Организация и планирование производства винограда (на материалах республик Йемен и Молдовы) тема диссертации по экономике, полный текст автореферата

Автореферат диссертации по теме "Организация и планирование производства винограда (на материалах республик Йемен и Молдовы)"

u » j

1 1 2000

Universitatea Agrara de Stat din Moldova

Cu titlu de manuscris udc: 658.012.4:638. +

638.8:658.012.4(478.9)

Muhtar Abdul Aziz

ORGANIZAREA $1 PLANIFICAREA PRODUCTIEIVITICOLE

(în baza datelor Republicii lernen çi Repubücii Moldova)

Specialitatea: 08.00.05 - Economie «¡i management în

ramurä çi domeniu de activitate

autoreferat al tezei de doctor în çtiinte economice

chiçinau - 2000

Tezä realizatä la catedra "Organizare §i planificare a productiei agricole" a Universitatii Agrare de Stat din Moldova

Conducätor çtiintific: Petru Turcanu, doctor habilitai în çtiinte

Referenti oficiali:

i

1. D. Parmacli - doctor habilitat ín §tiinte economice,

conferenciar universitär;

2. A. §estacovschi - doctor ín §tiintc economice.

Institutia de profil: Academia de Studii Economice din Moldova, catedra "Managementul general".

§edinta Consiliului çtiintific specializat DH 08.92.21 de pe línga Universitatea Agrarä de Stat din Moldova, pe adresa: str. Mirceçti 44, Chiçinau, MD 2049

Teza poate fi consultatä la biblioteca Universitatii Agrare de Stat din Moldova.

economice, profesor universitär.

Sustinerea va avea loe la

ora

ín

Autoreferatul expediat

2000

Secretar §tiintific al Consiliului specializat, doctor ín §tiinte economice, conferenciar universitär

>7'// ^ N.Tcaci

I. CARACTERISTICA GENERALA A LUCRÁRII.

Actualitatea temei de ccrcetarc. Producerea stmgurilor este un proces tehnologic complex §i multifuncjional, care include o íntreagá gama de operajii tehnologice legate intre ele. Viticultura ne permite sá ob|incm o product e prelioasá attt pentru consumul in stare proaspátá, cít §i pentru prelucrare. Viticultura exista §i se dezvolta índeosebi, §i mai íntíi de tóate, ín corespundere cu cerin^ele industriei vinicole. Doar 10 % din producía obtinutá in lumea intreagá se consuma ín stare proaspátá §i aproximativ 6% din recolta globala se pune la uscat (productia de stafide), 84% se prclucreazá in industria vinicolá.

Suprafa^a totalá vitícola din intreaga lume dcpá$e$tc 8,5 milioane hectare §i este distribuitá neuniform pe continente. Conform datelor Organizajiei Internationale de vinificafie din París in Europa sunt concéntrate 72% din plantajii, in Asia 13%, in America 9%, in Africa 5%, in Australia 1%.

ín totalul produefiei de fructe 51 pomu§oare a lumii viticultura define primul loe. Cererea strugurilor ín stare proaspátá, vinurilor §i alte produse vinicole fará alcool se aflá intr-o permanenta cre§tere índeosebi a stafidelor, sucurilor din struguri.

ín prezent, popularía globului, dupa dátele Organizajiei Internationale a Muncii, sporegte zilnic cu 200 mii oameni, adicá cu 1,4 milioane pe siíplfm lina §i cu 73 milioane pe an. Producía de struguri se máre§te §i ea in acela§i timp (63 milioane tone sau 13 kg pe cap de locuitor), dar nu poate asigura necesitadle crescinde ale populajiei.

Actualitatea §i complexitatea temei date consta in faptul, cá un §ir de probleme privind producía strugurilor §i prelucrarea lor industríala, rámín inca putin studiate §i pina in prezent. Acestea sunt: argumentarea teoreticá a organizárii §i planiflcarii producerii strugurilor in condijiile economiei de piala, cercetarea practicii §i metodelor moderne de producere a strugurilor, planiflcarea proceselor de produejie, imbunatá(irea organizárii muncii remunerárii ei, argumentarea economica a nivelului optimal al recoltei §i evidentierea rezervelor de sporiTe a producjiei viti-vinicole. In afará de aceasta, tema cercetárilor este indeplinitá la comanda Republicii Iemen cu scopul studierii experienjei avansate a Republicii Moldova privind productia stmgurilor. De aceia, cercetarea acestor probleme pentru implementarea in regiuni concrete ale ¡árii noastre prezintá un Ínteres deosebit atít in aspect teoretic cít §i practic.

