Особенности внешней торговли Р. Молдова в переходный период тема диссертации по экономике, полный текст автореферата

Автореферат диссертации по теме "Особенности внешней торговли Р. Молдова в переходный период"

INSTITUTUL INTERNATIONAL DE MANAGEMENT UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA UNIVERSITATEA PIERRE MENDES FRANCE 6 GRgjjlOBLE (Franta)

t Jí CíiH ^0] Cu titlu de manuscris

CZU 339.5(478)(043) 338.22(478)(043)

Corina Studeonov

PARTICULARITATILE COMERTULUI EXTERIOR AL R. MOLDOVA ÍN PERIOADA DE TRANZITIE

Specialitatea 08.00.14 - Economie mondialá §¡ relatü

economice ¡nternationale

AUTOREFERAT

al tezei de doctor in §tiinte economice

Ch¡§ináu - 2000

INSTITUTUL INTERNATIONAL DE MANAGEMENT UNIVERS1TATEA DE STAT DIN MOLDOVA UNIVERSITATEA PIERRE MENDES FRANCE GRENOBLE (Franta)

Cu titlu de manuscris

CZU 339.5(478)(043) 338.22(478)(043)

Corina Studeonov

PARTICULARITÁTILE COMERTULUI EXTERIOR

AL R. MOLDOVA ÍN PERIOADA DE TRANZITIE

*

Specialitatea 08.00.14 - Economie mondialá §¡ relatii

economice internationale

AUTOREFERAT

al tezei de doctor ín §tünte economice

Chisináu -2000

Tezä realizatä la catedra "Relatii Economice Internationale" a Institutului International de Management afiliat Universitär de Stat din Moldova §i în Grupul Tranzitie - Dezvoltare a Universität» Pierre Mendes France din Grenoble (Franta)

Conducätor ftiintific: V.Railean, doctor în çtiinte economice, conferenciar universitär

Consultant çtiintific: I.Samson, doctor în çtiinte economice (Franta)

Referenti oficiali: X. Richet, doctor habilitât în çtiinte economice, profesor universitär (Franta) P. Cojocaru, doctor în çtiinte economice, profesor universitär

Institutia de profil: Ministerul Economiei §i Reformelor al Republicii Moldova. Departamentul Relatii Economice Externe

Sustinerea tezei va avea loe la 06- 2000 la ora/O*

"_" m §edinta Consiliului §tiintific specializat DH.08.92.14 de pe

langa Academia de Studii Economice din Moldova, pe adresa: 2005, Chi§ináu, str. Bánulescu-Bodoni 61, bloc A, et.3, sala Senatului.

Teza poate fi consultatá la biblioteca A.S.E.M.

Autoreferatul a fost expediat la » Of 2000

Secretar §tiintific al

Consiliului specializat * —'

Doctor în çtiinte economice JZj?/^ ' I.Enicov

1. Característica generalà a tezei

Actualitatea temei investígate. Comertul exterior al târilor post-socialiste, planificat §i dirijat centralizat eu câtiva ani în urmâ, actualmente suferâ profunde modifican cauzate de tranzitia la economía de piatâ. Schimbâri esentiale se produc nu numai în forma de organizare, ci §i în structura (geograficà §i pe produse) fluxurilor comerciale.

Restructurarea schimburilor externe nu reprezintâ un scop în sine ci o conditie importants pentru succesul reformelor radicale. în acelaçi timp, în restructurarea comertului exterior sunt implícate diferíte aspecte ale procesului de tranzitie, generând astfel interactiuni directe între ambele procese. Restructurarea comertului exterior în târile post-socialiste este într-adevàr afectatà de numeroase evenimente, cum ar fi, rapiditatea ?i modalitâtile tranzitiei spre economía de piatâ, deschiderea spre píetele externe, instaurarea convertibilitâtii, privatizarea §i dezvoltarea investitiilor strâine directe în aceste tari.

Toate aceste aspecte se refera §i la R. Moldova, care chiar din debutul reformelor radicale (1991) îçi propune drept scop edificarea unei economií libere de piatâ §i integrarea în economía mondialá. Calea ce va trebui sa fie parcursâ de tara noastrâ este destul de dificilâ §i chiar necunoscutà. La toate acestea se adaugâ lipsa experientei nu numai în domeniul tranzitiei, ci ?i în cel extern. Timpul nu mai permite de a înainta în necunoscut. Experimentarea oarbâ este de neconceput, deoarece consecintele pot fi ireparabile.

în aceste conditii, ce cere ca fiecare pas al târii noastre, în general, §i în sectorul extern, în particular, sa fie bine chibzuit §i argumentât în baza experientei mondiale (teoretice §i practice).

Comertul exterior joacâ un roi destul de important în toate târile în tranzitie, inclusiv §i în Moldova, fapt ce se datoreazà dimensiunilor neînsemnate aie economiilor lor §i, drept consecintâ, schimburile externe reprezintâ o parte mai importantâ din PIB. în cazu) Moldovei, Ja toate acestea se adaugà §i faptul câ tara noastrâ depinde în totalitate de importul resurselor energetice. Astfel sectorul extern trebuie sà devina unul prioritar. Refórmele începute în acest sector nu dau încâ rezultatele scontate §i, pe parcursul lor, este necesar sa fie corectate în dependentâ atât de situatia interna §i externa, cât §i de experienta mondialà acumulatà. Cunoaçterea experientei mondiale în domeniul extern ar contribuí la fundamentarea deciziilor din acest sector §i ar permite impulsionarea activitâ^ii economice externe.

