Республика Молдова и европейская экономическая интеграция тема диссертации по экономике, полный текст автореферата

Автореферат диссертации по теме "Республика Молдова и европейская экономическая интеграция"

INSTITUTUL INTERNATIONAL DE MANAGEMENT UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA UNIVERSITATEA PIERRE MENDES FRANCE ppg g^ENOBLE (Franta)

1 b 2J03 Cu titlu de manuscris

CZU: 338(478)(043) 339.924(043)

Vilena Bor§

REPUBLICA MOLDOVA §1INTEGRAREA ECONOMICÁ EUROPEANÂ

Specialitatea 08.00.14 - Economie mondialâ fi relatii

economice internationale

AUTOREFERAT

al tezei de doctor în çtiinte economice

Chiçinâu -2000

INSTITUTUL INTERNATIONAL DE MANAGEMENT UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA UNIVERSITATEA PIERRE MENDES FRANCE GRENOBLE (Franta)

Cu titlu de manuscris

CZU: 338(478)(043) 339.924(043)

Vilena Bor§

REPUBLICA MOLDOVA §1INTEGRAREA ECONOMICA EUROPEANÄ

Specialitatea 08.00.14 - Economie mondialá §i relatii

economice internationale

A UTO REFERAT

al tezei de doctor în çtiinte economice

Chi§inäu - 2000

Tezä realizatä la catedra "Relamí Economice Internationale" a Instituteur International de Management afiliat Universitär de Stat din Moldova §i ín Grupul Tranzitie - Dezvoltare a Universitätii Pierre Mendes France din Grenoble (Franta)

Conducätor §tiintific: V.Railean, doctor în çtiinte economice, conferenciar.

Consultant çtiintific: I.Samson, doctor în §tiinte economice (Franta).

Referenti oficiali: X. Richet, doctor habilitât în çtiinte economice, profesor universitär (Franta). P. Cojocaru, doctor ín çtiinte economice.

Institutia de profil: Ministerul Economiei §¡ Reformelor al Republicii Moldova. Departamentul Relatii Economice Externe; Directia principalá Integrare Europeaná

Sustinerea tezei va avea loe la 2000, ora -YO-

în çedinta Consiliului çtiintific specializat DH.08.92.14 de pe lângâ Academia de Studii Economice din Moldova, pe adresa: 2005, Chiçinau, str. Bänulescu-Bodoni 61, bloc A, et.3, sala Senatului.

Teza poate fi consultatä la biblioteca A.S.E.M.

Autoreferatul a fost expediat la 'V^'1 O % 2000.

Secretar §tiintific al Consiliului specializat Doctor în çtiinte eonomice

I. Enicov

I. Característica generalä a tezei

Actualitatea temei de studiu. Desfiintarea U.R.S.S. a condus inevitabil la dezintegrarea spatiului economic post-sovietic. Relatiile economice traditionale suporta mutatii profunde §i, drept consecintä, se contureazä o reorientare a schimburilor externe aie tärilor post-socialiste: se intensifica schimburile regionale. Pentru tärile ce dórese sä punä pe o bazä reala independenta lor política, reorientarea schimburilor externe §i intensificarea relatiilor regionale apare drept un element major. în plus, un lucru este cert, tärile post-socialiste, în general, §i Moldova, în particular, nu vor putea sä rämänä un timp îndelungat izolate, neantrenate în grupäri economice regionale. Practica mondialä demonstreazä cä azi o dezvoltare autarhicä a unei täri (mici sau mari, särace sau bógate) este de neconceput.

Experienta nu prea reuçitâ a integrärii în cadrul CAER-ului nu va contribuí desigur la crearea unei noi grupäri economice formate numaí din täri post-socialiste. Apare deci problema de a "cguta noi forme §i directii de integrare economicä.

Scopul stratégie prioritar al tärii noastre este orientarea spre

exterior a economiei, în special în perspectiva aderärii R. Moldova

la Uniunea Europeanä, care a devenit un pol atractiv pentru toate

tärile post-socialiste. Interesele tärii noastre §i aie tärilor est-

europene de a face parte din cea mai prosperä zonä economicä

sunt clare. Pe de o parte, aceasta va oferi accès la o piatä ¡mensa c N

de produse, servicii §i tehnologii moderne, lar pe de alta parte, va contribuí la accelerarea procesului de instaurare a unei economii de piatä. în acela§¡ tímp, §i în cadrul Uniunii Europene se simte o retrezire a interesului fatä de tärile post-socialiste. Cu toate

acestea, UE nu va accepta o lärgire spre Est eu orice prêt §i de aceea perspective^ lärgirii sunt corelate cu necesitatea "aprofundärii" acestui procès. Sunt astfei elabórate un set de conditii §i activitäti ce vor trebui sä fie întreprinse de cätre täriie candidate pentru a adera la UE.

Care sunt conditiile impuse de UE târilor candidate? Care sunt posibilitadle tärii noastre de a face parte din UE, atingând astfei scopul säu prioritar? Aceste întrebâri îi främäntä pe toti în Moldova, începând de la conducerea tärii §i terminând cu oamenii de rând.

în aceste conditii, oamenii de çtiintâ din domeniu sunt obligati ca, în baza experientei mondiale de integrare economicé, sä punä la dispozitia conducerii tärii analize arguméntate în vederea elaborärii unei strategii reale de aderare a tärii noastre la UE. Este regretabil faptul, dar literatura de specialitate din tara noasträ nu acordä o atentie cuvenitä acestui domeniu atât de important. Cercetärile existente se refera la o analiza a principalelor conditii de aderare la UE, färä a reliefa costurile acestui procès §¡ posibilitadle tärii noastre de a satisface aceste conditii. Exista, de asemenea, únele goluri în abordarea teoreticä a procesului de integrare economicé.

Cele expuse confirmä actualitatea temei de cercetare §i impulsioneazä necesitatea concretizärii §¡ generalizar» experientei mondiale de integrare economicä în vederea folosirii ei în tara noasträ.

Scopul cercetärii constä în fundamentarea teoreticä a efectelor creärii unei zone economice regionale, în analiza modalitätilor institutionale §i juridice de integrare în cadrul UE, precum §i fundamentarea spatiului optimal de integrare a R.