Scnnul ccrcctarii consta 111 dezvoltarea bazclor teoretice ale organizárii §i planiflcarii producjiei agricole in condijiile economiei de pia{á §i

cvidenfierea rezervelor de sporire a eficienjei producfici prccum çi reducerea prc|ului de cost al produc|ici viticole.

Acest scop este motivât de rezolvarea urmatoarelor sarcini:

— studierea bazelor teoretice aie organizârii çi planificârii produc^iei de struguri în condijiilc Republicii Moldova çi Icmen;

■— cercetarea nivelului modem de organizare çi planificare a produccrii strugurilor;

— claborarca recomandarilor privind perfeefionarea procesului de organizare çi planificare a producerii strugurilor;

— cvidenjierea rezervelor de sporire a eficien|ei economice a producerii strugurilor.

Scopul çi sarcinile formúlate au determinat structura tezei care cuprinde: introducerea, trei capitole, concluzii §i propuneri, bibliografía selectiva çi anexe.

In i) ri m ni canitnl "Bazcle teoretice aie organizârii çi planificârii productici agricole în condi^iile de tranzijie la economía de piaÇâ", sunt ccrcetate esenfa çi principiile organizârii muncii, fórmele çi conjinutul organizârii raciónale a producjiei agricole, precum çi bazele teoretice aie planificârii activitajii de produclie.

In capitolul doi "Organizarea çi planificarea producjici de struguri" este efectuatâ o analiza ampia a stârii actúale de lucrwi din ramura vitícola, în ccia ce priveçte organizarea çi planificarea productiei.

în capitolul trci "Rezerve de sporire a cficienfei economice çi perfcctionarea planificârii productiei de struguri" sunt ccrcetate direc|iile çi evidencíate rezervele de sporire a eficieiijei ramurii, sunt facute propuneri concrete de perfeccionare a planificârii productiei de struguri.

Selectarea temei si ohiectul de studiu sunt dictate de comanda Republicii Iemen în ccia ce priveçte cercetarea procesului de producere a strugurilor în República Moldova çi, în deosebi, în gospodâriile, unde plantajiile viticole n-au fost reparti/ate între (ârani în procesul de privatizare a pâmîntului.

Ca haza metodologicâ si metode de cercetare au servit cele mai importante lucrâri aie savanjilor în domeniul organizârii çi planificârii producerii strugurilor: Blaj I.; Rusu E.; Cozub G.; Bncâtaru À.; Vazanova A.; Zaiat I.; Crutov R., Coval N.; Macarenco P.; Peleah M.; Morozova T.; ParmacliD.; PoreçnincM.; Smaghina V.; CiutacN.; Cerven I. ç.a.

Baya informationalâ a constitait-o publicare pcriodice çi slatistice aie Dcpartamcntiilui de Statisticá a Republidi Moldova, F A O çi din Jàrile eu tchnologii avansate în producjia de stniguri.

Elcmentcle noutiitii stiintifice constau în urmâtoarelc:

— precizarca csenjci çi principiilor de organizare a niuncii în sectorul viti-vinicol;

— concrelizarea elementelor de bazâ, care contribuie la organizarea executârii îndeplinirii scopurilor;

— argumentarca ncccsitiijii schimbârilor în procesul planificárii activitajii de gospodârire a întreprinderilor;

— cercetarea stàrii actúale de dezvoltare a viticulturii;

— elaborarea metodicii de întoemire a business - planului în viticultura.

în afará de aceasta, în lucrare pentru prima oará se face o încercare de a défini çtiinjific notiunea de organizare çi planificare a producerii strugurilor, în corcspundcre eu volumul produc^iei çi necesitadle pic(ci, se face o încercare de cercetare mai profunda a activitájii de producere în gospodâriile târaneçti (de fermieri), care se ocupâ de producerea strugurilor.

Importanta si valoarca practica a tezei prezentatc constan în:

— cercetarea organizârii procesului de produc|ie a strugurilor în República lemcn çi República Moldova;

— elaborarea business - planului în viticultura;

— determinarea coeficientului eficicnjci amplasârii sorturilor de vijâ-de-vie;

— elaborarea fiçei tehnologice çi planificarea prejului de cost al lq de struguri;

— cvidcnjierea rezervelor de sporire a eficienjei economice a producid de struguri.