Pe lângâ lipsa de experienta practica în sectorul extern mai survine §i lipsa cercetàrilor çtiintifice autohtone menite sa generalizeze §i sa implementeze experienta mondialà în conditiile Moldovei. în literatura internationalâ de specialitate apar în fiecare an lucrâri teoretice §i metodologice în domeniul participârii târilor mici la circuitul economic mondial. La noi însà astfel de cercetâri lipsesc. Din acest punct de vedere, actualitatea acestei investigatii se impune de la sine. în R. Moldova pentru prima data se întreprinde o asemenea cercetare çtiintificâ complexé în baza experientei mondiale §i a particularitâtilor pietei autohtone.

Scopul lucrârii este cercetarea comertului exterior al R. Moldova §i transformârile survenite în acest domeniu în perioada de tranzitie, plasând refórmele sectorului extern în sistemul

reformelor economice interne din tara §i precizând, în baza teoriei clasice a comertului international, modalitâtile §i directiile acestei reforme pentru modificarea schimburilor externe aie târii noastre.

Pentru valorificarea acestui obiectiv s-a impus solutionarea urmâtoarelor sarcini care includ:

o analiza trâsâturilor comune aie procesului de tranzitie §i plasarea reformelor din Moldova în contextul general al tranzitiei;

<=> sistematizarea cercetârilor §i abordârilor existente referitor la comertul exterior, fundamentând necesitatea participârii târii noastre la circuitul economic mondial; ^ analiza evolutiei comertului exterior al târii noastre în perioada de tranzitie în baza instrumentariilor folosite în practica mondialâ; ■=> analiza, evolutiei orientârii geografice a schimburilor

externe, în baza unui model gravitational construit de noi; o analiza modificârilor survenite în structura comertului

exterior §i a orientârilor privind specializarea Moldovei; o elaborarea unor câi de dezvoltare a sectorului extern. Structura tezei. Obiectivul, problemática complexa a abordârilor au determinat structura logicâ a tezei care constâ din trei capitole, introducere, concluzii §i recomandàri, bibliografía cu 134 surse §i anexe metodologice §i statistice.

Capitolul unu - "Teorii §i modele privind comertul international" - contine fundamentarea teoreticâ a demersului metodologic. Se propune o privire panoramicâ a evolutiei diverselor cúrente §i §coli conceptúale în teoría comertului international. Se analizeazâ principalele metode §i instrumentarii,

folosite în practica mondialá pentru cunoaçterea §i influentarea comertului exterior, prin prisma aplicárií lorîn cazul târii noastre.

Capitolul doi - "Tranzitia la economía de piatâ în R. Moldova §i liberalizarea schimburilor ei externe" - include analiza rezultatelor reformelor din tara noastrâ, în contextul caracteristicilor comune procesului de tranzitie la economía de pia^â în târile postsocialiste. Se pune accentul pe importante deschiderii spre exterior a Moldovei, relevând impactul acestei deschideri asupra unor aspecte aie procesului de tranzitie în general.

Capitolul trei, intitulât "Deschiderea comercialá a R. Moldova: impactul asupra schimburilor externe", este consacrai analizei tendintelor evolutiei comertului exterior al târii în perioada de tranzitie. în baza unui model gravitational construit de noi §i a indicatorului de contribuée (a unui grup de produse) la soldul comercial se argumenteazâ structura, geográfica §i pe produse, a fluxurilor externe aie ^ârii. Se propun, de asemenea, únele strategii ce pot fi folosite în comertul exterior al Moldovei.

Tema cercetârii este sfera activitátii economice externe §i directiile prioritare de reformare a comertului exterior.

Obiectul cercetârii are un caracter multilateral §i cuprinde aspectele: macroeconomic, microeconomic, national, international §i regional.

Baza metodologicâ §i informationalâ a cercetârii o

constituie teoría clasica a comertului international, investigarle economiçtilor strâini §i conceptul integrârii R. Moldova în economía mondialâ, elaborat în lucrârile economiçtilor strâini §i autohtoni §i materializat în actele législative aie târii referitor la activitatea economicâ externa. S-a utilizat date statistice aie Departamentului Analize Statistice §i Sociologice al R. Moldova, Ministerului

Economiei Reformei, Ministerului afacerilor externe, Báncii Nationale a Moldovei, Báncii Mondiale, Báncii Europene pentru Reconstructii §i Dezvoltare, Fondului Monetar International.

Caracterul inovational al tezelor fundaméntale ale lucrárii consta ín:

•s analiza §i generalizarea principalelor teorii §i modele ale comertului internacional prin prisma aplicárii lor ín cazul tárii noastre efectuatá pentru prima data ín Moldova; s argumentarea teoreticá a posibilitátilor aplicarii modelului gravitational;

s elaborarea §i utilizarea, pentru prima data ín Moldova a unui model gravitational pentru analiza comertului exterior;

s argumentarea directiilor de specializare a tárii noastre; s argumentarea §i elaborarea unui complex de másuri menite sá impulsioneze activitatea economicá externa a R. Moldova.

Valoarea practicá a investigatiei. Aplicarea ín practica a propunerilor formúlate ín lucrare va avea urmátoarele efecte pozitive asupra activitátii economice externe a tárii noastre:

s va da posibilítate de a cunoa§te §¡ a aplica ín practicá

experienta mondialá ín sectorul extern; s va contribuí la perfectionarea metodologiei organizárii

activitátii economice externe; s va contribuí la aprofundarea proceselor de colaborare a

tárii noastre cu organismele economice internationale; s va contribuí la pregátírea §i perfectionarea cadrelor ín sectorul extern;

s va contribuí orientarea corectâ, geográfica §i pe produse,

a fluxuriior externe aie târii noastre. Rezultatele teoretice §i metodele obtinute pot fi utilízate §i în procesul didactic în cadrul disciplinelor "Economie mondialâ", "Comert international", "Business international". în plus, demersul metodologic, metodele, instrumentapile, solutiile fundaméntate în tezà vor servi drept suport important pentru studenti în procesul elaborârii tezelor anuale §i de licentâ.