Moldova Tn conditiile actúale, in vederea realizarii scopului final de aderare la UE.

Pentru valorificarea acestui obiectiv s-a impus solutionarea urmátoarelor sarcini:

> a sistematiza cercetárile §i abordárile existente referitor la tematica data in vederea fundamentárii criteriilor de viabilitate a unei zone economice regionale;

> a generaliza conditiile §i a estima costurile largirii UE spre Est;

> a analiza posibilitátile aderárii R. Moldova la UE;

> a argumenta posibilitátile integrárii tárii noastre in diferite grupári economice.

Teza ca structurá include: introducerea, trei capitole, concluzii, bibliografía cu 133 surse §¡ anexe metodologice §i statistice.

Capitolul unu contine fundamentarea teoreticá a demersului metodologic. Dupa o analiza a efectelor statice §i dinamice, se formuleazá §apte criterii de succes ale creárii unei uniuni vamale. O deosebitá atentie se acordá aspectului practic al estimárii efectelor date. In acest scop, sunt analízate princípalele ¡nstrumentarii folosíte ín literatura de specialitate, fíínd Tnsotíte de studií de caz referitor la efectele creárii uniunii vamale ín cadrul UE §i efectele dezintegrárii din cadrul CAER-ului.

Capitolul doi include analiza extinderilor anterioare ale UE, punánd accent pe efectele acestor procese. Se purcede apoi la o trecere ín revista a principalelor scenarii de extindere a UE spre Est §¡ la formularea conditiilor impuse tárilor candidate. Un loe important il ocupa estimarea costurilor extinderii spre Est §i a aderárii tárii noastre la UE, Tn baza unui model econometric construit de noi.

Capitolul trei este consacrat analizei modificárilor survenite ín orientarea geográfica a comer^ului exterior al tárii noastre ?n perioada de tranzitie. Se argumenteazá posibilitatea integrárii R. Moldova ín únele grupári economice ín baza teoriei clasice a uniunii vamale §i a unor instrumentarii cum ar fi: modelul gravitational, indicatorul contributiei (a unui grup de produse) la soldul comercial §i cel al preferintei regionale.

Tema cercetárii este sfera activitátii economice externe §i directiíle prioritare de reformare a acesteia, ín vederea integrárii tárii ín economía mondialá, prin aderarea la únele grupári economice regionale.

Obiectul cercetárii are un caracter multilateral §¡ cuprinde aspectele: macroeconomic, national, internacional §¡ regional.

Baza metodologicá §i informationalá a cercetárii o constituie teoría clasica a integrárii economice regionale, investigarle economí§tilor stráiní §i conceptul integrárii R. Moldova ín economía mondialá, elaborat ín lucrárile economi§tilor stráini §i autohtoni §i materializat ín actele legislative ale tárii referitor la actívítatea economicé externá. S-au utilizat date statistice ale Departamentului Analize Statistice §i Sociologíce al R. Moldova, Ministeruluí Economiei §i Reformelor, Ministerului afacerilor externe, Báncíi Nationale a Moldovei, Báncii Mondiale, Báncii Europene pentru Reconstructií §i Dezvoltare, Fondului Monetar International.

Noutatea §tiintificá a tezelor fundaméntale ale lucrárii consta ín urmátoarele:

S a fost efectuatá, pentru prima datá ín Moldova, analiza §¡ generalizarea principalelor teoríi §i modele ale integrárii economice regionale, prin prisma aplicárií lor ín conditiile tárii noastre;

s s-au sistematizat únele metode §¡ instrumentar» des folosite în practica mondialâ, care au fost utilízate în tezâ la analiza procesului de integrare a Moldovei în diferite grupâri economice; / s-a argumentai varianta optimalà de integrare a R. Moldova într-o zona economicà, în scopul aderârii ulterioare la UE.

Importante practica a investigatiei. Aplicarea în practicâ a propunerilor formúlate va avea urmàtoarele efecte benefice asupra activitátii economice externe a târii noastre: s va da posibilítate de a cunoaçte §i a aplica în practica

experienta mondialâ de integrare economicà regionalâ; S va contribuí la perfectionarea metodologiei organizar» activitátii

economice externe; S va contribuí la aprofundarea proceselor de colaborare a târii

noastre eu organisme economice internationale; ■S va contribuí la pregàtirea §i perfectionarea cadrelor în sectorul extern;

■s va contribuí la argumentarea elaborar» strategiei de integrare a

târii noastre în UE; s va contribuí la alegerea variantei optimale de integrare a R. Moldova într-o grupare economicà, pânâ la atingerea scopului stratégie de aderare la UE.

Rezultatele obtinute §i metodícele elabórate pot fi utilízate §i în procesul dídactíc în cadrul disciplinelor "Economie mondialâ", "Economie europeanâ". în plus, demersul metodologic, metodele, instrumentante, solutiile fundaméntate în tezâ vor fi un suport important pentru studenti în procesul elaborârii tezelor anuale §i de licentâ.

Cuvinte cheie aie lucràrii: integrare economicà regionalâ, grupare economicà, zonâ de liber schimb, uniune vamalà, piata

interna unicä, uniune economicä §i monetarä, efecte statice, efecte dinamice, creare de comert, deturnare de comert, criterii de succès aie creärii uniunii vamale, model gravitational, preferintä regionalä, avantaje comparative reveíate, conditii de aderare, costurile integrärii, acquis communautaire, acord de asociere.

Aprobarea rezultatelor investigatiilor. Ideile §i rezultatele principale ale tezei au fost expuse la urmätoarele conferinte §i simpozioane çtiintifice (internationale §i nationale): s confer¡rita internationalä "Täri in tranzitie: reforme economice"

(Chi§inäu, 13-14 iunie 1996); y conferinta internationalä "Etapa de post-privatizare în tarife Europei de Est: §anse economice pentru întreprinderi §i actionari" (Chiçinâu, 15-17 octombrie 1997); simpozion §tiintific international "Dezvoltarea cooperatiei de consum: teorie §i practica" (Chi§inäu, 9-10 aprilie 1998); •/ conferinta §tiintificä a doctoranzilor ASEM "Refórmele economice în Moldova la sfârçit de mileniu" (Chiçinâu, 1999); conferinta internationalä "Les trajectoires de transition à l'Est" (Grenoble, Franta, 10-11 decembrie 1999).