Anrobarea lucrârii. Aprobarea propunerilor doctorandului s-a produs în cadrul conferinjelor teoretico-practice organízate la Universita¡ii Agrare de Slat din Moldova çi în República Icmen. Teza a fost discutatà la çedinfa catedrei "Organizarea çi planificarea produc{iei agricole".

Publicatii. Conlinutul tezei çi rezultatele principale aie cercetârii efectúate au fost expuse çi publícate în 8 lucrári çtiinjifice editate în volum de 1,5 coli de autor.

II. CONTINUTUL DE BAZÄAL TEZEI

1. Escrita principiilc organizärii muncii în scctorul viti - vinicol.

Particularitäfilc specifice aie producjici agricole au o influera deosebitä asupra fiinc(ion;lrii potenfialului productiv, care, adesea conduc la înràutatirea parametrilor structurii çi timpului de formare çi utilizare a acestui potencial. Necoinciderea perioadei de muncä çi perioadei de producere, precum §i dependería fa(ä de condi(iiIe naturale, îi atribuie produc|ici agricole un caracter sezonier promin|at. Sezonalitatea produccrii la rîndul säu condijioneazä o solicitare diferitä a consumului muncii în decursul anului. în anumite limite aceastä neuniformitate poate fi asiguratä din contul variajiei timpului de muncä sau märirii nivelului de intensificare a muncii.

în procesul de produc|ic oamenii se acomodeazä condifiilor naturale, organizînd proccsul de producto în comun, asigurînd schimbul reciproc de valori în activitatea lor.

Dupä pärerea autorului, organizarea muncii înseamna unirea ra{ionalä, amplasarea oamenilor pe sectoarele de producÇic în corespundere eu ocupa|iilc. calificarea çi îmbinarea corcctä a muncitorilor eu mijloacele de producjic. Organizarea corcctä a muncii înseamna o astfel de amplasarc a oamenilor, care permite folosirea mai eficientä a muncii, precum çi a pâniîntului, tchnicii çi a altor mijloace de producjic çi pc aceastä bazä obtinerea unui volum maxim de produc^ie.

în prezent, cele niai freevente forme de organizare a muncii sunt brigäzile de productie de bazä, subdiviziunile, grupurile de muncitori alcátuite din 3-5 persoane, familiile ferniierilor. Baza materialä a organizärii muncii constä în:

— tehnologii moderne de productie;

— sporirea nivelului de mecanizare a producjiei;

— specializarea çi concentrarea producjiei;

— dezvoltarea autogestiunii çi gospodârirea independentä a întreprindcrii lor çi subdiviziunilor acestora;

— sporirea nivelului cultural al muncitorilor.

Dupä pärerea autorului, principiile de bazä ale organizärii muncii inelude nivelul çtiinjific de organizare a muncii, de complexitate, de optimizarea producjiei, cficicnja economicä, umanizarea muncii. Schematic organizarea muncii poate fi reflectatä în felul urmätor:

Schema expusä mai sus ne permite sä coniirmäm, cä organizarea muncii se prezintä ca un mecanism economico-organizatoric, orientât spre

obtincrca eficienfci economice ín urma utilizara tuturor elementelor ín procesul de formare a bunurilor materiale §i culturale.

Obicctele §i mijloacele de muncá Organizarea muncii

w s

Principiile organizárii muncii 5 i colectivelor de muncá

p

Conditiile §i regimul rational de muncá çi odihnà

Organizarea proceselor de muncá

Normativelc §i nórmele de muncá

4-

Disciplina muncii

y f \

Eficienta producerii

Schéma 1. Bazelc teorctice §i continutul organizara muncii.

2. Continutul principiile organizárii rationalc a productiei agricole.

Cercetînd no|iunea "organizarea productiei" auto ni 1 eviden^iaza douá concepjii:

1) Organizarea producjiei agricole constituie starea proceselor de produc(ie care se prezintâ ca nn tôt întreg, cu scopul índeplinirii unor anumitc functii.

2) Organizarea producjiei agricole prezintâ o activitate anumitâ, cu un scop bine déterminât. Cuvîntul "organizare" este de provenienjá francezà, çi înseamnâ îndeplinirea metódica a ac(iunilor necesare pentru asigurarea consecutiva a opcra|iilor tehnologice çi objinerca rezultatelor finale înalte.

în opinia autorului, organizarea este çtiinja ce se ocupa de ccrcetarea lcgilatilor amplasârii raciónale çi implementarea în gospodârie a tuturor

formelor de gospodärire, existente in prezent §i a celor din perspectiva, cu scopul folosirii mai intensive a tuturor resurselor §i ob|iivcrca produc|iei maximale la o unitate a resurselor materiale.