Cuvinte cheie aie tezei: comert exterior, comert international, comert interramurà, comert intraramurâ, export, import, balantà comercialâ, soldul balantei comerciale, specializare, avantaje comparative, avantaje comparative reveíate, structura comertului exterior, geografía comertului exterior, model gravitational, concurenta imperfecta, tranzitie la economía de piatá, liberalízarea schimburilor externe, PIB, promovarea exporturilor, strategii de marketing.

Aprobarea rezultatelor investigatiei. Ideile rezultatele principale aie tezei au fost expuse la urmâtoarele conferinte §i simpozioane çtiintifice (internationale §i nationale):

s conferinta ínternationalá "Tari în tranzitie: reforme

economice" (Chi§inâu, 13-14 ¡unie 1996); S conferinta international "Etapa de post-privatizare în târile Europei de Est: §anse economice pentru întreprinderi §i actionari" (Chiçinàu, 15-17 octombrie 1997);

S conferinta MOLDCOOP-UCCM "Estimâri §i previziuni în evolutia economicâ a cooperatiei de consum" (Chi§inàu, 20-21 martie 1997);

simpozion §tüntific international "Dezvoltarea cooperatiei de consum: teorie §i practica" (Chiçinàu, 9-10 aprilie

1998);

^ conferinta çtiintificâ a doctoranzilor ASEM "Refórmele economice în Moldova la sfâr§it de mileniu" (Chiçinâu,

1999);

s conferinta internationalâ "Les trajectoires de transition à l'Est" (Grenoble, Franta, 10-11 decembrie 1999).

Publicatii. Ideile, principiile §i tezele de baza ale lucrârii au fost publícate în broçurile "Particularitâtile comertului exterior al unei tari mici în tranzitie: exemplul Moldovei" (Chiçinàu, 2000; coautor, 8,3 c.a.) §i "Business international" (Chiçinâu, 1998; coautor 8,3 c.a.). Pe tema tezeí au fost, de asemenea, publícate 9 articole eu un volum total de cca 1,16 c.a., dintre care 1 în limba francezà §i 2 în limba englezâ.

II. Tezele fundaméntale ale lucrârii propuse pentru sustinere

Capitolul I. - "Teorii §i modele privind comertul

international" - contine fundamentarea teoreticâ a demersului » >

metodología Conform teoriei clasice a comertului international, fiecare tara se specializeazâ în productie, în principal, potrivit principiului general al avantajelor comparative çi al celui privind proportia factorilor de productie. Dar aceasta poate sâ se producá numai în cazul când economía unei tari se deschide fatâ de piata externâ, deoarece structura schimburilor comerciale externe aie unei tari este determinatâ, în primele stadii aie dezvoltârii economice, de structura productiei sale.

în practica, pentru a evidentia domeniile eu avantaj comparativ §i cele cu dezavantaj comparativ în productia nationalâ, respectiv în cadrul schimburilor comerciale externe aie unei tari, se foloseçte indicatorul contributiei (unui grup de produse) la soldul comercial ce permite de a calcula avantajele comparative reveíate. Cuvântul "révélât" înseamnâ cà indicatorul dat nu reflecta existenta în realitate a unui avantaj comparativ în producerea §i comercializarea unui produs. De aceea este necesar sâ se compare eu structura reala a exporturilor. în cazul în care structura exporturilor corespunde celei obtinute eu ajutorul avantajelor comparative reveíate, atunci produsele date prezintâ în realitate avantaje comparative.

Avantajele comparative reflecta comertul interindustrial, iar comertul intraindustrial este générât de economiile de dimensiune. Din cercetârile existente pentru UE reiese câ comertul intraramurâ este mai important în cazul târilor eu venit ridicat. Se observa, de asemenea, o creçtere semnificativâ în timp a acestui comert pentru toate tarife.

Specializarea internationalâ în produse reprezintâ baza schimburilor comerciale internationale, care pot lua diferite orientàri (regionale, eu parteneri îndepârtati, etc.). Orientarea schimburilor comerciale, fenomen important pentru toate târile, inclusiv §i pentru Moldova, poate fi explicatâ foiosind modelul gravitational, care, prin simplitatea lui, este tôt mai des folosit în comertul international din urmàtoarele motive:

> modelul "explica" o proportie destul de importants (deseori cca 80%) din variatia comertului global dintre tari;

> modelul intercepteazâ, în mod indirect, unele fenomene empirice, care lipsesc în modelele traditionale: comertul

intraramurä färä explicarea intensitätii lui; cota comertului exterior in PIB, care în modelele traditionale este constantä, în timp ce ea depinde de dimensiunea tärii: eu cât tara este mai mare cu atât aceastä cotä este mai micä; relatia liberalizarea schimburilor externe - gradul de specializare (conform modelelor lui Ricardo o suprimare a barierelor tarifare conduce la majorarea gradului de specializare, ceea ce în realitate nu se confirma din experienta UE, unde au fost suprímate tóate bariereie vamale, fapt ce nu a condus la modificäri în gradul de specializare;

> modelul permite de a estima structura "normalä" a schimburilor bilaterale în cazul în care schimburile au loc într-un mediu al pietelor liberalízate §i relativ stabilizate;

> modelul explicä efectele structurale survenite în comertul exterior al tàrilor în rezultatul desfiintärii sau creärii unei grupäri economice din care fäceau parte aceste täri. Efectele structurale pot conduce la aparitia imperfectiunii pietei sau la modelele concurentei imperfecte.