Publicatii. Ideile, principiile §i tezele de baza ale lucrärii au fost publícate în broçurile "República Moldova §¡ integrares economicä europeanä" (Chi§inäu, 2000; coautor, 8,3 c.a.) çi "Business international" (Chiçinâu, 1998; coautor 8,3 c.a.). Pe tema tezei au fost de asemenea publícate 7 articole cu un volum total de 1,0 c.a., dintre care 1 în limba francezä §i 1 în limba englezä.

II. Principiile fundaméntale ale tezei propuse pentru sustinere

CapitoluI I. - "Avantaje teoretice §i practico ale integrara economice".

Odatá cu aparítia teoriei uniunii vamale s-a spulberat ideea tradítionalá a existenteí unui beneficiu indiscutabil ín cazul creárii oricárei uniuni vamale. Conform teoriei lui Viner, crearea unei uniuni vamale are efecte favorabile asupra bunastárii tarilor membre numai Tn anumite conditii. Printre efectele creárii unei uniuni vamale se disting efectele statice §i cele dinamice. Meritele príncipale ale teoriei statice a uniunilor vamale constau:

ín aplicarea conceptelor esentiale ale teoriei neoclasice a comertului internacional ín cercetarea procesului de integrare economicá regionalá (efectul asupra productiei, efectul asupra consumului, efectul net global asupra bunástárii); o ín introducerea conceptelor de "creare de comerf §i "deturnare de cometí";

o ín formularea condítiei príncipale cánd crearea unei uniuni vamale este beneficá pentru toti membri: dacá fenomenul creárii de comert predomina asupra celui al deturnárii de comert.

Efectele de lungá duratá sau dinamice sunt mai importante decát cele statice, dar este difícil de a le estima. Printre efectele dinamice cele maí importante sunt: economiile de dimensiune, cre§terea concurentei §¡ stimularea investitiilor interne.

Teoría clasícá a uniunii vamale furnizeazá urmátoarele conditii de succes ale integrárií economice regionale, care sunt folosíte pe parcursul lucrárii date ín cazul analízei posibílitátilor

integrar» R. Moldova în cadrul unor grupâri economice: exista deja un flux important de schimburi între viitoarele tari membre comparativ cu fluxul de comert cu tàrile terte; tàrile care au decis sâ se uneascâ au o specializare internationalâ diversificatâ, cu structurí concurentiale de comert exterior pe produse §i cu economii potential complementare, espabile sâ dezvolte un comert intraramurâ; comertul este deja concentrât între unul sau doi membri ai viitoarei uniuni; una sau doua târi ale viitoarei uniuni au o dimensiune economicé (în termeni de PNB, comert etc.) net superioarâ altor membri potentiali; dacá acest criteriu cát §i cel precedent sunt satisfâcute în acela§i timp, atunci o uniune economicé este cu atât mai viabilâ, cu cât ea este polarizatâ în jurul unei economii dominante; majoritatea, mai précis totalitatea târilor membre aie viitoarei uniuni, sunt economii de piafa sau economii deja bine avansate în tranzitie spre economía de piatà; numàrul de târi care se unesc nu este neglijabil în a§a fel încât câ§tigurile de scarâ sâ fie importante pentru membrii uniunii (simultaneitatea îndeplinirii conditiilor 4 §i 6 garanteazâ câ piata noii uniuni economice va fi destul de vastâ pentru a atrage comertul, capitalurile §i investitiile stràine directe); exista un dinamism economic în tàrile membre mai importante.

Ultima conditie este inspiratâ de noi din urmâtoarele considérente. Crearea unei zone economice numai din târi eu economii în crizâ nu poate avea succès, deoarece ar lipsi sursa principalà de relansare. Dimpotrivâ, existenta unor (unei) economii dinamice devine o sursâ reala de difuzie a creçterii economice.

începând eu anii '60, cre§te simtitor numàrul analizelor practice ce-§i propun drept scop sa punâ în evidentâ, folosind diferite metodologii §i instrumentarii, efectele statice aie creârii

uniunii vamale în cadrul CEE. Pàrerea este aproape unanimâ: dat fiind faptul ca efectele creârii de corner^ sunt net superioare celor de deturnare de comert, crearea uniunii vamale în cadrul CEE a fost beneficâ pentru toti membrii sai.

Aplicarea teoriei uniunii vamale în cazul CAER-ului se confruntà cu o limita metodologicà destul de importantâ: CAER-ul nu a fost o grupare economicâ în sens clasic. Cu toate acestea, în literatura de specialitate putem întâlni estimâri aie costurilor integrârii §i dizolvârii CAER-ului în baza teoriei clasice. De exemplu în baza modelului gravitational al lui Wang §i Winters s-a calculât ponderea potentialâ a târilor socialiste în comertul mondial, dacá în ele ar fi instaúrate o économie libera. Rezultatele principale sunt: daca târile socialiste detineau în anii '80 cca 7% din comertul mondial, atunci, tinând cont de nivelul veniturilor, cota lor ar fi fost de 3 ori mai mare în cazul în care ele practicau o économie de piatá. Modelul obtinut în acest mod este folosit ulterior pentru estimarea comertului "potential" al târilor din Europa de Est eu restul lumii în cazul tranzitiei primelor la economía de piatâ.

Pentru estimarea costurilor dezintegrârii din cadrul CAER, ne-am referit la modelul gravitational al lui M. Maurel, în termeni de creare §i deturnare de comert. în acest context, putem concluziona cà dizolvarea CAER-ului a avut un efect benefic asupra membrilor sâi, ceea ce s-a tradus prin reorientarea schimburilor lor externe, deci prin schimbâri structurale. Aceasta din urmà permite de a aplica teoriile clasice §i în cazul Moldovei.