Ccrin(clc de bazä, înaintate organizärii produc(ici sunt: ol)|incrca continuitafii procesului de producta, proportional itatea tuturor elementelor §i ritmicitatca procesului de produc|ie.

Continuitatea inseamnä folosirea mijloacelor niuncii cu pierderi minimale ale timpului, distribuirea obiectelor muncii tara intreruperi in toate etapcle procesului de produccre.

Propor^ionalitatea este corespundcrea reciproca a capacita^ii de producere sectoaielor auxiliare, cc permit folosirea completa a capacita! ii lor.

Ritmicitatea inseamnä obtincrca regulatä a produc|ici §i indeplinirea volumelor egale de lucräri in perioadele anului.

Eficienja organizärii producerii se exprima in sporirea produetivitatii muncii colective, ímbunatajirea folosirii fondurilor fixe de producjic, reducerea pierderilor materiei prime, materialelor çi reducerea stationärilor in procesul de produc|ic.

Indicatorul general al eficien|ci organizärii producerii este creçterea valorii product ci realizate, ce revin la un leu de mijloace, investite de întreprindere în procesul de produc(ie concret.

Elementele de bazä, care contribuie la organizarea oameiülor în viticultura pentru indeplinirea scopurilor concrete sunt:

1. Stabilirea precisa a sarcinilor concrete cu evidenfierea celor din perspectiva;

2. Selectarea oamenilor dupä calitäfile productive pentru indeplinirea sarcinilor înaintate;

3. Asigurarea miuicilorilor cu mijloace de rnuncä necesare pentru îndepliniiea in timp a sarcinilor înaintate;

4. Stabilirea formelor cooperärii §i diviziunii muncii;

5. Stabilirea termenilor de indeplinire a sarcinilor;

6. Alegerea formelor progresiste de conducere a colectivelor de muncä;

7. Alegerea sistemelor de control a îndeplinirii sarcinilor;

8. Stabilirea metodelor stimulärii inorale §i materiale a colectivelor de muncä.

La prineipiile organizärii produc(ici agricole se referä: principiul de dezvoltare a formelor de gospodärire, de organizare a progresului tchnico - çtiintific çi stimularea muncii;

principiul legáturii rcciprocc çi dcpendcnfci dintre dimensiunile tercnurilor agricole, cxistcnfa tehnicii, mijloacelor circulante, forjclor de munca, pietelor de dcsfacere;

ritmicitatea çi proporfionalitatea în dezvoltarea gospodariei, ce se realizeazà printr-o cxistcnfa raciónala a raportului dintre fondul funciar, mijloacele tehnice çi alte mijloace, forje de munca çi mijloace financiare cu volumul produefiei çi cererea la produefie, în corespundere eu ramurile existente în gospodârie çi specializarea ei. Planificarea produefiei este coridifionatâ de cererea pe piafa, necesitàfilc societafii çi lucrâtorilor.

reproducía largità pe baza progresului tehnico - çtiinfific, specializàrii §i conccntrárii produefiei, máririi invcstifiilor capitale, folosirea rcalizárilor çtiinfifice çi a practicii unitáfilor avansate, asigurarea acumularii, ridicarea nivelului cultural çi material al lucrâtorilor întreprinderii.

3. Bazclc teoretice aie planificârii activitàtii de productic.

în condifiilc permanent schimbâtoare aie piefei muncii, uneori este difícil de precizat sau planiflcat dezvoltarea de mai departe a evenimentelor. Paralel cu accastá necesítate de planificare - presupune elaborarea direcfiilor de atingere a scopurilor propuse, iar pi a (a dezvoltatâ nu suporta anarhia, çi managerul trebuie sa fina cont de acest fapt.

Sub aspectul planificârii trebuie sâ înfelegem procesul de selectare a scopurilor çi solutiilor de elaborare a tehnologiei corespunzatoare de îndeplinirea lor. Planificarea poate fi examinata ca un procès coniplex de dirijare, exprimat în metodele strategice de elaborare a programelor, bugetelor çi proceselor operative, planificarea este organizarca economicâ a dezvoltSrii în dependenfa de posibilitadle, sarcinile çi câile de obfinere a lor. Pentru îndeplinirea planurilor reale este necesar:

— legàtura volumelor de product ie cu cererea;

— optimizarea resurselor çi volumelor produefiei;

— specializarea activitatii;

— acomodarea planurilor la condifiilc concrete;

— influentarea asupra piefei, cumparátorilor prin toate mijloacele permise çi mai întîi de toate prin utilizarea reclamei;

— adoptarea deciziilor luînd în considerare prognozele situafiei viitoare;

— întrârile mijloacelor bâneçti din contul produefiei realízate, dinamica prcfurilor, cheltuielile de comercializare çi de transport, ciclul de viaja a produsului çi corelafia dintre creçterea veniturilor çi a consumurilor.