Participarea oricärui stat la comertul international este indiscutabilä. în acelaçi timp trebuie sä se tinä seama de faptul cä statele lumii sunt destul de neomogene (dupa dimensiunile geografice, puteri economice, niveiul de dezvoltare etc.). Apare astfel íntrebarea: Oare fórmele, ¡ntensitatea §¡ efectele de la participarea la schimburile internationale pentru fiecare stat sunt acelea§i (cel putin proportionale)? Pentru a räspunde la aceastä íntrebare ne-am distantat de teoriile despre schimbul inegal în comertul international §i am pus accentul pe únele particularitáti ale schimburilor externe ale tärilor mici §i în curs de dezvoltare, particularitáti ce se materializeazä prin folosirea diferitelor

instrumente ín politicile sale comerciale. ín plus, o atentie deosebitá se acordá ín acest capítol analizei partícularitátilor pietei tárii noastre, punctánd pe posíbilitatea aplicárií teoriei clasice §i a instrumentariílor enuntate mai sus.

Tóate concluziile de mai sus sunt valabíle §¡ ín cazul Moldovei, deoarece, ín pofída faptului existentei unor particularitáti ale pietei ei, conditíile de efectuare a schimburilor exteme nu diferá de cele ale altor tari, §i anume: ín structura comertului exterior un loe important íl ocupa produsele complementare; dupa dezintegrarea URSS §¡ CAER, ín fostele tari membre au loe efecte structurale care pot fí estímate cu ajutorul modelelor gravitationale\ comertul cu fostele republíci sovietice nu este inca un comert ce se desfá§oará conform regulilor de joc ale OMC, c¡ deseori dupa relatiile existente ín trecut, ceea ce conduce la posibílitatea aplicárii modelelor concurentei imperfecte.

Capitolul II. - "Tranzltia la economía de piatá ín R. Moldova §¡ liberalizarea schimburilor ei externe" - ínclude analiza rezultatelor reformelor din tara noastrá.

Debutul reformelor economice ín Moldova s-a soldat nu numai cu o profunda eriza economicá, dar §i cu perturbatii esentiale ín schimburile externe.

Reducerea comertului exterior caracterizeazá tóate tárile CSI. Moldova, cu o pondere neínsemnatá ín comertul exterior al CSI (0,3% din exporturí §i 1,4% din importuri ín 1991), a ínregistrat ín 1991 cele mai mari ritmuri de scádere a comertului exterior: ocupa printre tari le CSI primul loe ín ceea ce prívente scáderea importurilor locul al treilea la reducerea exporturilor.

Gradul de deschidere a economiei Moldovei era ín acea perioadá cel mai jos printre statele CSI §i avea o tendintá spre

scádere: dacá ín 1990 el era de 5,7% ín 1991 scade deja páná la 1,6%. Deci, ín locul integrar» Moldovei ín circuitul economic mondial, avea loe ín acea perioadá procesul invers - de izolare. Aceasta explica faptul cá eforturile la export scad de la 2% ín anuí 1990 la 0,6% ín anuí 1991 sau mai bine de trei ori.

Coeficientul de elasticitate a importurilor ín raport cu venitul national este egal cu -2,1% ín 1991, ceea ce ínseamná cá cre§terea cu 1% a venitului national conduce la scáderea importurilor cu 2,1%. Deci, scade capacitatea importurilor de a reactiona la cre§terea venitului national. Acesia era rezultatul ínaltului grad de specializare a Moidovei ín domeniul agro-alimentar. ín plus, ineficiente capacitátilor de export ale tárii noastre este §¡ rezultatul "organizárii" comertului exterior din perioada socialista, neconvertibílitátíi monedei (rublei sovietice) §¡ a lipsei legáturilor dintre preturile mondiale §i cele interne.

Se impun astfel reforme radicale ín vederea organizárii comertului exterior al tárii, posibilítate obtinutá numai prin debutul procesului de tranzitie la economía de piatá. Dar refórmele ín vederea liberalizárii comertului exterior §¡ deschiderií spre exterior sunt nemijlocít legate de íntreg procesul de tranzitie.

Cu tóate cá nu exista un model universal de tranzitie la economía de piatá, se pot, totu§¡, distinge únele caracteristici comune tuturor tárilor ín tranzitie. Dupa o trecere ín revistá a acestor caracteristici comune, se purcede la analiza specifícului reformelorín tara noastrá.

Procesul de tranzitie la economía de piatá ín Moldova este ínsotit de mutatíi importante ín vederea politicíí comerciale pentru liberaiizarea schimburilor externe. Regimul comertului exterior stabilit ín Moldova este ín mare parte liberal, taxele vamale fiínd

relativ joase, iar ma¡ mult de 2/3 din comertul exterior este comert liber, fárá bariere netarifare semnificative. Pentru impulsionarea ín continuare a activitátii economice externe un rol important l-ar avea aderarea tárii noastre la OMC, proces care se finalizeazá. Cu tóate cá aderarea la OMC i-ar aduce tárii noastre pe termen lung diferite beneficii, ea este íncá obligatá sá protejeze temporar piata interna (atát producátorii cát §i consumatorii locali) prin intermediul taxelor vamale, folosind astfel posibilitátile acordate de catre OMC fiecárei tari ín vederea determinárii gradului de liberalizare a politicii comerciale. De acest moment va trebui sá tina seama tara noastrá negociind conditiile de aderare la OMC.

Atát liberalizarea schimburilor externe cát §¡ aderarea tárii noastre la OMC va impune o restructurare a economiei §i eforturi de cre§tere a competitivitátii economiei, ín general, determinarea avantajelor concurentiale §i a locului, pe care Moldova íl poate ocupa ín cadrul comertului internacional.

Capitolul III. - "Deschiderea comercialá a R. Moldova: impactul asupra schimburilor externe" este consacrat analizei tendintelor evolutiei comertului exterior al tárii ín perioada de tranzitie.

ín perioada de tranzitie (páná ín 1997), exporturile efectúate de tara noastrá au ínregistrat o curbá ascendentá, ín pofida declinului economic manifestat prin:

> scáderea importantá de márfuri §i servicii;

> pierderea unor parteneri traditionali din cadrul CAER;

> introducerea unor bariere protectioniste din partea unor tári §i, ín special, a tárilor CSI;

> existenta unei penurii acute de resurse financiare §i ín special, valutare.