Printre instrumentariile folosite în literatura de specialitate §i analízate în prezentul capítol, în cercetârile noastre vom folosi urmâtoarele: modelul gravitational pentru determinarea valorilor

Potentiale ale fluxurilor bilaterale; indicatorul contributiei (unui grup de produse) la soldul comercial (ICS), care impreunä cu indicatorul preferintei regionale (IPR), ne va permite sä estimäm efectele creärii §i detumärii de comert in cazul simulärii aderärii tärii noastre la unele grupäri economice.

Capitolul II. - "Integrarea tärilor Europei de Est in Uniunea Europeanä: invätäminte pentru R. Moldova".

Intr-un viitor, probabil nu prea indepärtat, extinderea (JE spre Est va deveni realitate. Dacä momentul realizärii acestei (acestor) lärgiri este incä incert, apoi cu certitudine se §tie cä va fi nevoie de eforturi importante din partea ambelor partí pentru ca aceastä extindere sä fie posibilä.

Lärgirea UE spre Est diferä de celelalte lärgiri ale sale atät dupä märime cät §i dupä costuri. Dacä extinderile anterioare au contribuit la sporirea puterii UE, apoi contributia lärgirii spre Est va fi neinsemnatä. ín plus, ea va fi cea mai costisitoare. De aceea UE nu poate accepta o extindere cu orice pret §i, natural, impune tärilor candidate unele conditii pentru aderare, care reflecta gradul de integrare atins in cadrul UE. Printre aceste conditii, principalele sunt urmätoarele: stabilirea democratiei §i a institutiilor sale; existenta unei economii de piatä; adoptarea acquis-ului comunitar; capacitatea de a participa la actiunile ce vizeazä realizarea unei uniuni monetäre.

Extinderea spre Est a UE va necesita desigur din partea ei, ca §i In cazurile extinderilor precedente, unele eforturi financiare.

in literatura de specialitate existä unele estimäri ale acestor costuri, dar tóate se referä numai la 6 täri din ECE. Dupä anuntarea deciziei de extindere in valuri §i nominalizarea tärilor candidate prezintä, desigur, un deosebit Ínteres estimarea

costurilor pentru acest scenariu. în legâturâ eu aceasta, ne-am propus sa estimâm costurile date în baza unui model econometric construit de noi. Estimàrile noastre sunt efectúate în baza ipotezei cá, în procesul de integrare a târilor est-europene în cadrul (JE, politicile comune se vor aplica în aceia§i termeni §i eu ace/ea?/ criterii de eligibilitate care sunt azi în vigoare în UE.

O idee despre costurile totale se obtine estimând alocârile din Política Agricolá Comuna (PAC) çi Fondurile Structurale (FS), care absorb circa 80% din bugetul comunitar. Experienta folosirii fondurilor PAC demonstreazà câ evaluarea costurilor bugetare aie PAC este destul de dificilà. Cu tóate acestea, Cartea Albâ pentru agricultura indica un cost suplimentar la acest capítol în cazul integrârii celor 10 state est-europene, de la 10 la 15 miliarde ECU anual. Aceste estimàri figureazâ în majoritatea cercetârilor §i le vom folosi §i noi.

Pentru evaluarea fondurilor structurale ne-am condus de urmâtoarele ipoteze inspírate din cercetárile existente: o Ipoteza A: târilor est-europene în procesul aderàrii la UE li se vor aloca sume similare celor ce se aloca târilor din coeziune (Portugalia, Spania, Grecia çi Irlanda) - 212 ECU per capita în 1992.

<=> Ipoteza B: alocare limitatá la 2,3 la sutâ din PIB-ul târilor candidate.

^ Ipoteza C: valorile fondurilor structurale destínate noílor membri se vor determina conform tendíntelor stabilité în perioadele precedente.

Astfel, estímarea transferurilor din FS, în cazui ipotezei C, se poate efectúa în baza unui model econometric construit de noi, folosind dátele statístice referitoare la valorile fondurilor structurale

per capita (Y) alocate tàrilor membre ale UE în perioada 1994 - 99. în calitate de variabile independente am inclus urmâtorii indicatori: PIB per capita (X^ §i rata §omajului (X2). Modelul are forma:

LnY =7,95 - 2,78 InX, + 1,61 lnX2. Rezultatele obtinute le prezentâm în tabelul ce urmeazâ.

Evaluàrile fondurilor structurale alocate în cazul

extinderii UE spre Est (min ECU)

Tara Populaba (min loc.) 1997 Ipoteza A Ipoteza B Ipoteza C

Polonia 38,6 8183,2 3395,0 17559,14

Unqaria 10,1 2141,2 1122,5 1498,84

R.Cehâ 10,3 2183,6 1322,5 164,80

Slovenia 1,9 402,8 437,5 206,72

Estonia 1,5 318,0 110,0 435,00

Total t val 62,4 13228,8 6387,5 19864,5

Slovacia 5,3 1123,6 487,5 1462,27

România 22,7 4812,4 865,0 20586,63

Bulqaria 8,5 1802,0 255,0 19733,60

Lituania 3,7 784,4 240,0 2887,85

Letonia 2,5 530,0 125,0 3382,25

Total al II val 43,4 9200,8 2170,0 48052,6

Total 105,8 22429,6 8557,5 67917,1

Sursâ: calcule efectúate de autor ímpreuná cu V. Railean.

Estimârile din acest tabel se refera la anul 1997. Observâm cà ele sunt destul de dispersate, variind de la 8557,5 min ECU (ipoteza B) pânâ la 67917,1 min ECU (ipoteza C). Astfel, suma fondurilor structurale ce va fi alocatà celor zece tari est-europene, estimatâ eu ajutorul modelului econometric, depâçe§te de cca 8 ori valoarea obtinutà din ipoteza B. Una din explicable acestei diferente mari poate servi urmátorul moment. Conform ipotezei B, târile est-europene, aderând la UE, vor obtine din fondurile structurale alocâri în màrime de 2,3% din PIB-ul lor. Dat fiind faptul câ nivelul de dezvoltare al acestor tari este inferior nivelului mediu al UE, súmele alocate sunt neimportante §i nereale. Este ciar, câ

în realitate, pentru ca noile tari membre sá atingà un nivel de dezvoltare comparabi) cu cel al UE, ele vor necesita alocâri mai importante.