Prognozarea întruchipeazà în sine metoda, în care sunt descrise situajiile posibile în viitor bazate pe dátele practice existente çi se orienteazâ la propunerile cúrente ce se refera la dinamica dezvoltàrii obiectului çi proccsului.

4. Starca actualii a productiei de struguri.

Locul de bazâ în producía agrícola îi revine viticulturii. Aça dar, în anul 1998 suprafaja ocupatà de vii în República Moldova a constituit 7,8 % din totalul terenurilor agricole çi 3,7 % din totalul terenurilor agricole a Republicii Iemen. Insà în structura producjiei globale agricole aie gospodâriilor agricole ale acestor jari producía medie de struguri în anii 1995-1996 a constituit respectiv 15,7 % çi 8,8 %, iar în perioada anilor 1997-1998 corcspunzâtor 14,3 % çi 9,1 %. Starea ramurii este prezentatâ în tabclul 1.

Tabelull.

Dinamica dezvoltàrii viticulturii în República Moldova

çi República Iemen în perioada anilor 1940-1998

Suprafa a mii ha S-au obtinut struguri

Anii în total Inclusiv, roditoare In total, mii t La 1 ha, q

Moldova Iemen Moldova Iemen Moldova Iemen Moldova Iemen

1940 118 13 105 12,3 402,1 55,9 38,3 48,7

1970 251 13,6 178 13,4 700 65,8 38,7 49,1

1975 289 14,1 181 13,6 1262 72,6 67,1 53,4

1980 256 17,4 200 26,4 1201 88,6 52,2 54

1985 220 40,4 170 16,6 654 82,5 37,5 49,7

1990 201 39,4 171 19,1 940 96,1 53,8 50,3

1991 198 39,4 169 28,3 774 182,8 44,9 64,6

1992 193 35,2 167 29,2 824 209,6 48,7 71,8

1993 194 34,4 171 31,4 928 251,5 53,8 80,1

1994 186 36,4 168 30,4 670 235,9 31,7 77,6

1995 194 46,4 177 33,1 865 255,7 39,7 67,1

1996 179 47,2 163,3 38,1 761 245 45,3 64,3

1997 173,9 45,2 165,4 39,0 300 383,8 18,2 98,4

1998 169,4 44,4 168,7 39,9 360 361,5 21,3 90,6

Suprafata plantafiilor viticolc in República Moldova s-a mñrit de la 118 mii ha in anuí 1940 pina la 289 mii ha in anul 1975, cu otyinerea produefiei globale máxime in anul 1975 in cantitate de 1262 mii tone. Din anul 1975 se observa o tendin{a de rcducere a sup rafe (.el or cultivate §i a recoltelor globale de struguri. Situaba creatá din aceasta ramurá pentra República Moldova a inceput sá se ínrauta|casca in ultimii ani atit din cauze

obiectivc (condifiile naturale nefavorabile), cít §i din cauze subiective (lipsa de sustinerc din partea statului, reducerea pie|ci dc desfacere, privatizarea planta{iilor viticole), care s-au räsfränt negativ asupra productivitäfii lor la o imitate de suprafatíi.

ín República lernen, in viticultura, incepind cu anuí 1991 se observa o stabilizare a suprafe|clor ocúpate de vifa-dc-vie §i cre§terca treptatá a recoltei.

O atenjie deosebitä in República lernen se acordä dezvoltärii unor asemanea sorturi de vita-de-vie ca: Chi§ini$;ul alb, Chi§mi§ul roz, Chi§nú§ul negm §i Asemi alb, fapt care este condicional de cererea pe piaja mondialá §i interna in rezultatul dezvoltärii turismului.

tificienta cconomicá a producen i strngurilor ín República íemen este prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2.