Aceasta tendintá pozitivá in evolutia exporturilor tárii noastre se datoreazá foarte mult faptului cá, incepánd cu 1993, au fost íntreprinse rnásuri energice pentru liberalizarea comertului exterior.

ín anii 1998-1999, din cauza crizelor financiare din Rusia, se observa o scádere brusca a activitátii economice externe.

Devansarea importurilor asupra exporturilor a determinat an de an ínregistrarea de solduri pasive ale Balantei Comerciale (BC), care au influentat negativ asupra volumului PIB §¡ utilizarea de resurse mai importante pentru consum investitii.

ín legáturá cu aceasta, am studiat efectul devaluárii leului moldovenesc asupra BC, estimat prin apiicarea conditiei lui Marshall-Lerner, in cazul unei tari mici, sub o forma simplificatá. ín rezultat, obtinem cá devaluarea leului moldovenesc nu va conduce la o ameliorare a BC, dupa cum se produce in alte tari. In aceasta situatie ameliorarea BC ar putea sá se producá prin variatia cantitátitor impórtate/expórtate §¡ prin alegerea corectá a directiiior fluxurilor externe.

Pentru a analiza orientarea geográfica a schimburilor externe ale R.Moldova este necesar de a avea o imagine adecvatá despre faptul cum ar trebui sá fie orientate "normal" aceste schimburi in cazul existentei unui mediu al pietelor liberalízate §i relativ stabile. In acest scop am construít un model gravitational, in care, in calitate de variabilá dependents (Y), se examineazá volumul exporturilor/importurilor (mii USD) R.Moldova, iar in calitate de variabile independente au fost inclu§i urmatorii factori: X^ - valoarea PIB (mid USD) a tárii i; X2,¡ - valoarea PIB per capita (USD) a tárii i; X3i¡ - distanta (km) dintre capitala tárii i §¡ Chi§ináu;

X4,i - factorul ce indica existenta unei limbi §¡ culturi comune, legáturi istorice sau apartenenta la o zona comercialá regionalá.

Tinánd cont de aceste criterii §i de faptul cá íntre factorii 3 §¡ 4 exista o dependentá ce demonstreazá §¡ valoarea destul de mare a coeficientului de corelatie dintre ace§ti factori, pentru analizele noastre am ales urmátoarele modele (variabila Y a fost ínlocuitá respectiv prin E §¡ I):

In E = 8,13 + 0,29^ - 0,33lnX2 + 1,37lnX4, (F=0,019)

In I = 16,97 + 0,64lnX1 -0,99lnXz - 0,81lnX3(F=0,000053).

Remarcám ín plus urmátoarele. Probabilítátile Fisher (prezentate aláturi de fiecare model) sunt destul de apropíate de valoarea zero, ceea ce índica cá modelele sunt adecvate.

Conform calculelor noastre, dacá fluxurile externe ale R.Moldova ar avea o orientare "nórmala" obtinutá cu ajutorul modeluluí de gravítatíe, construit de noi, atuncí valoarea medie anualá a exporturílor tárii ín perioada 1994-1997 ar f¡ fost de 756,0 mln USD, ¡ar a importurilor de - 663,6 mln USD. Prin aceasta s-ar f¡ obtinut o BC excedentará. Astfel, ín cazul unei tari micí ca Moldova, care nu poate modifica preturile (de exemplu, exprímate In USD) la ¡mporturile §i exporturíle sale, o cale de ameliorare a BC este variatia cantitátílor impórtate/expórtate.

Geografía schimburilor externe ale R.Moldova ín ajunul reformelor radicale era destul de sáracá: schimburile externe erau efectúate aproape numai cu tárile socialiste (92%). Declan§area procesului de trecere la economía de piatá §¡ deschiderea treptatá catre lume a Moldovei au determinat importante modifican §¡ ín orientarea geográfica a comertuluí nostru exterior. Se evidentiazá trei zone importante: CSI, UE §i ECE.

Principalii parteneri ai tärii noastre în comertul exterior sunt: Rusia, România, Ucraina, Belarus, ceea ce înseamnâ cä Moldova continua sä acorde prioritate dezvoltärii schimburílor comerciale regionale, fapt ce se explica, în primul rând, prin vecinätatea acestor piete (costurile de transport sunt reduse) §i, în al doilea rând, prin accesibilitatea lor. Cu tóate acestea, exista premise reale de activizare a relatiilor comerciale cu tärile UE, gratie Acordului de Parteneriat §i Cooperare semnat íntre Moldova §i UE. înviorarea comertului cu UE a condus la aparitia printre cei 10 parteneri principali ai Moldovei a trei täri membre ale UE: Germania, Franta §i Italia.

Analiza rezultatelor obtinute din modelul gravitational aratä urmätoarele. în perioada 1994-1997 valoarea medie anualä a exporturilor Moldovei catre 47 de täri incluse în studiu, din 92 cu care tara noasträ avea schimburi externe, era égala cu 680,4 mln USD, ceea ce constituía 91,3% din valoarea totalá medie a exporturilor anuale égala cu 745 mln USD. Potentialul ei de export în acea perioada, calculai în baza modelelor, era de cca 756,0 mln USD anual. Aceasta înseamnâ cä Moldova nu folosea pe deplin potentialul säu de export §i decalajul anual se cifra la cca 75,6 mln USD, ceea ce constituie 11,1% din valoarea realä a exporturilor.