Comparând estimàrile ob^inute în baza ipotezelor A §i C, remareâm cá ultímele surit de cca 3 ori mai mari decât primele. Dupa pârerea noastrâ, din considérentele enuntate mai sus, evaluadle în baza ipotezei A nu sunt întru-totul reale, iar cele din ipoteza C sunt putin exagerate, deoarece aceasta ar reprezenta o povarâ grea pentru actualii membri.

Conform rezultatelor noastre obtinute mai sus, în baza celor trei ipoteze, aceasta cifrâ se situeazà în intervalul: 8,5 - 67,9 mlrd ECU în cazul aderârii a 10 tari din ECE asocíate UE. Dacâ la FS se adaugâ §i cele PAC, atunci obtinem un total de: 18,6 - 83,0 mlrd ECU.

Rezultatele noastre sunt comparabile cu cele prezentate în literatura de specialitate. Conform estimârilor analiçtilor vest-europeni, se indicé limítele 11-45 míliarde ECU anual destínate fondurilor structurale, în cazul aderârii a 6 târi est-europene.

în acest caz apare o întrebare fireascâ: este aceasta o povarâ grea pentru UE sau nu?

Daca e sa ne referim la ponderea acestor costuri în PIB-ul actual al UE, atunci numai valoarea fondurilor structurale nu depà§e§te 0,4% din PIB-ul UE. Aici este cazul sa amintim cà ajutorul acordat de càtre SUA Europei în cadrul planului Marshall alcátuia cca 1% din PIB-ul SUA pe parcursul a 4 aní. Decí, din acest punct de vedere lârgirea spre Est a UE nu este chiar atât de costísitoare dupa cum se crede, cu tóate cà ea va fi cea mai costísítoare dintre toate lârgirile UE. Acest punct de vedere este împàrtâçit fi de multi analiçti occidentali.

ín acela§i tímp, nu putem vorbi despre o integrare ¡mediata a celor 10 tari solicitante, deoarece volumul transferurilor din fonduríle structurale efectúate catre noii membri ar depá§i nivelul transferurilor ce sunt efectúate catre actualii benefician din UE. Astfel, adoptarea scenariului de extindere "ín valuri" a UE este destul de argumentatá, acordánd posibilítate sá adere mai íntái tárile mai avansate ín reforme, pentru ca apoi sá adere §i celelalte tari asocíate. ín acest rástimp, cele din urmá, benefíciind de ajutorul acordat de catre UE, vor avea posibilitatea sá-§i amelioreze situatia economicá §i, mentinánd tendintele actúale de cre§tere a PIB-ului, vor necesita mai putine alocári la momentul aderárií lor la UE.

Scopul strategic prioritar al tárii noastre este integrares ín UE. Dorinta este fíreascá, dar, din punct de vedere al regulilor de joc, elabórate de catre UE, realizarea acestui scop ín viitorul apropiat este imposíbilá. íntr-adevár, ín primul rénd, tara noastrá nu satisface nici una din cele cinci condítii obligatorii. In al doilea rénd, conform estimárilor noastre, costurile aderárií sunt destul de exagerate.

Pentru a estima suma transferurilor din fondurile structurale ín cazul aderárii Moldovei la UE, am folosit urmátoarele modele econometríce:

InY = 7,95 - 2,78lnXi + 1,61X2 Y = 57,09 - 17/74X, + 32,13XZ + 5,02X4

unde: X, - PIB per capíta (míí ECU); X2 - rata §omajulu¡ (%); X4 -ponderea populatiei ocúpate ín agricultura (%).

Primul model l-am folosit §¡ ín cazul tárilor ECE §i rezultatele au fost satisfácátoare. ín schimb, ín cazul Moldovei, rezultatele sunt destul de exagerate: alocárile din fondurile structurale ar

constituí 59874 ECU per capita. Aceasta era §¡ de afteptat, deoarece nivelul PIB per capita ín tara noastrá este cel mai jos ín Europa. ín plus, §i rata §omajului devanseazá cu mult cea din tárile est-europene.

Rezultatele obtinute din modelul liniar sunt áltele: valoarea per capita a alocárii din fondurile structurale ar fi de 898 ECU, fiind comparabilá cu valoarea de 760 ECU per capita alocatá locuitorilor Spaniei. Ultima precizare ne sugereazá ideea cá §i aceasta estimare este índepártatá de valoarea reala. íntr-adevár, dacá fiecare locuitor al Spaniei a beneficiat ín perioada 1994 - 1999 de alocári anuale din fondurile structurale ín medie egale cu 760 ECU, avánd o valoare a PIB per capita de 10,4 mii ECU, atunci Moldova, cu venit anual de 337 ECU per capita, ar avea nevoie de alocári destul de importante.

Pentru a avea o idee despre márimea acestor alocári, am folosit §i o alta metodá. Dacá tara noastrá ar fi tratatá la fel ca §i cea mai sáracá tara membrá a UE - Portugalia, cu un venit anual per capita (ín 1994) de 7,5 mii ECU, atunci transferurile din fondurile structurale catre Moldova ar trebui sá fie de 22,26 ori mai mari, ceea ce ar ínsemna 6512 ECU/capita. Suma aceasta ar trebui corectatá din cauzá cá rata §omajului ín Portugalia era ín 1995 de cca 3 ori mai micá decát ín Moldova. Astfel ajungem la o nouá estimare de cca 9 - 10 mii ECU per capita, ce conduce la alocári totale ín sumá de cca 30 - 35 mlrd ECU. $¡ ín acest caz valoarea fiind incomparabilá cu cea din cazul aderárii a 10 tari est-europene - 679 ECU per capita.

Din aceste considérente, tragem concluzia cá la momentul actual este prematur a vorbi despre posibilitatea aderárii R. Moldova la UE. Dupa párerea noastrá, intentiile unor lideri politici

din tara noastrá de a insista în fata UE pentru semnarea unui acord de asociere, analogie celor semnate eu târile est-europene, nu sunt arguméntate. R. Moldova trebuie sa foloseascâ pe deplin prevederile Acordului de Parteneriat fi Colaborare semnat cu UE, depunând paralel eforturi in vederea ajustârii legislatiei sale la standardele comunitare. în plus, se cer eforturi importante pentru a redresa situatia economicâ ce va accéléra procesul de apropiere de UE.