Efícienta economic;» a productíei strngurilor ín República Jemen

Indicatorii Total II perioada ín % faja de perioada I

1995-1996 1997-1998

1. Recolta, q / ha 65,2 93,8 143,9

2. Continutul glucozei la recoltare, % 22,3 23,3 +1,0

3. Cheltuielile directe de muncä în calcul

la 1q, om-ore 3,85 2,64 68,6

4. Pretul de cost 1 q, reali 575,8 510,6 88,7

5. Preful mediu de comercializarelq, reali 1003,3 983,4 98,0

6. Beneticiul calculai la 1 ha de suprafatà

roditoare, reali 27938 44349 158,7

7. Beneticiul calculai la Iq de produc^e

realizatä, reali 428,5 772,8 110,4

8. Nivelul renlabüitájii, % 74,4 92,6 +18.2 p.p.

Nota: cursul 1 real ín comparare cu 1 dolar american 140:1 (la data 1.05.1999).

Dátele prezentate ín tabelul 2 ne demonstreazá, ca ín perioada II ín comparare cu perioada I, efícienta econotnicá a produc^iei de struguri are o tendinta de creyere.

In República Moldova ín anuí 1998 rentabilitatea producjici de slruguri a constituit minus 27,7 %.

5. Organizare» producerii strugurilor.

Pentru obtinerea produc|iei agricole sau a materiei-prime este nccesar de indeplinit íntr- o anumita consecutivitate ni§te procese tehnologice obligatorii, respectlnd ccrintele agrotehnice. Tehnologia de cultivare a unei

sau altei culturi servcçte drept baza pentru formarca, alegerea çi folosirea maçinilor, prccum çi pentru mecanizarca proceselor de producjie.

în comparatie eu cultivarea culturilor anuale producerea strugurilor in comparare eu cultivarea culturilor anuale diferà prin numârul mare al proceselor tehnologice çi complexitatea îndeplinirii lor.

La cultivarea vi|ei-de-vie, începînd eu înfiinjarea planta|iilor noi çi strîngerca recoltei, este necesar de îndeplinit mai mult de 60 de opera(ii. în afarà de aceasta, pentru producerea materialului sâditor altoit mai trebuie de îndeplinit aproximativ 40 operafii.

Aceasta telinologie complexa çi multiopera|ionalà se imparte în patru procese de produefie: producerea materialului sâditor - butaçilor; plantarea noilor planta}ii; între|incrca plantafiilor roditoare; recoltarea, transportarea, prelucrarea înainte de comercializare çi realizarea strugurilor.

Fiecare din aceste piocese de produefie include în sine îndeplinirea unui ciclu de anumite lucràri, care asigurâ producerea unor produse intermediare.

In lucrare au fost analízate: organizarea tuturor proceselor çi operajiilor la producerea materialului sâditor, la plantarea çi între{inerca plantatiilor tinere çi intrate pe rod în República Moldova çi República Iemen (pe baza datelor gospodâriei Stauceni, "KNKV çi V"). O atenjie deosebità se acordâ organizarii corecte a proceselor de producjie de bazà, în deosebi rccoltárii strugurilor.

La recoltarea strugurilor importantâ este planificarea neccsarului mijloacelor de transport pentru transportarea strugurilor, respeetînd consecutivitatea prestabilitâ:

D 2= P * U / SU, (I)

unde:

Dt- norma zilnicâ de recoltare, t; P - suprafa(a recoltatâ, ha; U - recolta, t / ha; SU - ternienul executârii lucràrii, zile.

Kr=Dz/Nv, (II)

unde:

K t- efectivul de lucrâtori zilnic necesar, oameni; N v - norma zilnicâ de recoltare, t.

Pa = Dz/R, (III)

clieltuiclilor directe cu scopul obfinerii recoltelor de stniguri înalte çi calitative.

în scopul pcrfectionärii planificärii cheltuielilor pentru ramura viticolä, autorul pe baza metodicii elabórate de cätrc savantul D.M.Parmacli, planifica cheltuielile directe de muncä la întrejinerea plantajiilor viticole çi recoltarea strugurilor de pe butucii eu diferite forme.

Importanfa practica a metodei date de determinare a cheltuielilor de muncä consta în faptul, cä lucrätorul poate alege pentru sine o astfel de suprafatä vitícola, care în corespundere eu capacitatea sä de prelucrare, sä o poatä prelucra în decursul unui an, avînd în vedere particularitâ|ile acestor terenuri.