în ceea ce priveçte exportul cätre cele trei mari grupäri economice principale, situatía este urmätoarea. Valoarea medie anualä a exporturilor Moldovei cätre tärile CSI era în perioada examinatä égala eu 451,7 mln USD, în timp ce aceastä valoare în cazul existentei unor piete libere ar fi trebuit sä fie de numai 271,1 mln USD. Deci, cätre piata tärilor CSI se îndrepta un flux de märfuri ce depâçea de 1,7 orí fluxul "normal".

Fluxurile de mârfuri îndreptate spre celelalte doua mari grupàri economice (ECE §i UE) erau inferioare celor teoretice (respectiv de 1,4 §i 2,3 ori). Aceeaçi tendintâ se observa §i în cazu! exporturilor noastre spre alte tari, unde decalajul este §i mai mare: fluxurile "normale" sunt mai mici decât cele reale de 4,3 ori.

Din calcúlele noastre obtinem cà grupàrile economice în exporturile Moldovei în perioada 1994-1997, atât în realitate cât §i în ordinea "nórmala", sunt aranjate în aceeaçi ordine: CSI, ECE, UE §i alte tari, numai câ ponderea lor se modifica esential: cca 40% din exporturile moldave ar trebui sa fie îndreptate spre UE §i alte tari ale lumii, printre care predomina cele dezvoltate.

Referitor la importun, rezultatele sunt urmâtoare. Valoarea medie reala anualá a importurilor noastre în perioada examinatâ a depâçit esential (de 1,4 ori) pe cea "nórmala". Piata târilor CSI este folositâ de aproape 5 ori mai mult decât în situatie "nórmala". Dacá în realitate fluxul principal de mârfuri impórtate în Moldova în perioada 1994-1997 provenea din târile CSI, apoi "normal" el ar trebui sâ provinâ din târile occidentale dezvoltate (din alte state 43,6% §iUE-22,0%).

Cu toate acestea, este cert faptul cà piata târilor CSI §i a celor din ECE va râmâne sâ joace un roi important în comertul exterior al târii noastre. Dar pentru o normalizare sau, mai précis, pentru o eficientizare a relatiilor externe este necesar ca Moldova sâ trateze mai echilibrat cele douâ mari directii principale aie comertului exterior al târii: târile post-socialiste §i târile occidentale, §i în spécial, târile membre aie UE.

Alâturi de modifican în orientarea schimburilor externe aie Moldovei, în perioada analizatâ au survenit §i modifican în structura comertului exterior. Are loe o majorare a ponderii

agriculturii fatâ de industrie, ceea ce este rezultatul nefolosirii complete a capacitâtilor de productie în industrie.

Pentru a obtine o imagine reala despre specializarea târii noastre am calculât Avantajele Comparative Reveíate în baza indicatorului contributiei (unui grup de produse) la soldul comercial, în calitate de perioadà de referintá am examinai perioada 19891998. Dat fiind faptul cà pentru întreaga perioada de referintá, dátele statistice nu sunt omogene, am purces la divizarea ei în douâ perioade: 1989-1991 (perioada din ajunul tranzitiei) çi 19921998 (perioada de tranzitie).

în perioada 1989-1991 tara noastrâ detinea avantaje comparative reveíate în douâ sectoare: "Combustibil, materii prime minerale, metale" "Mârfuri alimentare §i de condimente". în schimb, remarcâm câ pentru întreaga perioada 1992-1998 tara noastrâ are cel mai mare dezavantaj comparativ révélât (DCR) în sectiunea V "Produse minerale". Produsele minerale alcâtuiau cca 40% din importurile târii noastre în perioada 1992-1998 §i tendinta aceasta se va pâstra §i în viitor, deoarece tara depinde în totalitate de resursele energetice impórtate.

O analizà mai profunda, prezentatâ în lucrare, ne permite sà identificâm urmâtoarele sectiuni cu ACR: I - "Animale vii §i produse aie regnului animal", Il - "Produse ale regnului vegetal" (cu exceptia anilor 1992,1993), III - "Gràsimi §i uleiuri de origine anímala sau vegetalà", IV - "Produse alimentare; bàuturi, lichide alcoolice §i otet; tutun §i înlocuitori de tutun", Vlll - "Piei brute, piei tabàcite, blânuri çi articole din acestea", XI - "Textile §i articole din acestea" (eu exceptia anilor 1992-1995), XII - "încâltâminte, pàlârii, umbrele, flori artificíale" §i XX - "Mârfuri §i produse diverse". Cele

mai mari avantaje pe întreaga perioadâ se înregistreazâ pentru sectiunea IV.

Se remarca o tendintâ pozitivà de trecere în zona ACR a produselor din sectiunile VIII, XI, XII §¡ XX. Pentru a identifica avantajele comparative reale am analizat structura exporturilor târii noastre sau cotele principalelor produse în exporturile târii noastre în 1998. Din aceste analize remarcâm câ sectiunile IV, III §i XI, posedând ACR, ocupa primele trei locuri în exporturile noastre. în plus, sectiunea I, de asemenea cu ACR, ocupâ un loc important (5) în totalul exporturilor târii noastre. Din aceste considérente putem conclude câ în sectoarele date (IV, III, XI §i I) Moldova detine în realitate avantaje comparative. Este necesar deci de a restructura productia na^ionalâ, prin realocarea resurselor de productie de la ramurile considérate cu dezavantaj la cele cu avantaj comparativ.

în consecintâ, este necesar sa remarcâm câ daca refórmele comerciale de natura rnstitutionafà pot fi destul de rapide, modificarea specializarii reprezintâ un procès de duratâ lungâ, deoarece specializarea este o variabilâ structuralâ care contine în sine o inertie mare. Din aceste considérente este imposibil azi de a indica cu certitudine domeniile de specializare aie târii noastre, spre deosebire de directiile reorientârii schimburilor externe care, chiar de pe acum se contureazâ pronuntat §i iau un caracter evolutiv. Ultimul fenomen va influente pozitiv asupra domeniilor de specializare a Moldovei.