Capitolul III. - "Posibilitâti de integrare ale R. Moldova în diferite zone economice regionale".

Dacâ realizarea scopului stratégie prioritar necesita timp §i eforturi din partea târii noastre, s-ar putea propune únele câi menite sa accelereze apropierea de UE. Din aceste considérente în acest capítol am analizat posibilitâtile aderàrii târii noastre la unele grupàri economice regionale, ce au scopuri §i statute diferite. Printre grupàrile posibile am aies urmàtoarele: CSI, UE, CEFTA, ICE, CEMN, zona de liber schimb eu România §i, în plus, am créât o zona ipoteticà (zona VI), în care am inclus târile vecine (România, Ucraina, Bulgaria, Polonia, Ungaria §i Slovacia). Din analizele noastre rezultà urmàtoarele.

Liberalizarea schimburilor externe în tara noastrá a condus inevitabil la o reorientare a lor. Aceasta era §i firesc, deoarece în perioada soviética cca 90 la sutâ din schimburile externe aie Moldovei erau efectúate cu fostele republici sovietice §i eu partenerii CAER-ului.

Astfel, în 1998 grupàrile economice incluse în studiu s-au clasat în schimburile externe aie târii noastre astfel:

* Export: CEMN, CSI, ICE, Zona VI, UE, CEFTA

* Import: CEMN, ICE, CSI, Zona VI, UE, CEFTA.

Este important de a remarca cá zona CEMN devine principalul partener al Moldovei atát la importuri cát §i la exporturi, gratie faptului cá printre membrii grupárii sunt trei parteneri principali ai tárii noastre: Rusia, Romanía §¡ Ucraina. ín plus, exista fluxuri comerciale importante cu Bulgaria, iar ín ultimul timp se intensifica relatiile comerciale ale tárii noastre cu altí doí membri ai acestei grupári: Turcia §¡ Grecia.

Spatiul tárilor CSI continua sá joace un rol important pentru Moldova. La exporturi, CSI este al doilea partener printre grupáríle economice examínate. ín schimb, la importuri cedeazá locul doi grupárii economice ICE, datoritá faptului cá cca 90% din ¡mporturíle totale din taríle CSI provin din Rusia §¡ Ucraina. Importurile proveníte din gruparea ICE au o geografie mai bogatá: aláturi de tari membre ale UE (Italia, Austria) sunt §i tari ín tranzitie (Romanía, Bulgaria, Ungaria, Cehia etc.). Ultima situatíe este mai atractiva pentru Moldova, deoarece nu ar fi dependentá de o tara sau douá.

Zona VI, fiind constituitá din princípalii parteneri vecini, se situeazá pe locul IV, ín fata UE, cu care relatiile comerciale ín ultimii ani se intensificá. Plasarea UE dupa patru grupári economice demonstreazá inca o data cá Moldova atribuíe o ¡mportantá mai mare dezvoltárií relatíilor comerciale cu tárile vecine ín detrimentul tárilor occídentale. Sítuatia data trebuie sá fie corectatá §¡ treptat inversatá.

Din cele expuse mai sus rezultá cá ín perioada 1992 - 1998 s-au produs modifican pozitive ín reorientarea geograficá a comertului exterior al tárii noastre. ín acelafi timp, prezintá un deosebit Ínteres compararea fluxurilor reale cu cele potentiale, ce s-ar stabili intr-un mediu al pietelor liberalízate §¡ relativ stabilizate

íntre Moldova §i grupárile economice date. In acest scop, am recurs la un model gravitational care permite de a explica volumul schimburilor bilaterale (export/import).

Exporturile potentiale ale tárii noastre catre UE, CEFTA §i ICE depárese cele reale, ceea ce ínseamná cá ín cadrul acestor grupári economice Moldova nu folose§te complet potentialul sáu de export. Cea mai mare diferentá, de cca 2,3 ori, se obtine ín comertul cu UE. Aproape la limita se folose§te potentialul de export cu partenerii din Zona VI. ín schimb exporturile reale catre CSI §i CEMN depárese de peste 2 ori cele potentiale, ceea ce se explica prin faptul cá fluxul real de export este índreptat spre Rusia, ín timp ce el trebuie sá fie índreptat, conform calculelor noastre, spre Ucraina. ín general, fluxurile teoretice obtinute din modelul gravitational nu inregistreazá salturi semnificative íntre parteneri, ceea ce diminueazá dependente tárii de unul sau cativa parteneri. Chiar dacá fluxurile teoretice spre CSI sunt de cca 2 ori mai mici decát cele reale, aceastá grupare economicá se aflá ín fruntea tuturor grupárilor dupá volumul exporturilor tárii noastre. Volumul exporturilor cátre CSI nu diferá mult de cel catre ICE §¡ CEMN.

Dat fiind faptul cá Moldova nu poate sá-§¡ imagineze ín viitorul apropiat o aderare la UE, ea va trebui sá adere la vreo grupare economicá ín scopul accelerárii procesului de apropiere de UE. La care grupári economice ar putea adera Moldova pentru ca efectele economice sá fie cát mai benefice pentru ea? Ráspuns la aceastá intrebare este foarte greu de gásit. Am íncercat, totu§i, ín baza teoriilor §¡ rezultatelor practice analízate anterior, sá propunem o varíantá de ráspuns, repetám - o variants §¡ nu o solutíe.

Din punct de vedere al celor §apte conditii de creare cu succes a unei uniuni vamale, formúlate ín baza teoriei clasice a integrärii economice regionale prezentate in capitolul I, obtinem cä pentru tara noasträ exista doi poli atractivi: UE §i CEMN.

