относительно информационной инфраструктуры. В этом смысле, обращается особое внимание на необходимость создания единого информационного пространства для Республики Молдова с целью последующей интеграции в мировое информационное и экономическое пространство.

В работе аргументируется эффективность создания и развития стратегии Н.И.И.. которая оправдывает системное управление и развитие всех информационных процессов.

Научные результаты, исследованные в работе, направлены на решение основных проблем. от которых зависит эффективность процесса информатизации общества Республики Молдова.