Pentru ridicarea eficientei comertului exterior al târii noastre este necesar de a efectúa un §ir de activitâti atât la nivel institucional cât §i la cel functional, atât la nivel macroeconomic cât §i la cel microeconomic, atât în sectorul public cât §i în cel privât.

Aceste activitäti sunt destul de numeroase §i vaste, iar Tn rezultatul cercetarilor se propun únele strategii ce pot f¡ aplícate in comertul exterior al Moldovei: ^ Promovarea agresiva a exporturilor prin: eliminarea reglementarilor abuzive a lor; asigurarea accesului exportatorilor la sursele de finantare; liberalizarea accesului la importuri; acordarea stimulentelor (facilitätilor) investitorilor locali §i sträini cu activitate preponderentä la export. Strategia comercialä secventialä de promovare a exporturilor, construitä in jurul conceptului de promovare protejatä a exporturilor in paralel cu o stimulare a concurentei interne §i bazatä pe teoría avantajului comparativ. in baza analizelor noastre am putea propune urmätoarele industrii posibile candidate, conform valorilor avantajelor comparative reveíate: s agroindustrii: produse alimentare; viticole; tutun; produse ale regnului vegetal;

•/ industrii propriu-zise: textile §i articole din textile; articole din piei

§i blänuri; Incältäminte; y servicii: turism; transporturi.

Strategia comercialä regionalä de promovare a exporturilor, care ar permite de a ínchega treptat o subeconomie integrate la nivel regional, prin selectarea §i sprijínírea íntreprinderilor pilot care sunt capabile sä dezvolte rapid capacitadle lor de export.

III. Concluzii §i recomandäri

1. Debutul reformelor economice in Moldova s-a produs Tn conditii extrem de dificile, influentate de mo§tenirea centralizärii

absolute, de specializarea foarte îngustâ a tärii numai în domeniul agro - alimentar, de lipsa resurselor energetice §i a experientei în domeniul reformelor radicale.

Moldova, lansându-se mai târziu, decât tarife din ECE, în procesul de tranzitie, obtine rezultate mai slabe. Printre realizärile reformelor în tara noasträ am putea numi:

v7 crearea cadrului legislativ §i institutional al reformelor economice;

s diversificarea economiei pe forme de proprietate §i extinderea

acceleratä a sectorului privat; y liberalizarea activitàtii economice externe; •/ adoptarea unei politici monetäre stricte ce a condus la stabilitatea pânà în 1998 a cursului leului moldovenesc §i la convertibilitatea lui interna.

Toate aceste mäsuri importante nu au adus la rezultatele scontate din cauza unor problème de ordin obiectiv §i subiectiv, apärute în procesul reformelor, printre care notäm urmätoarele: lipsa cadrelor apte sä conducä refórmele; tergiversarea începutului privatizärii (Legea despre privatizare fiind aprobatä în 1991, procesul de privatizare începe abia în anii 1993-1994); participarea neînsemnata în procesul privatizärii a investitorilor sträini; neconcordanta dintre Legile adóptate.

2. Astäzi nici o tara, oricât de bogatä ar fi, nu se poate sustrage de la schimburiie externe, izolându-se de restul lumii; dezvoltarea autarhicä este de neconceput în lumea contemporanä.

Deci dacä participarea tärii noastre la circuitul economic mondial este indiscutabilä, atunci este destul de important de a alege corect modalitätile de participare, tinându-se cont atât de particularitätile ei cât §i de experienta mondialä în domeniu.

3. în perioada de tranzitie (pânà în 1997) exporturile efectúate de tara noastrà au înregistrat o curbà ascendentâ ce se datoreazà foarte mult faptului câ, începând eu 1993, au fost întreprinse mâsuri energice pentru liberalizarea comertului exterior.

Devansarea importurilor asupra exporturilor a determinat an de an înregistrarea de solduri pasive ale BC, care au influentat negativ asupra volumului PIB §i utilizarea de resurse mai importante pentru consum §i investitii.

în cazul unei tari mici ca Moldova, care nu poate modifica preturile (de exemplu, exprimate în USD) la importurile §i exporturile sale, única cale de modificare a BC este variatia cantitâtilor importate/exportate §i orientarea lor geograficâ corectâ.

4. Declançarea procesului de trecere la economía de piatâ §i deschiderea treptatâ câtre lume a Moldovei au determinat importante modifican în orientarea geograficâ a comertului nostru exterior. Se evidentiazâ trei zone importante: CSI, UE §i ECE.

Din calcúlele noastre obtinem cà grupârile economice în exporturile Moldovei în perioada 1994-1997, atât în realitate cât §i în ordinea "normalâ", sunt aranjate în aceeaçi ordine: CSI, ECE, UE §i alte tari, numai câ ponderea lor se modifica esential: cca 40% din exporturile moldave ar trebui sa fie îndreptate spre UE §i alte tari ale lumii, printre care predominâ cele dezvoltate.

Cu toate acestea, este cert faptul câ piata târilor CSI §i a celor din ECE va râmâne sâ joace un roi important în comertul exterior al târii noastre. Dar pentru o normalizare sau, mai precis, pentru o eficientizare a relatiilor externe, este necesar ca Moldova sà trateze mai echilibrat cele douà mari directii principale aie comertului exterior al târii: tarife post-socialiste §i târile occidentale, §i, în special, târile membre aie UE.

5. Dacá refórmele comerciale de natura institutional pot fi destul de rapide, atunci modificarea specializárii reprezintá un proces de duratá lungá, deoarece specializarea este o variabilá structuralá care confine ín sine o inertie mare. Din aceste considérente este imposibil azi de a indica cu certitudine domeniile de specializare ale tárii noastre spre deosebire de directiile reorientárii schimburilor externe care chiar de pe acum se contureazá pronuntat. Ultimul fenomen va influenta pozitiv asupra domeniilor de specializare a Moldovei, care chiar din debutul reformelor a cápátat un caracter evolutiv.