Dacá aderarea la UE necesitá timp, atunci intensificarea colaborárii ín cadrul CEMN este beneficá pentru tara noasträ. íntr-adevär, din componenta acestei grupäri fac parte tari dezvoltate, tari din ECE mai avansate in tranzitie decät Moldova §i 5 tari membre ale CSI, care de asemenea nu se aflä printre coda§¡¡ tranzitiei. O asemenea componenta a zonei ar fi beneficä pentru tara noasträ, deoarece ea combina trei situatii economice diferite, care la etapa actualä ar ¡nfluenta pozitiv mersul reformelor din tara, in plus, prin intermediul CEMN, Moldova ar obtine posibilitatea pe de o parte, de a impulsiona relatiile sale cu UE (prin Grecia), cu tárile ECE (prin Bulgaria §i Romanía), iar pe de alta parte de a mentine relatii importante cu tárile CSI (prin Rusia, Ucraina etc), care vor continua sä joace un rol important pentru Moldova.

ín scopul argumentar» mai profunde a rezultatelor obtinute am íncercat §i o altä metodä §¡ anume cea de estimare a efectelor de creare §i deturnare de comert, folosind concomitent indicatorii: ICS §¡ IPR. Calculänd IPR, observäm o cre§tere a grupelor de produse cu preferintä regionalá mai mare decát unu, ín cazul urmätoarelor grupäri economice: CEFTA (de la 7 la 11), ICE (1215) §i Románia (8-10). ín cadrul Zonei VI numárul produselor rämäne constant (10). ín celelalte grupäri economice se observá o scädere importantä pentru CSI (de la 12 la 7) §i CEMN (11-5), iar pentru UE mic§orarea este neínsemnatá (6-5). ín acela§¡ timp, cota exporturilor produselor cu PR>1 in exporturile totale ale tárií noastre cre§te numai pentru urmätoarele trei grupäri: UE, ICE §'\

România. Indicatorul RR, examinai separat, nu permite de a estima efectele creärii unei uniuni vamale. Pentru aceasta este necesar de a examina fi indicatorul specializärii sau profilul schimburilor externe aie tärii noastre, care este studiat eu ajutorul indicatorului ACR. Acesta din urmä permite de a studia variatiile pe termen lung (permanente) aie specializärii, spre deosebire de variatiile pe termen scurt, datorate fluetuatiilor temporare ale productiei fi ale ratelor de schimb real.

Conform rezultatelor obtinute, în toate cazurile, eu excepta Zonei VI (anul 1998), efectele creärii de comert sunt superioare celora de deturnare de comert: în unele cazuri diferen^a fiind destul de importantä, iar în áltele - neglijabilä. Pentru a pune în evidentä particularitätile relatiilor tärii noastre cu fiecare zonä, am analizat în parte fiecare grupare economicä.

în final, concludem cä cele mai atractive grupäri pentru R. Moldova sunt: CEMN fi UE. Dat fiind faptul cä unul din scopurile CEMN este de a adapta structurile fi legislatiile tärilor membre la cele ale UE, aderarea Moldovei la CEMN, într-o primä perioadä, ar constituí o treaptä realä spre aderarea ei la UE.

III. Concluzii §i recomandàri

1. Odatä eu aparitia teoriei uniunii vamale s-a spulberat ideea traditionalä a existentei unui beneficiu indiscutabil în cazul creärii orieärei uniuni vamale. Conform teoriei lui Viner, crearea unei uniuni vamale are efecte favorabile asupra bunästärii tärilor membre numai în anumite conditii.

Teoria clasica a uniunii vamale furnizeazä 7 conditii de succès aie integrärii economice regionale fi anume: existenta fluxurilor importante între membrii grupàrii; structuri concurentiale

§i diversifícate; concentrarea comertului asupra unuia sau doi membri; polarizarea spre o économie dominantâ; existenta economiilor de piatâ in târile membre; numârul important al membrilor; dinamismul economic. Cunoaçterea acestor conditii va permite târii noastre sá facâ alegerea corectâ în vederea integrarii în unele grupâri economice regionale.

2. Unul din scopurile majore ale reformelor din târile postsocialiste este integrarea cât mai rapidâ în economía mondialà prin aderarea la UE. în acelaçi timp, §i în cadrul UE apar interese (economice, politice) de extindere spre Est.

UE impune unele conditii obligatorii pentru târile candidate, satisfacerea cârora va permite acestor tari de a face parte din cea mai atractiva grupare economicá. Aceste conditii sunt în numár de cincí, §i anume: stabilirea democratiei §i a institutiilor sale; existenta unei economii de piatâ viabile, capabile sa facà fatâ presiunii concurentiale pe piata interna; capacitatea de asumare a drepturilor §i obligatiilor derívate din acquis-ul juridic al UE; capacitatea de a-§i asuma obligatiile ce revin unui membru al UE, inclusiv aderarea la obiectivele uniunii politice, economice §i monetare; capacitatea Uniunii de a asimila noi membri, íntretinerea elanului de integrare europeanâ.

3. Extinderea spre Est va f¡ cea mai costisítoare din istoria UE. Conform estimárilor noastre, în baza unui model econometric construit de noi, în cazul aderàrii a 10 târi din ECE asocíate UE numai alocârile din fondurile structurale se situeazâ în intervalul: 8,5 - 67,9 mlrd ECU. Dacâ la aceste fonduri se adaugà çi costurile PAC, atunci, conform analízelor noastre, factura bugetarâ a UE va constituí 18,6 - 83,0 mlrd ECU, rezultate comparabile cu cele existente în literatura de specialítate.

4. Scopul strategic prioritar al tárii noastre este integrarea ín UE. Dorinta este fireascá, dar din punct de vedere al regulilor de joc elabórate de catre UE, realizarea acestui scop in viitorul apropiat este imposibilá. Intr-adevár, ín prímul rénd, tara noastrá nu satisface nici una din cele cinci conditii obligatorii. ín al doilea ránd, conform estimárilor noastre, costurile sunt destul de exagerate: numai alocárile din fondurile structurale, obtínute din acela§¡ model ca §i ín cazul tárilor est-europene, ar constituí 59874 ECU per capíta. Aceasta era §i de a§teptat, deoarece nivelul PIB per capíta In tara noastrá este cel maí jos ín Europa. ín plus §¡ rata §omajului devanseazá cu mult pe cea din táríle est-europene.