III. CONCL UZII §1PROPUNERI.

1. Situajia de crizä ce s-a créât în economía Republicii Moldova negativ a iníluenfat la dezvoltarea viticulturii. SuprafaÇa plantajiilor viticole în Moldova s-a märit de la 118 mii ha în anul 1940 pînâ la 289 mii ha în anul 1975, eu oproducjic globalä maximä în cantitate de 1262 mii tone. Începînd eu anul 1976 se observa o tendinfä de reducere a suprafefclor ocúpate de vita-dc-vic çi a volumului producfici globale de struguri. în República lernen viticulturii se acordä o atenfie deosebitä, ceea ce se lânrareçte prin märirea suprafefelor plantate eu vifa-de-vie de la 13 mii ha în anul 1949 pînâ la 44,4 mii ha în anul 1998 çi creçterea recoltelor de la 48,7 q/ha pînâ la 90,6 q/lia.

2. Organizarea productici strugurilor în República lernen include 61 de operajii tehnologice, pe cînd în República Moldova dupä dátele savantului D.M.Parmacli 65 operajii, dintre care: 21 sunt executate cu maçinile de destinajie generala, 17 cu maçini specializate çi 27 operafii sunt îndeplinite manual.

3. în tezä autorul propune o defmifie proprie a organizärii muncii ca forma de asociere rafionalä, ce asigurä amplasarea oamenilor pe sectoarele de produetie în corespundere eu deprinderile, calificarea çi interaefiunea eu mijloacele de producÇie. Sunt propuse dimensiunile optimale ale colectivelor de muncä pentru familiile de fermieri din 2-3 persoane apte de muncä. în afarä de aceasta, sunt evidenfiate bazele teoretice a conjimitului organizärii muncii.

4. Studierea literaturii de specialitate i-a permis autorului sä propunä a nouá definifie a organizärii producfici, ca çtiinfä care se ocupä de

studierea legitâfilor amplasarii raciónale çi cc-i permite înlreprinderii agricole sa activeze în tóate fórmele de gospodârire existente çi celor din perspectiva, ce exista în condijiile economiei de pia{â, eu scopul utilizarii mai depline a tuturor resurselor çi obpnerea produepei maximale la o unitate a resurselor de produefie.

5. Sunt propuse proccsele çi operajiile tehnologice consecutivo efectúate în procesul de producere a butaçilor ca material sâditor, înfïinjarea plantaliilor noi çi întrejincrea plantapilor intrate pe rod. Este propusâ metódica de planificare a necesarului mijloacelor de transport pentm transportarea strugurilor, respeetînd consecutivitatea stabilitâ.

6. Generalizînd metodele existente de elaborare a business - planului, se propune o metódica mai simplà pentm fermierii Republicii Iemen, ce produce struguri, care cuprinde: "Programul de produefie", "Analiza cererii çi ofertei", "Scenariul realizârii strugurilor", "Planificarea încasârilor bâneçti", "Necesarul resurselor de muncâ", "Planificarea clieltuielilor totale de produefie", "Eficienja pioduc(ici de struguri" çi "Planificarea resurselor financiare la producerea strugurilor".

7. Este mai racional, dupa pârerea autorului de planificat dezvol tarca viticulturii în condijiile Republicii Moldova în corespunderc eu schéma propusà în tezâ.

8. în scopul uçurârii planificàrii cheltuielilor directe este elaboratà o forma noua a fiçei tehnologice çi care a fost implementata în "Colegiul National de viticultura çi vinificajic din Chiçinâu".

9. Este cunoscut, ca eficienja viticulturii foarte mult depinde de amplasarea ei. în tezâ este propusâ o metódica noua de calculare a coeficientului de amplasare a plantajiilor pentru producerea strugurilor.

10. Pentru sporirea recoltei çi produefiei globale de struguri mai rationa! este: de cultivât în Moldova soiurile recomandate de çtiinjâ, de màrit suprafefele viticole, de optimizat raportul dintre soiurile de masa çi tehnice în dependenjà de cerere, sporirea procentului de zaliâr, de lichidat golurilor, de redus prejul de cost a 1 q de struguri.

11. în tezâ este elaboratà çi propusâ diagrama structuralâ a sistemului de interacjiune a douâzcci de factori de sporire a calitâtii productiei de struguri, sistemul de dirijare a situafiilor de crizá a întreprinderii, precum çi a factorilor çi rezervelor de sporire a eñeienjei muncii.

12. Privati/aren fondului funciar generalizeaza parcelarea plantajiilor viticolc. în medie la о gospodârie tarâneascâ (de fermieri) revine 0,18 ha de planta{ii vitieole. Starea aeeasta va condiciona o reducere în continuare a eficien(ci ramurii din cauza imposibilita^ folosirii tehnologiilor moderne de produc|ie a strugurilor. De aceea mai rafional este de pâstrat statutul viticulturii ca ramurâ stratcgicâ, nepermi^ind ímparjirca suprafe{ei planta tiilor în sectoare privatc mici.