6. Pentru cre§terea eficientei comertului exterior al tárii noastre este necesar de a efectúa un §ir de activitáti atát la nivel institutional cát §i la eel functional, atát la nivel macroeconomic cát §i la cel microeconomic, atát in sectorul public cát §¡ In eel privat. Aceste activitáti sunt destul de numeroase §¡ vaste, iar ín rezultatul cercetárilor se propun urmátoarele strategii ín comertul exterior al Moldovei: Promovarea agresiva a exporturílor; Strategia comercialá secventialé de promovare a exporturílor; Strategia comerciala regionala de promovare a exporturílor §i únele Strategii de marketing.

IV. Lista lucrárilor publícate la tema tezei:

1. Studeonov C., Railean V. Particularitátile comertului exterior al unei tári mici ín tranzitie: exemplul Moldovei. Monografie. IMI, Chi§ináu, 2000 (8,3 c.a.).

2. Studeonov C., Railean V., Bor§ V. Modelul gravitational §i explicable orientárilor schimburilor dintre tari. // Tranzitia economicá: tendinte de mondializare §¡ cazul Moldovei. Buletin

anual al Institutului International de Management, Nr.1, 1999, p.49-54 (0,25 o.a.).

3. Studeonov C. Explicarea orientärilor geografice ale schimburilor internationale. // Refórmele economice în Moldova la sfâr§it de mileniu. Conferinta çtiintificâ a doctoranzilor ASEM, Editia I, Chiçinâu, 1999, p.44-46 (0,13 c.a.).

4. Studeonov C. Unele aspecte ale participärii Republicii Moldova la circuitul economic mondial. II Dezvoltarea cooperatiei de consum: teorie çi practicä. Simpozion çtiintific international, 9-10 aprilie 1998, MOLDCOOP, p. 18-20 (0,13 c.a.).

5. Studeonov C., Railean V., Bor§ V. Exportul - cheia relansärii economiei Moldovei. // Estiman §i previziuni ín evolutia economicä a cooperatiei de consum. Tezele rapoartelor conferintei MOLDCOOP-UCCM, 20-21 martie 1997, p.35-37, Chiçinâu (0,13 c.a.).

6. Studeonov C. Política comercialä a R.Moldova în perioada de tranzitie la economía de piatä. // Tari ín tranzitie: reforme economice. Conferinta intemationala, 13-14 iunie 1996", Chi§ínau, p. 150-154 (0,18 c.a.).

7. Studeonov C., Railean V., Bors V. Les modifications structurelles du commerce extérieur de la Moldavie. // Colloque international "Les trajectoires de transition à l'Est", Grenoble, 1999 (0,04 c.a.).

8. Studeonov C., Railean N. Free Zones - Centure of Interest for Foreign Investors. // Post-Privatization Period in Eastern Europe: a Chance for Enterprises and Shareholders, International Conference, Chisinau, October 15-17, 1997, p.355-356 (0,08 c.a.).

9. Studeonov C., Railean V. Moldavian Enterprises on the External Market: from Myth to Reality. II Post-Privatization Period in Eastern Europe: a Chance for Enterprises and Shareholders, International Conference, Chisinau, October 1517, 1997, p.335-340 (0,22 c

ANNOTATION

On the dissertation for the Doctoral degree in Economics The theme: "Particularities of the Foreign Trade of the Republic of Moldova in the Transition Period "

The Dissertation is dedicated to the theoretical substantiation of the opportunity, necessity and major developments of foreign trade in the Republic of Moldova in the transition period and its importance for the country's integration into the world economy. In the process of writing a combination of theoretical, methodological and economic methods of analysis, as well as a practical approach was applied.

The major provisions concerning the scientific novelty and practical importance are revealed in the dissertation: the combination of applying the classical theory of international trade with well-known methods of the analysis in studying the foreign trade of our country; the general characteristics of the process of transition to a market economy; the basic features of the process of reforms in Moldova; the most important tendencies in development of foreign trade of the country. We concluded that it is reasonable and necessary, on the basis of the gravitational model constructed by us, to change the geographical orientation of external flows. Consequently, the basic directions of specialization of the country are motivated, as well as the recommendations for developing a system of policy measures to increase the efficiency of the external activity of the country are produced.

The theoretical background, methodological developments and practical recommendations containing in the dissertation can be used in the activity of the Ministry of Economy and Reforms of the Republic of Moldova, in the educational and training process, and also in other domains of public life.

АННОТАЦИЯ

диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук на тему: «Особенности внешней торговли Р. Молдова в переходный период» Диссертационная работа посвящена теоретическому обоснованию возможности, необходимости и основных направлений развития внешней торговли Р.Молдова в переходный период для ее интеграции в мировой экономике. В ходе исследования был применен системный подход к интеграции теоретического, методологического обоснования с конкретно-экономическими методами анализа и апробации на практике.

В работе были выработаны основные положения характеризующие ее научную новизну и практическую значимость: развито обоснование необходимости сочетания применения классической теории международной торговли с известными методами анализа при исследование внешней торговли нашей страны; выявлены основные общие характеристики процесса перехода к рыночной экономике; выявлены основные особенности процесса реформ в стране; выявлены основные тенденции в развитие внешней торговли страны; обоснована, на основе гравитационной модели построенная нами, необходимость изменения географической ориентации внешних потоков; обоснованны основные направления специализации страны; выработаны рекомендации по разработке комплексных мер по повышению эффективности внешней деятельности страны.

Теоретические положения, методические разработки и практические рекомендации, содержащие в диссертации могут быть использованы в деятельности Министерства Экономики и Реформ, в учебном процессе, а также в других сферах.