Pentru a avea o idee despre márimea acestor alocári am folosít §¡ o alta metodá. Dacá tara noastrá ar fi tratatá la fel ca §¡ cea mai sáracá tará membrá a UE - Portugalia, ajungem la o nouá estimare de cca 9 - 10 mii ECU per capíta, ceea ce conduce la alocári totale ín sumá de cca 30 - 35 mlrd ECU §i ín acest caz, valoarea fíínd incomparabilá cu cea din cazul aderárii a 10 tári est-europene - 679 ECU per capíta.

Din aceste considérente, dupa párerea noastrá, intentiíle unor lideri politici din tara noastrá de a insista in fata UE pentru semnarea unuí acord de asociere, analogic celor semnate cu táríle est-europene, nu sunt arguméntate. R. Moldova trebuie sá foloseascá pe deplin prevederile APC semnat cu UE, depunánd parale! eforturi ín vederea ajustárii legislatíei sale la standardele europene. ín plus, se cer eforturi importante pentru stabilizarea economieí.

5. Dacá realizarea scopuluí strategic prioritar necesítá timp §i eforturi din partea tárii noastre, s-ar putea propune únele caí menite sá accelereze apropierea cu UE. Una din aceste cái ar fi

aderarea tärii noastre la únele grupäri economice regionale. Printre grupärile posibile am ales urmätoarele: CSI, UE, CEFTA, ICE, CEMN, ZLS cu Romanía §¡ am créât o zona ipoteticä - Zona VI. Din analizele noastre obtinute ín baza modelelor gravitationale construite de noi, cât §i în cazul folosirii indicatorilor ICS §i iPR pentru estimarea efectelor creärii §i deturnärii de comert, precum §i din punctul de vedere al celor §apte conditii de creare cu succès a unei uniuni vamale, formúlate ín baza teoriei clasice a integrärii economice regionale, obtinem cä pentru tara noasträ exista doi poli atractivi: UE §¡ CEMN. Daca aderarea la UE necesita timp, apoi intensificaba colaborar» ín cadrul CEMN este beneficä §i ar reprezenta o cale mai scurtä spre UE.

IV. Lista lucràrilor publícate la tema tezei

1. Bor§ V., Railean V., Studeonov C. Modelul gravitational §i explicatiile orientärilor schimburilor dintre tari. // Tranzitia economica: tendinte de mondializare §i cazul Moldovei. Buletin anual al Institutului International de Management, nr.1, p.49-54, 1999, (0,25 c.a.).

2. Bor§ V. Investitiile sträine directe in tärile de tranzitie. II Täri in tranzitie: reforme economice. Conferinta internationalä, 13-14 iunie 1996, p. 147-149, Chi§inäu, 1996, (0,12 c.a.).

3. Bor§ V., Railean V., Studeonov C. Exportul - cheia relansärii economiei Moldovei. // Estimari §i previziuni in evolutia economicä a cooperatiei de consum. Tezele rapoartelor conferintei MOLDCOOP-UCCM, 20-21 martie 1997, p.35-37, Chi§inäu, (0,13 c.a.).

4. Bor§ V. Diferite opinii în cadrul Uniunii Europene despre extinderea spre Est. II Tranzitia economics: tendinte de mondializare §i cazul Moldovei. Buletin anual al Institutului International de Management, nr.1, p.45-48, 1999, (0,17 c.a.).

5. Borç V. Tranzitia spre economía de piatä în tärile post-socialiste din perspectiva integrärii europene II Refórmele economice în Moldova la sfârçit de mileniu. Conferinta çtiintificâ a doctoranzilor ASEM. Editia I, p.33-35, Chiçinâu, 1999, (0,12 c.a.).

6. Bor§ V., Railean V. República Moldova §i integrarea economicä europeanä. Monografie. IMI, Chiçinâu, 2000, (8,3 c.a.).

7. Bor§ V., Railean V., Studeonov C. Les modifications structurelles du commerce extérieur de la Moldavie. Il Les trajectoires de transition à l'Est. Colloque international, Grenoble, 1999, (0,04 c.a.).

8. Bor§ V. The European Union - an Attractive Market of Export for Moldavian Producers. // Post-Privatization Period in Eastern Europe: a Chance for Enterprises and Shareholders. International Conference, p.357-360, Chisinau, October 15-17, 1997, (0,16 c.a.).

ANNOTATION

On the Doctoral dissertation in Economics The topic: " Republic of Moldova and European Economic integration "

The Dissertation is dedicated to the theoretical substantiation of the opportunity, necessity and basic directions of integration of the Republic of Moldova in various economic zones with the purpose of the subsequent integration to the European Union. In the process of research, the approaches of integrating the theoretical, methodological and economic methods of analysis, as well as their approbation in practice were applied.

The basic provisions concerning the scientific novelty and practical importance of the undertaken research are revealed in the dissertation: basic criteria of successful integration within the framework of customs union; major conditions and implications of the EU expansion towards East; main effects and costs connected with the given process; actual opportunities of the Moldovan integration into EU. We suggested, on the basis of the gravitational model and various other research tools, an optimum variant of our country integration in different economic zones.

The theoretical framework, methodological developments and practical recommendations contained in the dissertation can be used in the activity of the Ministries of Foreign Affairs, Economy and Reforms, in the educational and training process, and also in other domains of the public life.

АННОТАЦИЯ

диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук на тему: «Республика Молдова и европейская экономическая интеграция» Диссертационная работа посвящена теоретическому обоснованию возможности, необходимости и основных направлений интеграции Р.Молдова в различных экономических зонах в целях последующего присоединения к Европейскому Союзу. В ходе исследования был применен системный подход к интеграции теоретического, методологического обоснования с конкретно-экономическими методами анализа и апробации на практике.

В работе были выработаны основные положения характеризующие ее научную новизну и практическую значимость: выявлены основные критерии успешной интеграции в рамках таможенного союза; выявлены основные условия и сценарии расширения ЕС на Восток; выявлены основные эффекты и оценки затрат связанные с данным процессом; выявлены актуальные возможности присоединения Молдовы к ЕС; обоснован, на основе гравитационной модели и различных инструментарии, оптимальный вариант интеграции нашей страны в различные экономические зоны.

Теоретические положения, методические разработки и практические рекомендации, содержащие в диссертации могут быть использованы в деятельности Министерств Иностранных Дел и Экономики и Реформ, в учебном процессе, а также в других сферах.