13. Fiça tehnologica elaboratâ pentru producerea strugurilor çi metódica argumentârii economice a recoltei planiñcate sunt acceptabile pentru gospodâriile viticole aie Republicii Iemen.

Folosirea în practica a rezultatelor cercetârilor va permite

perfectionarea organizârii çi planiticârii producjiei de struguri, sporirea

recoltei çi eficienfei economice.

IV. LISTA LUCRÂRILORPUBLICATE 1Л TEMA TEZEI.

1. P.Turcanu, Iu.Fala, A.Malai, A.Muhtar. Dirijarea productivitâjii muncii. Simpozion international çtiin|ifico-practic. Teze, reieratc, opinii, perspective. Editura "Cartea Universitarâ", Chiçinâu, 1995; 0,4 c.a.

2. Мухтар Абдул Азиз. Анализ динамики себестоимости урожайности и валового производства винограда в Республике Молдова. Organizarea çi planificarea producid agricole. Editura "Iulian", Chiçinâu, 1998; 0,2 c.a.

3. Мухтар Абдул Азиз. Резервы повышения эффективности производства винограда. Organizarea çi planificarea produc{iei agricole. Editura "Iulian", Chiçinâu, 1998; 0,2 c.a.

4. Мухтар Абдул Азиз. Реализация и экспорт продукции виноградарства на материалах Республики Молдова. Organizarea çi planificarea producid agricole. Editura "Iulian", Chiçinâu, 1998; 0,2 c.a.

5. Мухтар Абдул Азиз. Развитие организации труда. Organizarea çi planificarea producjiei agricole. Editura "Iulian", Chiçinâu, 1998; 0,2 c.a.

6. Мухтар Абдул Азиз. Сущность научной организации труда. Organizarea, planificarea, managements çi eficicn|a economica a productici în conduite economiei de piajâ. LucTâri §tiin{if¡cc. Editura "Iulian", Chiçinâu, 1999; 0,2 c.a.

7. Мухтар Абдул Азиз. Сущность организации производства. О^ашгагеа, р1ашАсагеа, mallagcmentul §1 ейасп^а есопопнса а ргойифа111 сог^)П1с econolпiei de р1а{а. Ьисгап §(пп(Шсс. Editura "1иНап", СЫ§таи, 1999; 0,2 с.а.

8. Мухтар Абдул Азиз. Принципы рациональной организации труда и производства. О^ашгагеа, р1аш1!сагеа, та1^етепШ1 §1 е11с1сп(а ссопомиса а ргс^ифга !п сохгс11|111с ссопопие1 de р1а|а. Ьисгап ?Шп{Шсс. Editura "1иНап", СЫ$таи, 1999; 0,2 с.а.

АННОТАЦИЯ

диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук на тему: "Организация и планирование производства винограда" (на материалах республик Йемен и Молдовы)

Диссертационная работа посвящена вопросам организации и планированию производства винограда в условиях перехода к рынку.

В этих целях были исследованы сущность и принципы организации труда вообще и в частности в виноградарстве, содержание организации сельскохозяйственного производства и теоретические основы планирования производства винограда.

Особое значение придается всестороннему анализу производства винограда, организации основных трудовых процессов, разработки технологической карты, планированию производства винограда - разработки бизнес - плана.

Заслуживает внимание предложения методике планирования прямых затрат на производство винограда и методы разработки бизнес - плана в хозяйствах производящих виноград.

В работе разработан и предложен конкретный механизм повышения экономической эффективности и совершенствования планирования производства винограда.

annotation

Of the thesis for Doctor's degree in Economics on the topic "Organization and planning of grapes production"

(on the basis of data of Yemen Republic and Republic of Moldova)

The dissertation is dedicated to studying organization and planning issues of grapes production under the transition conditions towards the market economy.

To reach this formulated goal the following tasks have been examined: the essence and the principles of work organization in general and in the wine growing branch, the content of organization agricultural production and the theoretical basis of planning grapes production.

A particular attention is assigned to the detailed analysis of the production process of grapes, organization of the basic labor processes, workitvg out the technological record, the grapes production plan — elaborating the business-plan.

The author pays attention in the thesis to the proposals concerning the methodology of direct expenditures planning for grapes production and .the methods of working out a business-plan in the enterprises which are dealing with grapes production.

In the paper, a concrete mechanism of bettering the economic efficiency and improving the planning process of grapes production is elaborated and suggested.